Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 2440/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2440/R/2009 | |
Ședința publică din 11 noiembrie 2009 | |
Instanța constituită din: | |
PREȘEDINTE: Traian Dârjan | - - |
JUDECĂTORI: Traian Dârjan, Marta Carmen Vitos Tania | --- - -- - |
GREFIER: | TARȚA |
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul, împotriva deciziei civile nr.181/A din 25 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe pârâții, având ca obiect PLÂNGERE ÎMPOTRIVA ÎNCHEIERII DE CARTE FUNCIARĂ ( Art. 52 alin. 2 Legea nr. 7/1996).
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentantul reclamantului-recurent, avocat, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat cu 4 lei taxă judiciară de timbru și 0,30 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, reprezentantul reclamantului-recurent depune la dosar delegația de reprezentare, timbrajul aferent recursului, acesta fiind astfel legal timbrat și copia autorizației nr. 6/834 din 15 iunie 1981 pentru executarea unuor lucrări de construcții și instalații.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul reclamantului-recurent susține recursul așa cum a fost formulat în scris, solicită admiterea acestuia, schimbarea hotărârii atacate în sensul admiterii apelului și rejudecând cauza pe fond să fie modificată sentința instanței de fond în sensul admiterii cererii introductive de instanță, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.5441 din 27.10.2008 a Judecătoriei Turda, s-a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul, în contradictoriu cu pârâții, împotriva încheierii de carte funciară nr.6433/31.03.2008, emisă de OCPI C,
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că petentul, a solicitat OCPI C- T, întabularea dreptului de proprietate în cartea funciară nr.12, nr.top 14,16/1, conform documentației cadastrale vizate de OCPI, de identificare în regim de carte funciară a titlului de proprietate nr- și potrivit autorizației de construire nr-, întabularea dreptului de proprietate cu privire la imobilul construcție existent pe acest teren.
Prin încheierea nr.6433/31.03.2008 a OCPI C, T, s-a respins cererea formulată, cu motivarea că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.22 lit.a) și art.49 din Legea nr.7/1996 republicată, pentru lipsa de opozabilitate față de proprietarii tabulari. Această încheiere este atacată în prezent cu plângere.
Petentului i s-a constituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 900 mp, în parcelele nr.30 și 31 din tarlaua C3, conform titlului de proprietate nr.5262/22 din 5 ianuarie 1993.
Din documentația cadastrală întocmită de petent, a rezultat că suprafața de 900 mp se identifică parțial cu imobilul din CF nr.12, nr.top 14,16/1, iar în scopul întabulării s-a propus și dezmembrarea acestui imobil.
În CF nr.12, nr.top 14, 16/1 proprietari tabulari au fost din anul 1901, și din anul 1924, din anul 1972, din anul 1984 și din anii 1984 și 1988.
Din adeverința nr.108 din 3 august 2008 eliberată de Primăria comunei, rezultă că petentul figurează în registrul agricol al satului, la poziția nr.23/1 cu o casă de locuit dată în folosință în anul 1984 și anexe judecătorești situate în nr.28, edificată pe terenul din titlul de proprietate nr.5262/22 din 5 ianuarie 1993, tarlaua C3, parcela 3O0.
Pententul nu a depus la dosar autorizația de construire nr-, deși conform art.37 alin. (5) din Legea nr.50/1991, construcțiile executate fără autorizație de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, precum și cele care nu au efectuată recepția la terminarea lucrărilor potrivit legii, nu se consideră finalizate și nu pot fi întabulate în cartea funciară.
Din adeverința eliberată de primărie mai rezultă că imobilele construcții deținute de petent au fost edificate și date în folosință într-o perioadă de timp în care în privința dreptului de proprietate cu privire la terenul asupra căruia sunt edificate aceste construcții, în cartea funciară s-au făcut noi mențiuni, existând încheieri de carte funciară datând din anul 1984 și 1988.
În cartea funciară în discuție sunt înregistrate drepturi de proprietate, ulterioare perioadei cooperativizării terenului în discuție, procedura cooperativizării rezultând că a avut loc, deoarece s-a eliberat titlul de proprietate.
Art.22 lit.a) din Legea nr.7/1996 prevede că înscrierea unui drept se poate efectua numai împotriva aceluia care la înregistrarea cererii sale, era înscris ca titular al dreptului asupra căruia înscrierea urmează să fie făcută.
Principiul contradictorialității impune asigurarea drepturilor părților de a lua cunoștință de pretențiile reciproce și de a administra probe, regulă încălcată prin cererea formulată pe cale necontencioasă de către petent.
Prin decizia civilă nr.181/A din 25.03.2009 a Tribunalului Cluj, s-a respins ca nefondat apelul declarat de petentul, împotriva sentinței civile nr.5441 din 27.10.2008 a Judecătoriei Turda.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că potrivit art.59 din Legea nr.7/1996, înscrierea în cartea funciară a titlului de proprietate emis în temeiul legilor fondului funciar se face în baza unei documentații cadastrale întocmite de o persoană fizică sau juridică autorizată de Agenția Națională sau oficiile teritoriale, după caz.
