Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 54/2009. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 54/

Ședința publică din 19 Ianuarie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Paula Andrada Coțovanu

JUDECĂTOR 2: Ion Rebeca

JUDECĂTOR 3: Georgiana

Grefier:

S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de petenta, domiciliată în B,-,.3,.2,.2,.32, sector 4, împotriva deciziei civile nr.235/A din 21 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.11 din 19 ianuarie 2009, emisă de Uniunea Națională a Barourilor din România- Baroul Vâlcea -Cabinet individual, pentru recurenta-petentă, lipsind intimații, și Oficiul de cadastru și Publicitate

Procedura este legal îndeplinită.

Recursul este legal timbrat cu 4 lei, taxă judiciară de timbru și 0,15 lei, timbru judiciar.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la dosarul cauzei a fost depusă, prin compartimentul registratură, întâmpinarea formulată de intimatul Oficiul de Cadastru și Publicitate

Avocat, pentru recurenta-petentă, precizează cu nu are de formulat cereri prealabile în cauză.

Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui.

Avocat, pentru recurenta-petentă, susține oral recursul așa cum a fost formulat în scris, solicitând admiterea lui și modificarea deciziei criticate în sensul respingerii apelului, cu acordarea cheltuielilor de judecată în apel și recurs.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de Oficiul de Cadastru și Publicitate imobiliară V, prin întâmpinare, precizează că aceasta este întemeiată.

CURTEA

Asupra recursului civil de față,

Constată că, prin adresa nr.32 din 11.10.2006, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Vaî naintat Judecătoriei Rm.V plângerea formulată de petenta împotriva încheierii nr.25758 din 20.09.2006 prin care s-a admis cererea cu privire la imobilul teren înscris în cartea funciară nr.21924 a Municipiului Rm.V cu nr.cadastral 8841 proprietatea petentei și s-a notat în cartea funciară litigiul având ca obiect servitute de trecere în baza certificatului de grefă emis după dosarul nr.7843/2006 privind pe reclamanții, și în contradictoriu cu pârâții Municipiul Rm.V, Comandamentul Județean de Jandarmi 0460 Rm.V și Ministerul Administrației și Internelor.

Prin plângerea formulată, petenta a arătat că este nelegală mențiunea care s-a făcut în cartea funciară prin înscrierea unui litigiu la solicitarea intimaților, și, împrejurarea că moștenitorii au promovat o acțiune pentru constituire servitute de trecere nefăcând admisibilă cererea lor.

Părțile nu sunt în litigiu cu privire la dreptul de proprietate, astfel că numai după pronunțarea irevocabilă a unei hotărâri în procesul privind constituirea dreptului de servitute se poate opera această sarcină în cartea funciară.

Judecătoria Rm.V, prin sentința civilă nr.1010 din 19 februarie 2007, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară V și a admis plângerea formulată de petentă, a anulat încheierea nr.25758/20.09.2006 și a respins cererea de notare a interdicției de vânzare.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut, cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului OCPI, că judecarea plângerii împotriva încheierii de carte funciară este supusă regulilor procedurii contencioase, astfel că participarea acestui pârât în proces se justifică; acesta are atribuții privind efectuarea mențiunilor în cartea funciară, cât și ca emitent al încheierii atacate.

Cu privire la fondul cauzei, instanța a reținut că intimații au solicitat Biroului de carte funciară să instituie interdicție de vânzare asupra proprietății reclamantei pe motiv că se află într-un litigiu judiciar cu aceasta.

Prin încheierea de carte funciară atacată prin plângerea de față s-a admis cererea intimaților și s-a notat litigiul în cartea funciară.

Instanța a interpretat dispozițiile art.40 din Legea nr.7/1996 în sensul că notarea este acea înscriere în cartea funciară ce are ca obiect menționarea existenței unor drepturi personale, fapte sau raporturi juridice strâns legate de drepturile intabulate și de titularii lor, pentru a le face opozabile terților și a le aduce la cunoștința acestora în scop de informare.

În categoria acestora se înscrie și interdicția de înstrăinare, dar pentru notarea interdicției solicitantul trebuie să dovedească faptul că a fost instituită pe cale legală sau convențională.

Din coroborarea acestor dispoziții legale cu cele ale art.85 din Ordinul nr.2371/1997 s-a reținut că notările se efectuează la cererea persoanelor interesate sau din oficiu prin dispoziția instanțelor judecătorești sau a organelor de urmărire penală ori a judecătorului de carte funciară, art.56 din lege dispunând limitativ cazurile în care notările se fac din oficiu.

