Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 96/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr. 96/
Ședința publică de la 02 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Petrovici
JUDECĂTOR 2: Mihaela Popoacă
JUDECĂTOR 3: Irina Bondoc
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul civil formulat de pârâții, domiciliată în C,-, - 10,. 20, G, domiciliat în comuna, sat Schitu județul C, domiciliat în comuna județul C și, domiciliată în B, Șoseaua nr. 47 - 49, - 16,.B,. 74, sector 2, în contradictoriu cu intimații reclamanți, toți cu domiciliul în comuna județul C, domiciliat în comuna, sat Schitu județul C și, domiciliată în C,- B, -.A,. 2, împotriva deciziei civile nr. 466 din 23.10.2007 pronunțată de TRIBUNALUL CONSTANȚA în dosarul nr- având ca obiect partaj succesoral.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenții pârâți, G și personal, asistați de avocat, pentru recurenta, răspunde avocat, pentru intimații reclamanți, și, lipsă, răspunde avocat.
Procedura este legal îndeplinită conform art. 87 și următorii proc.civilă.
În referatul oral asupra cauzei, grefierul de ședință arată că intimații reclamanți au depus la 31.03.2008 prin biroul arhivă al Curții de APEL CONSTANȚA întâmpinare, care a fost comunicată recurenților la 31.03.2008.
După referatul oral;
Avocat având cuvântul pentru recurenți, precizează că nu mai are alte cereri de formulat sau acte de depus.
Avocat având cuvântul pentru intimații reclamanți, precizează că nu mai are alte cereri de formulat sau acte de depus.
Curtea, constată terminată cercetarea judecătorească, dosarul fiind în stare de judecată acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat având cuvântul pentru recurenți, susține oral motivele de recurs, precizând că a investit instanța de recurs cu două temeiuri, unul de modificare, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9.proc.civilă și unul de casare cu trimitere spre rejudecare.
În legătură cu temeiul de modificare prev. de art. 304 pct. 9 care vizează nelegalitatea hotărârii, apreciază că instanța de apel în mod nelegal a procedat la acordarea unei sulte în valoare de 182.187,5 lei pentru următoarele considerente:
1. În materia partajului, regula este aceea ca partajarea să se efectueze în natură, acordarea de sultă fiind o excepție, aplicabilă în cazul în care partajul nu se poate efectua în natură. În speță, instanța de fond a procedat la partajarea în natură a celor 8 ha teren, acordând pârâților suprafața de 1 ha, care le revenea, potrivit cotei de 1/8. Potrivit art. 6735alin. 2 coroborate cu dispozițiile alin. 1, instanța de judecată, având în vedere cota-parte ce revine fiecărui coproprietar, procedează la formarea loturilor și atribuirea lor.
Totodată, aceeași dispoziție legală, în teza finală, prevede că dacă după formarea și atribuirea loturilor, instanța de judecată constată că acestea nu sunt egale, ele se întregesc printr-o sumă de bani. În speță, instanța de fond a procedat la partajarea în natură, respectând cotele fiecărei categorii de coproprietari și a format două loturi, unul în valoare de 236.400 lei, iar cel de al doilea în valoare de 197.300 lei. Urmează a se constata că diferența de valoare, până la egalizarea valorică a celor două loturi este de 39.100 lei și nu de 182.187,5 așa cum a reținu instanța de apel. Sub acest aspect, instanța de apel a aplicat criteriul cotelor deținute nu numai la partajarea în natură așa cum este prevăzut în Codul d e procedură civilă, dar și la partajarea valorică a cotelor, procedând astfel la o dublă partajare, atât în natură cât și valorică.
Față de acest motiv de recurs ce vizează modificarea deciziei, solicită în principal, admiterea recursului modificarea deciziei recurate în sensul respingerii apelului.