Din prevederile art.60 și art.62 din Ordinul nr.633/2006, rezultă că imobilele ce fac obiectul legilor fondului funciar situate în intravilan sau a celor situate în extravilan asupra cărora sunt edificate construcții, în noua carte funciară, alături de numărul cadastral se menționează și numărul topografic vechi corespunzător parcelei, care se înscrie în noua carte funciară, la rubrica observații. Menționarea numărului are semnificația unei înscrieri care potrivit art.20 și 22 lit.a) din Legea nr.7/1996, se face printr-un act opozabil celui înscris în cartea funciară ca titular al dreptului asupra căruia urmează să fie făcută înscrierea.
La rândul său, art.26 care se referă la opozabilitatea dreptului de proprietate dobândit prin succesiune, accesiune, vânzare silită și uzucapiune, nu derogă de la regulile prevăzute în art.22, referitoare la înscrierea dreptului.
Titlul de proprietate nu conține date de carte funciară, astfel încât nu poate fi socotit drept un act al autorității administrative care înlocuiește acordul de voință cerut în vederea înscrierii drepturilor reale. În privința construcției, autorizația de construire nu se regăsește în dosarul de CF, iar în cuprinsul încheierii de CF nu se menționează depunerea acesteia, ci se face referire doar la împrejurarea că înscrierea este solicitată de petiționar în baza titlului de proprietate și a autorizației de construire nr.6/843 din 15 iunie 1981.
Autorizația de construire nu este suficientă pentru a se dispune înscrierea construcției, întrucât potrivit art.37 alin.(5) din Legea nr.50/1991, nu poate fi înscrisă în cartea funciară decât construcția edificată în baza autorizației de construire cu respectarea prevederilor acesteia, ori în lipsa unei adeverințe emise de emitentul autorizației de construire din care să rezulte că imobilul a fost edificat corespunzător prevederilor autorizației, nu pot fi socotite ca fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.55 alin. (1) din Legea nr.7/1996.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs petentul, solicitând admiterea ei și în consecință, admiterea plângerii împotriva încheierii de CF, urmând să se dispună întabularea dreptului său în cartea funciară.
În motivarea recursului, petentul a susținut că instanțele de fond i-au respins plângerea pe motiv că în CF nr.12 sunt înregistrate drepturi de proprietate ulterioare perioadei cooperativizării imobilului, înscrise în favoarea intimaților din acțiune, potrivit încheierilor de carte funciară, iar din datele menționate în adeverința nr.108/2008 eliberată de Primăria comunei reiese că imobilul construcție a cărui înregistrare și întabulare s-a solicitat fost edificat în perioada în care în CF s-au făcut mențiuni și înregistrări, existând încheieri din anul 1984 și 1988.
De asemenea, instanțele de fond au asimilat nedepunerea autorizației de construire, cu inexistența acesteia, pierzând din vedere faptul că în temeiul art.5 alin. (2) din Legea nr.7/1996, biroul de carte funciară avea obligația să trimită Judecătoriei Turda, plângerea însoțită de dosarul încheierii și de copia cărții funciare. Oricum, soluția de respingere a cererii de întabulare avea un alt temei de drept și de fapt, decât cel reținut de instanțele fondului.
În speță, au fost respectate dispozițiile art.22 din Legea nr.7/1996. În cauză este vorba de o situație de excepție, în care petentul a dobândit dreptul de proprietate cu privire la terenul înscris în titlul de proprietate nr-, cu titlu de drept lege, în temeiul Legii nr.18/1991, iar actul administrativ a fost completat cu documentația cadastrală.
Legea nr.7/1996 cu modificările și completările ulterioare, a consacrat o procedură necontencioasă de înscriere a dreptului de proprietate în cartea funciară. Consecința imediată a caracterului necontencios al întabulării, este că exclude ideea de opoziție sau de opozabilitate.
Conform dispozițiilor legale în vigoare, există posibilitatea întabulării titlurilor de proprietate în cartea funciară prin procedura necontencioasă, pe baza unei documentații văzute de OCPI, prin care totodată se atribuie imobilului un număr cadastral provizoriu, în temeiul art.59 din Legea nr.7/1996.
Or potrivit Legii nr.18/1991, reconstituirea dreptului de proprietate este un mod originar de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor și drept urmare, față de proprietarii tabulari întabulați asupra terenului în litigiu, anterior anului 1991, titlul de proprietate eliberat pe seama recurentului poate fi întabulat în cartea funciară și le este opozabil proprietarilor tabulari anteriori, fără a fi necesară obținerea unei hotărâri judecătorești în acest sens.
Recursul este nefondat.
Prin încheierea de respingere nr.6433 din 31.03.2008 emisă de Biroul de carte funciară din cadrul Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară C, s-a respins cererea înaintată de petentul, pentru întabularea titlului de proprietate nr.5262/22 din 5 ianuarie 1993, înscrierea construcției în baza autorizației de construire nr- și adeverinței nr.108/2008 eliberată de Primăria comunei, în CF nr.12, nr.top 14, 16/1, pe motiv de lipsă a opozabilității față de proprietarii tabulari.