În speță, pârâții au solicitat notarea interdicției de vânzare a imobilului reclamantei, ci nu notarea litigiului având ca obiect servitute de trecere, iar prin încheierea contestată s-a admis cererea acestora dar s-a dispus notarea litigiului fără să existe o cerere în acest sens și fără să fie incidente vreunul din cazurile prevăzute limitativ de art.56 din lege cu privire la notarea din oficiu.

De asemenea, s-a reținut că pârâții nu au făcut dovada că interdicția a fost instituită pe cale legală sau convențională, iar din cuprinsul certificatului de grefă rezultă că nu a fost individualizat imobilul asupra căruia poartă litigiul aflat pe rolul Judecătoriei Rm.

În consecință, s-a constatat că încheierea este emisă cu încălcarea dispozițiilor Legii nr.7/1996 pentru că măsura dispusă de registrator nu concordă cu cererea de înscriere formulată de pârâți, solicitându-se notarea interdicției de vânzare și dispunându-se notarea litigiului având ca obiect servitute de trecere, iar pe de altă parte, în lipsa unei cereri din partea pârâților privind notarea litigiului, biroul de carte funciară nu putea dispune din oficiu această notare.

În conformitate cu dispozițiile art.52 din Legea nr.7/1996, instanța a dispus anularea încheierii de carte funciară și a respins cererea de notare a interdicției de vânzare.

Împotriva acestei hotărâri pârâții au formulat apel în termen legal criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în sensul că în mod greșit instanța a reținut că acțiunea de notare în cartea funciară nu este admisibilă pe motiv că nu există litigiu asupra proprietății, reclamanta prin mijloace viclene procedând la intabularea proprietății sale fără a respecta punerea în posesie.

Tribunalul Vâlcea, prin decizia civilă nr.235/A din 21 octombrie 2008, a admis apelul, a schimbat în parte sentința și a respins plângerea împotriva încheierii de carte funciară, menținând restul dispozițiilor sentinței apelate.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că în mod greșit instanța de fond a respins cererea de notare a interdicției de vânzare în condițiile în care petenții au arătat că se află în litigiu asupra proprietății intimatei, solicitând expres notarea interdicției de vânzare, dorind astfel să indisponibilizeze vânzarea imobilului până la clarificarea situației juridice a acestuia.

Așa fiind, în mod greșit instanța a reținut că s-a dispus prin încheiere altceva decât s-a cerut, petenții solicitând notarea litigiului cu consecința interdicției de vânzare, litigiu ce era dovedit cu certificat de grefă.

S-a reținut că cererea petenților îndeplinește condițiile prevăzute de art.50 din Legea nr.7/1996, astfel că în mod corect prin încheiere s-a dispus notarea litigiului având ca obiect servitute de trecere la cererea petenților.

Împotriva deciziei a formulat recurs în termen legal criticând-o pentru următoarele motive de nelegalitate.

Decizia este lipsită de temei legal, fiind pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a prevederilor Legii nr.7/1996.

Prima instanță de fond a reținut corect că pârâții-intimați au solicitat instituirea unei interdicții de vânzare asupra proprietății recurentei, întrucât se află în litigiu într-un proces pentru servitute de trecere, iar cererea lor a fost admisă, notându-se litigiul în cartea funciară.

În mod greșit tribunalul a instituit o interdicție de înstrăinare pe cale judecătorească, deși litigiul dintre părți, referitor la instituirea unei servituți de trecere, nu făcea admisibilă solicitarea intimaților.

În realitate, între părți nu există un litigiu judiciar legat de dreptul de proprietate, ci de servitute, or numai după constituirea acesteia ar fi putut fi notată această servitute în cartea funciară, intimații nejustificând un interes legitim pentru notarea acestei interdicții.

Oficiul de cadastru și publicitate imobiliară Vaf ormulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.

Analizând cu prioritate excepția invocată se constată că este întemeiată astfel:

Între oficiul de cadastru și publicitate imobiliară și titularii drepturilor înscrise în cartea funciară ori cei care formulează cererea de înscriere în cartea funciară nu se raporturi juridice cu caracter civil în legătură cu imobilele evidențiate în cartea funciară, ci oficiul de cadastru și publicitate imobiliară exercită doar atribuțiile conferite de lege, neavând calitatea de parte în procedura contencioasă declanșată prin formularea plângerii împotriva încheierii de carte funciară.