Cu privire la motivul de recurs ce vizează casarea, arată că recurenții nu dețin banii necesari achitării sultei, astfel încât acesta solicită ca partajarea să se efectueze în natură, în limita cotei care le revine din masa partajabilă. La instanța de apel, au solicitat efectuarea unei expertize care să determine alte modalități de partajare a loturilor supuse partajului, modalități care să nu presupună acordarea de sulte, dar care să formeze loturi care pot avea o destinație. Atât instanța de fond, cât și instanța de apel au apreciat că modalitate de ieșire din indiviziune propusă de expert nu poate fi reținută deoarece ar duce la crearea unor loturi care sunt improprii exploatării lor economice, fie din punct de vedere agricol, fie din punctul de vedere al edificării unei construcții. Prin suplimentul la raportul de expertiză s-au format loturi care prin configurația lor nu ar putea avea nici o destinație, iar propunerea de lotizare ar duce la o fărâmițare excesivă a parcelelor, recurenților fiindu-le propuse spre atribuire loturi care față de configurația lor ar fi imposibil de folosit potrivit destinației lor actuale ( agricultură) și nici potrivit oricărei alte destinații.
În această situație, față de lipsa altor variante de partaj în natură, care să respecte și o eventuală cotă valorică, solicită a se constata că nu se poate dispune o altă partajare decât prin efectuarea unei alte expertize, motiv pentru care solicită admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea administrării probei cu expertiză și interogatoriu.
Avocat având cuvântul pentru intimații reclamanți solicită respingerea recursului ca nefundat, atât sub aspectul care vizează modificarea cât și sub aspectul care vizează casarea cu trimitere, fără cheltuieli de judecată. În întâmpinarea formulată, intimații reclamanți au răspuns criticilor formulate de recurenți prin motivele de recurs.
- CURTEA -
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată la 13.11.2006, reclamanții, și au solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții, G, și, ca prin hotărâre judecătorească să se constate calitatea părților, de moștenitori ai defunctului, în calitate de nepoți de fii ai defunctului, să se constate că masa succesorală rămasă de pe urma autorului comun este compusă din suprafața totală de 8 ha situate în extravilanul satului Schitu, comuna, să se determine cotele succesorale cuvenite fiecărei clase de moștenitori și să se dispună ieșirea din indiviziune a părților prin formare și atribuire de loturi.
În motivarea acțiunii s-a arătat că terenul ce compune masa succesorală a aparținut autorului comun al părților, numitul, în favoarea căruia dreptul de proprietate a fost reconstituit prin titlul nr.23183/1628/27.07.1999, că moștenitori ai defunctului au fost fii acestuia, numiții și, ai căror descendenți sunt părțile din litigiu, și că după decesul tatălui lor, pârâții au vândut reclamanților suprafață indiviză de 3 ha - din totalul celor 4 ha ce reprezentau cota lor indiviză de din masa succesorală - și refuză în prezent sistarea stării de indiviziune pe cale amiabilă.
Pârâtul Gaf ormulat întâmpinare și cerere reconvențională prin care a solicitat să se constate că are calitatea de moștenitor legal al defunctului, în calitate de descendent al defunctului, să se constate că masa succesorală este compusă din suprafața totală de 8 ha teren arabil situat în extravilanul satului Schitu, că pârâților le mai revine o suprafață efectivă de 1 ha din întreaga cotă moștenită și să se dispună partajarea în natură a terenului și atribuirea către pârâți a unei suprafețe de 5000 mp în parcela /20, iar diferența de 5000 mp, în parcela 384/54.
Prin sentința civilă nr.1128/25.05.2007 Judecătoria Mangaliaa admis acțiunea reclamanților, a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul G, a constatat deschisă succesiunea defunctului, a constatat că masa succesorală rămasă de pe urma acestuia se compune din suprafața de 8 ha teren arabil situat în extravilanul comunei, satul Schitu, județ C, că reclamanții și pârâții sunt moștenitorii defunctului în calitate de nepoți, prin retransmiterea moștenirii defuncților și, fiecare ramură având o cotă de câte din masa succesorală și că pârâții au vândut reclamanților 3 ha din suprafața indiviză de 4 ha reprezentând cota de ce le revenea în calitate de moștenitori ai defunctului; a constatat că reclamanților le revine o cotă de 7/8, iar pârâților o cotă de 1/8 din masa succesorală, a dispus ieșirea din indiviziune prin formarea de 2 loturi - primul în valoare de 379.487,5 lei, iar al doilea, în valoare de 54.212,5 lei - a atribuit reclamanților, în indiviziune, parcela /1/49, în suprafață de 2 ha, cu o valoare de 8000 lei, parcela /54, în suprafață de 2 ha, cu o valoare de 177.300 lei și parcela A 370/73, în suprafață de 3 ha, cu o valoare de 12.000 lei, iar pârâților, în indiviziune, parcela A 394/20, în suprafață de 1 ha, în valoare de 236.400 lei și a obligat pârâții la 350 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî în acest sens prima instanță a reținut că reclamanții și pârâții vin la succesiunea defunctului în calitate de nepoți, fiind descendenți ai celor doi fii ai defunctului, numiții și, că acestora le revin cote egale din succesiune și că masa succesorală este compusă din terenul de 8 ha situat în extravilanul satului Schitu, pentru care dreptul de proprietate a fost reconstituit prin titlul emis în temeiul Legii nr.18/1991.