Petentului i s-a constituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 900 mp situat în intravilanul localității, tarlaua C3, parcelelel nr.30 și nr.31, așa cum rezultă din titlul de proprietate nr.5262/22 din 5 ianuarie 1993.
Prin urmare, recurentului i s-aconstituitdreptul de proprietate și nu i s-a "reconstituit" dreptul de proprietate, așa cum susține acesta în mod eronat.
În dreptul civil român, singurul mod originar de dobândire a dreptului de proprietate, unanim acceptat de doctrina de specialtiate, este ocupațiunea, la care unii autori mai adaugă și uzucapiunea; nicidecum legea nu constituie un mod originar de dobândire a dreptului de proprietate, așa cum în mod greșit susține recurentul.
Legea nr.18/1991, face o distincție netă între terenurile situate în intravilanul localităților și terenurile situate în extravilanul localităților.
Și înainte de anul 1989, au existat diferențe între regimul juridic al terenurilor situate în intravilanul localităților, față de regimul juridic al terenurilor situate în extravilanul localităților.
La rândul ei, Legea nr.7/1996, republicată, conține dispoziții distincte privind înscrierile referitoare la imobilele cuprinse în cărțile funciare, față de imobilele situate în regiunile unde a funcționat regimul registrelor de transcripțiuni și inscripțiuni.
terenurilor agricole a produs efecte similare cu cele ale exproprierii, agricolă de producție dobândind dreptul de proprietate asupra terenurilor aduse în CAP și aflate în patrimoniul ei la data de 1 ianuarie 1990, chiar dacă nu și-a întabulat dreptul de proprietate în cartea funciară.
Prin urmare, terenurile cu privire la care s-a reconstituit sau constituit dreptul de proprietate, situate în extravilanul localităților, pot fi întabulate prin procedura necontencioasă, dacă este întocmită documentația cadastrală prevăzută de Regulamentul privind conținutul și modul de întocmire a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară, aprobat prin Ordinul nr.634/2006 al Ministerului Administrației și Internelor, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
În speță însă, este vorba de un teren situat în intravilanul localității, identificat în CF nr.12, nr.top 14 casă și teren în suprafață de 723 mp și nr.top 16/1 grădină în suprafață de 1050 mp, iar prin documentația întocmită de expertul, s-a propus dezmembrarea nr.top 14 în nr.top nou 14/1 și nr.top nou 14/2, iar nu top 16/1 în nr.top nou 16/1/1 și nr.top nou 16/1/2, din are nr.top nou 14/1 și nr.top nou 16/1/1 au fost propuse pentru reînscrierea în aceeași carte funciară în favoarea foștilor proprietari tabulari, care nu cunosc aceste operațiuni, întrucât nu s-au făcut în contradictoriu cu ei, în timp ce nr.top nou 14/2 și nr.top nou 16/1/2, au fost propuse să fie întabulate pe numele petentului.
Deși actele procedurale au fost întocmite prin avocat, petentul-recurent nu înțelege să se conformeze obiecțiunilor fondate ale Biroului de carte funciară T, în temeiul cărora s-a dispus respingerea cererii de întabulare.
Instanța de recurs nu îi poate indica recurentului ce fel de acțiune ar trebui să introducă la judecătorie și pe cine să cheme în judecată, pentru ca dezmembrarea parcelelor topografice și documentația cadastrală întocmită în contradictoriu cu persoanele ce figurează înscrise în cartea funciară și sentința ce se va pronunța să le fie opozabilă, întrucât nu intră în atribuțiile curții, acordarea asistenței juridice.
Este adevărat că recurentul a depus la dosar 12-13 autorizația de construire nr.6/834 din 15 iunie 1981 eliberată de Comitetul Executiv al fostului Consiliu popular al comunei, iar la fila 33 din dosarul judecătoriei se află adeverința nr.108 din 3.08.2008 eliberată de Primăria comunei, din care rezultă că figurează în registrul agricol al satului cu o casă de locuit dată în folosință în anul 1984 și anexe gospodărești situate în satul nr.28, edificate pe terenul înscris în titlul de proprietate nr.5262/22 din 5.01.1993, tarlaua C3, parcela 30.
Dar cererea de înscriere în cartea funciară a fost respinsă în mod corect, pentru motivul prevăzut în încheierea nr. 6433/31.03.2008, cerințe pe care petentul nu le-a îndeplinit nici pe parcursul judecății plângerii, însă are posibilitatea să se conformeze și să formuleze apoi o nouă cerere de înscriere în cartea funciară.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.304 pct.9 și art.312 alin. (1) pr.civ. se va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr.181/A din 25 martie 2009 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 11 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - --- -- - TARȚA
Red.DT: 14.11.2009
Dact.CA:18.11.2009 - 4 ex.
Jud.fond.
Jud.apel:;
Președinte:Traian DârjanJudecători:Traian Dârjan, Marta Carmen Vitos Tania