În consecință, se va modifica decizia în sensul că se va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară V, sens în care se va schimba și sentința pronunțată de judecătorie.

Recursul este fondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Intimații au solicitat biroului de carte funciară prin cererea formulată la data de 20.09.2006 instituirea unei interdicții de vânzare asupra proprietății petentei, motivând cererea în sensul că se află într-un litigiu judiciar cu aceasta, litigiu ce are ca obiect servitute de trecere, conform certificatului de grefă anexat cererii.

Biroul de carte funciară a notat în cartea funciară litigiul având ca obiect servitute de trecere.

Acțiunea în constituirea servituții de trecere presupune recunoașterea dreptului de proprietate pe care îl are proprietarul fondului aservit, în speță proprietarul al cărui drept este intabulat în cartea funciară, ci nu contestarea acestui drept, fiindcă operațiunea notării înseamnă înscrierea drepturilor personale, a unor fapte sau acte juridice în legătură cu imobilul cuprins în cartea funciară pentru a deveni opozabile față de terți.

Demersul intimaților de a nota în cartea funciară litigiul privitor la dreptul de servitute nu avea drept scop dobândirea caracterului de opozabilitate față de terți a acestui fapt juridic, fiindcă eventualul drept pe care îl invocau, în măsura în care ar fi fost recunoscut de către instanța judecătorească constituia o sarcină a proprietății, transmițându-se odată cu dreptul de proprietate și dobândind caracter de opozabilitate ca și acest din urmă drept al cărui accesoriu este.

având ca obiect înscrierea unei acțiuni în justiție în legătură cu imobilul înscris în cartea funciară are ca scop de a împiedica dobândirea cu bună-credință a unui drept tabular în tot cursul procesului și, pe de altă parte, de a asigura executarea hotărârii judecătorești care ar putea fi, eventual, zădărnicită prin strămutări sau constituiri de drepturi reale în cursul proceselor.

Acțiunea pentru crearea servituții de trecere ce constituia obiectul litigiului judiciar dintre părți, nu face parte din categoria acelor acțiuni în justiție în legătură cu imobilul înscris în cartea funciară, care în funcție de natura lor să poată fi notate în cartea funciară.

Existența unui litigiu având ca obiect constituirea servituții de trecere nu justifica notarea interdicției la vânzare solicitată prin cererea formulată de către petenți, contrar intereselor proprietarului imobilului intabulat.

Pentru atingerea scopului înscrierii unei acțiuni în cartea funciară, biroul de carte funciară are obligația să verifice condițiile notării.

Or, potrivit argumentului că dreptul de servitute este un drept accesoriu al dreptului de proprietate, niciuna dintre situațiile mai sus arătate nu s-ar fi putut întâmpla în lipsa unei astfel de notări, fiindcă dobânditorul cu bună-credință al imobilului în cauză are obligația de a respecta toate sarcinile ce grevează imobilul, iar hotărârea judecătorească ce s-ar fi pronunțat în legătură cu litigiul se putea executa, fiindcă ea constituia un eventual izvor al dreptului de servitute.

Aceste argumente justifică nu numai lipsa de interes a petiționarilor de a nota în cartea funciară un fapt juridic, dar și neîndeplinirea condițiilor de fond pentru o astfel de notare.

În aceste condiții, în mod corect prima instanță de fond a anulat încheierea prin care s-a notat litigiul privind constituirea servituții de trecere și a respins cererea de notare a interdicției de vânzare

Așadar, în mod greșit tribunalul a respins plângerea formulată de intimata împotriva încheierii de carte funciară pronunțând astfel o hotărâre nelegală.

Pentru aceste considerente, motivele de recurs sunt întemeiate, recursul fiind fondat și în temeiul dispozițiilor art.312 Cod procedură civilă, urmează să fie admis și să se modifice decizia în sensul că se va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară V și se va menține în rest sentința primei instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de petenta, împotriva deciziei civile nr.235/A/21 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.

Modifică decizia, în sensul că, admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Oficiului de Cadastru și Publicitate V și menține în rest sentința judecătoriei.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 ianuarie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.

,

Grefier,

Red./4.02.2009

GM/4 ex.

Jud.apel:

Președinte:Paula Andrada Coțovanu
Judecători:Paula Andrada Coțovanu, Ion Rebeca, Georgiana

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 54/2009. Curtea de Apel Pitesti