La stabilirea cotelor indivize ce le revin în prezent părților instanța a avut în vedere că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 5270/19.10.2000, pârâții le-au vândut reclamanților suprafața de 3 ha din cota moștenită și că, pe cale de consecință, reclamanții dețin o cotă de 7/8 din masa succesorală, iar pârâții doar cota de 1/8.
La formarea și atribuirea loturilor s-a avut în vedere actul de vânzare cumpărare încheiat de părți, faptul că parcelele sunt comod partajabile în natură și că terenul din parcelele A 384/54 și A 394/20 are o valoare relativ apropiată; a fost înlăturată propunerea de partaj formulată de expert -care a propus ieșirea din indiviziune pe capete - cu motivarea că excede cadrului procesual întrucât părțile au solicitat realizarea partajului pe tulpini.
Apelul declarat împotriva acestei sentințe de reclamanți a fost admis de TRIBUNALUL CONSTANȚA prin decizia civilă nr.466/23.10.2007, prin care s-a schimbat în parte hotărârea atacată, în sensul obligării pârâților către reclamanți la plata unei sulte în cuantum de 182.187,5 lei.
La pronunțarea hotărârii instanța de apel a reținut următoarele:
- realizarea partajului pe tulpini dă eficiență atât principiului disponibilității reclamantului - având în vedere că prin obiecțiunile depuse la fila 23 din dosar reclamanții s-au opus modalității de partajare propusă de expert și au solicitat împărțirea terenului în părți aferente celor două clase de moștenitori - cât și regulilor proprii partajului - pentru că împărțirea pe capete ar duce la o fărâmițare excesivă a bunurilor, ceea ce ar contraveni prevederilor art.741 alin.2 din Codul civil și ar face loturile respective improprii exploatării lor economice.
- deși părțile nu au contestat evaluarea realizată de expert la fondul cauzei, partajul trebuie realizat în raport de valoarea bunurilor din momentul împărțelii, iar la partajarea terenurilor trebuie avute în vedere criteriile ce conduc la aflarea valorii lor economice; în speță, instanța de fond nu a motivat de ce nu a dispus egalizarea, prin sultă, a loturilor cuvenite părților conform cotelor deținute de acestea, iar referirea la valoarea aproximativ egală a parcelelor /54 și /20 este neîntemeiată, pentru că între acestea există o diferență valorică de 59.100 lei.
- din contractul autentic de vânzare-cumpărare depus la dosar rezultă că între părți a intervenit o înstrăinare în schimbul unui preț, iar nu o "cedare" gratuită, astfel că judecătoria trebuia să facă aplicarea art.6735alin.2 teza finală din Codul d e procedură civilă și a art.742 din Codul civil și să constate că, în raport de cotele deținute și loturile atribuite, pârâții datorează reclamanților o sultă în valoare de 182.187,5 lei.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții, G, și și au criticat-o pentru nelegalitate invocând greșita aplicare a dispozițiilor legale în materie de partaj și insuficiența materialului probator care a stat la baza soluției din apel.
Sub primul aspect s-a arătat că din interpretarea prevederilor art.6735alin.2 din Codul d e procedură civilă rezultă că întinderea cotei cuvenită fiecărui copărtaș prezintă importanță doar la stabilirea și atribuirea loturilor în natură, nu și la determinarea obligației de plată a sultei, care se calculează doar în funcție de valoarea loturilor atribuite în natură, în scopul egalizării ei.
S-a susținut, pe cale de consecință, că sulta datorată de recurenți nu putea fi mai mare decât diferența dintre valoarea lotului atribuit acestora și valoarea lotului atribuit intimaților reclamanți, respectiv că aceasta nu putea fi decât de 39.100 lei, iar nu în valoare de 182.187,5 lei, cum în mod eronat a stabilit instanța de apel, și că potrivit aprecierii tribunalului - și prin raportare la valoarea totală a masei partajabile - cota de 1/8 ce revine recurenților corespunde unei valori de 54.212,5 lei, în contul căreia li se pot atribui parcelele /1/49, în suprafață de 2 ha, și A 370/73, în suprafață de 3 ha, deci un lot în natură care depășește cota indiviză pe care o dețin.
Au mai arătat recurenții că diferența valorică dintre loturile atribuite părților nu poate fi acordată intimaților cu titlu de sultă pentru că lotul ce le-a fost atribuit în natură are o valoare aproximativ egală cu cel atribuit intimaților în parcela /54, iar reducerea cu 25% a acestei din urmă valori - realizată de expert - nu este justificată de simpla amplasare a terenului la 700-800 de șosea.
Casarea cu trimitere spre rejudecare a fost solicitată în scopul administrării probei cu interogatoriul intimaților și a celei cu expertiză, iar în susținerea acestui motiv de recurs s-a arătat că instanțele trebuiau să realizeze partajul în natură în limita cotelor valorice cuvenite fiecărei clase de moștenitori, cu atât mai mult cu cât recurenții nu dețin suma de bani necesară achitării sultei.
Au arătat recurenții că în raport de motivele de apel invocate de reclamanți au solicitat în apel efectuarea unei expertize care să determine alte modalități de partajare în natură, care să nu presupună plata de sulte, dat fiind că modalitatea de ieșire din indiviziune propusă prin răspunsul la obiecțiuni ar conduce la crearea unor loturi improprii exploatării lor economice și la o fărâmițare excesivă a parcelelor, dar cererea a fost în mod nejustificat respinsă.
Intimații, și au solicitat prin întâmpinare respingerea recursului ca nefondat, iar în motivare au arătat că instanța de apel a apreciat corect asupra modalității de partajare a masei succesorale și asupra obligației recurenților, de plată a sultei necesară egalizării valorice a loturilor atribuite.
Analizând legalitatea hotărârii atacate în raport cu criticile formulate instanța reține următoarele:
Din dispozițiile art. 6731. pr. civ. rezultă că judecarea oricărei cereri de împărțeală privind bunuri asupra cărora părțile au un drept de proprietate comună trebuie să se facă potrivit procedurii din Codul d e procedură civilă, în afara cazurilor în care legea stabilește o altă procedură.
Din modul de redactare a textului enunțat mai sus rezultă că dispozițiile prin care este reglementată procedura împărțelii judiciare au caracter imperativ, instanțele de judecată având obligația să îndeplinească actele procedurale în conformitate cu formele impuse în mod expres de legiuitor, sub sancțiunea anulabilității lor, conform art. 105 alin. 2 din Codul d e procedură civilă.
Ori, în speță nu au fost respectate dispozițiile art. 6735alin.1 din cod - care prevăd că atunci când părțile nu consimt să-și împartă bunurile prin buna învoială, instanța are obligația să stabilească bunurile, calitatea de proprietar, cota parte ce se cuvine fiecăruia. și să facă împărțeala în natură, procedând la formarea și atribuirea loturilor, precum și la întregirea lor printr-o sumă de bani când nu sunt egale ca valoare - și art.6739- care obligă instanța ca la formarea și atribuirea loturilor să țină seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților. sau altele asemenea.
Astfel, deși au stabilit în mod corect că autorii reclamanților și pârâților au cules, fiecare în parte, câte o cotă de 1/2 din succesiunea defunctului, compusă din terenul în suprafață de 8 ha aflat în litigiu, la determinarea loturilor atribuite în natură instanțele nu au avut în vedere întinderea drepturilor cuvenite fiecărei tulpini de moștenitori, iar probele administrate sub acest aspect la fond și în apel nu permit formarea unor loturi care să respecte, prin valoare și dimensiuni, cotele indivize ale părților aflate în litigiu.
Se constată, sub acest aspect, că parcelele ce compun masa partajabilă au fost împărțite pe capete prin raportul de expertiză efectuat la instanța de fond, două dintre acestea doar între reclamanți, iar celelalte două, între toate părțile cauzei; prin răspunsul la obiecțiunile formulate de reclamanți expertul a propus partajarea parcelelor de teren corespunzător cotelor deținute de fiecare tulpină de moștenitori, determinând suprafețe echivalente cotei de 1/8, respectiv de 7/8, pentru fiecare suprafață în parte.
Deși nu și-a însușit nici una din soluțiile propuse prin expertiza administrată în scopul realizării partajului - cu motivarea că acestea exced solicitărilor coindivizarilor - instanța de fond nu a pus în discuția părților necesitatea suplimentării materialului probator cu privire la posibilitățile de lotizare și, mai mult, a procedat la formarea loturilor cu încălcarea criteriilor prevăzute de art.6739din Codul d e procedură civilă în sensul că, deși a stabilit că pârâții dețin doar o cotă de 1/8 din masa succesorală, le-a atribuit parcela cu cea mai mare valoare de circulație, care depășește cu mult valoarea părții ce le revine din totalul bunurilor de împărțit.
Existența unei alte posibilități de partajare în natură a terenului indiviz nu a fost examinată nici în apel, cu toate că reclamanții au contestat soluția instanței de fond și sub acest aspect, iar pârâții intimați au solicitat efectuarea unei alte expertize tehnice, care să țină seama de întinderea materială și valorică a drepturilor lor indivize - probă respinsă ca nefiind utilă cauzei.
Procedând astfel, instanțele au făcut o greșită aplicare a dispozițiilor procedurale referitoare la încuviințarea și administrarea probelor, atât prin aprecierea neutilității unui supliment la expertiză, cât și - în absența elementelor probatorii care să permită sistarea stării de indiviziune cu respectarea criteriilor stabilite de art.6739din Codul d e procedură civilă - prin nedispunerea completării probatoriului, conform art.167 alin.1 și art.295 alin.2 din Codul d e procedură civilă.
În consecință, având în vedere că se impune refacerea și completarea probelor, care în această fază procesuală nu se poate realiza în raport de prevederile art.305 din Codul d e procedură civilă, recursul va fi admis și, conform art.312 alin.3 din același cod, se va casa decizia tribunalului și sentința instanței de fond și va trimite cauza spre rejudecare la Judecătoria Constanța.
Cu ocazia rejudecării se va avea în vedere, în limitele impuse de principiul disponibilității părților, și determinarea corectă a cotei indivize ce revine pârâților recurenți, în raport de efectele actului de înstrăinare intervenit între părți în anul 2000, care a avut ca obiect un bun indiviz, nu parte din cota ideală deținută de reclamanți din succesiunea defunctului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul civil formulat de pârâții, domiciliată în C,-, - 10,. 20, G, domiciliat în comuna, sat Schitu județul C, domiciliat în comuna județul C și, domiciliată în B, Șoseaua nr. 47 - 49, - 16,.B,. 74, sector 2, în contradictoriu cu intimații reclamanți, toți cu domiciliul în comuna județul C, domiciliat în comuna, sat Schitu județul C și, domiciliată în C,- B, -.A,. 2, împotriva deciziei civile nr. 466 din 23.10.2007 pronunțată de TRIBUNALUL CONSTANȚA în dosarul nr- având ca obiect partaj succesoral.
Casează decizia civilă 466 din 23.10.2007 pronunțată de TRIBUNALUL CONSTANȚA și sentința civilă nr. 1128/C/25.05.2007 pronunțată de JUDECĂTORIA MANGALIA, și trimite cauza spre rejudecare Judecătoriei Mangalia.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 2 aprilie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
04 Aprilie 2008
Jud.fond:
Jud-apel:;
judecător IB: 09.05.2008
Președinte:Daniela PetroviciJudecători:Daniela Petrovici, Mihaela Popoacă, Irina Bondoc
