Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 67/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 67/
Ședința publică din 20 Ianuarie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâtul, domiciliat în Târgu M,-, județul M, împotriva deciziei civile nr. 321 din 31 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pârâtul-recurent, lipsă fiind reclamantul-intimat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul a fost declarat în termenul prevăzut de lege, fiind timbrat cu suma de 4 lei taxă judiciară de timbru și cu timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
Neformulându-se alte cereri, instanța acordă cuvântul asupra recursului declarat în cauză.
Pârâtul-recurent solicită admiterea recursului conform memoriului de la dosar, casarea deciziei atacate și pe fond menținerea sentinței Judecătoriei Târgu Mureș ca legală și temeinică.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 3106 din 4 iunie 2008 Judecătoriei Târgu Mureș, s-a anulat ca netimbrată plângerea formulată de petentul, în contradictoriu cu intimatul.
În considerentele hotărârii s-a reținut că petiționarul nu și-a îndeplinit obligația de plată a taxei de timbru și a timbrului judiciar, fiind incidente în cauză prevederile art. 20 din Legea nr. 146/1997.
Prin decizia civilă nr. 321 din 31 octombrie 2008 Tribunalului Mureș, s-a admis apelul declarat de petentul împotriva sentinței civile nr. 3106 din 4 iunie 2008 Judecătoriei Târgu Mureș, s-a desființat hotărârea atacată și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
Pentru a pronunța această hotărâre, s-a reținut că, din practicaua hotărârii apelate reiese faptul că petentul, asistat de avocat, s-a prezentat în instanță după dezbateri și a arătat că a achitat taxa judiciară de timbru.
Din cuprinsul chitanței depusă la fila 8 dosar fond reiese faptul că această obligație procesuală a fost îndeplinită de petent la data de 4 iunie 2008, la data fixării termenului pentru soluționarea plângerii, această chitanță fiind și prezentată în instanță, astfel încât obligația de plată a fost îndeplinită la termenul stabilit, făcându-se o aplicare greșită a dispozițiilor art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal intimatul, solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei atacate, respingerea apelului formulat și menținerea sentinței civile a Judecătoriei Târgu Mureș.
În motivarea cererii s-a arătat că obiect al dosarului de fond este plângere împotriva luării măsurilor asiguratorii, sentința pronunțată de instanță fiind dată cu drept de recurs în termen legal.
Completul care a judecat calea de atac împotriva sentinței civile nu a fost legal constituit în vederea judecării recursului, fiind compus din doi JUDECĂTORI: Nemenționat
Instanța investită cu judecarea căii de atac, fără a pune în discuția părților chestiunea, a hotărât să convertească calea de atac din recurs în apel, contrar prevederilor art. 281 Cod procedură civilă.
Al doilea motiv de recurs este acela că instanța a schimbat starea de fapt a lucrurilor din dosarul de fond cu privire la excepția admisă, în sensul că deși în preambul afirma că petentul nu s-a prezentat în timpul ședinței de judecată ci după închiderea dezbaterilor, în considerente se reține ca nelegală atitudinea judecătorului care ar fi refuzat să reia cauza după a doua strigare când ar fi fost înfățișată dovada achitării taxelor, fapt total neadevărat.
au fost achitate după închiderea ședinței și depuse la dosar prin registratură doar a doua zi, adică în data de 5 iunie, ulterior ședinței de judecată, justificat de faptul că și programul registraturii era depășit, nu numai dezbaterile fiind încheiate.
Nu are relevanță data la care s-a efectuat plata taxelor judiciare, relevant este doar aspectul legat de obligația reclamantului de a face dovada plății în termenul acordat de instanță, obligație neîndeplinită până la închiderea dezbaterilor.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată că recursul declarat este nefondat, din următoarele considerente:
Prezenta cauză are ca obiect plângere împotriva încheierii CF nr.18216/31.03.2008 a Biroului de cadastru și Publicitate Imobiliară Târgu M, astfel încât potrivit art. 50 alin. 3 din Legea nr. 7/1996 hotărârea pronunțată de judecătorie poate fi atacată cu apel.
Indicarea greșită a căii de atac de către prima instanță nu are relevanță, deoarece calea de atac este dată de lege.
Potrivit art. 54 alin. 2 din Legea nr. 304/2004, apelurile se judecă în complet format de doi judecători, astfel încât completul de judecată a fost în mod legal constituit.
În ceea ce privește obligația de plată a taxei judiciare de timbru, din practicaua hotărârii pronunțate de prima instanță rezultă că petentul, asistat de avocat, s-a prezentat în instanță după dezbateri, a învederat instanței că a achitat taxa judiciară de timbru, prezentând spre vedere chitanța în acest sens.
Conform chitanței seria - nr.- rezultă că la data de 4 iunie 2008 fost achitată taxa de timbru de 8 lei și 0,30 lei timbru judiciar (fila 8 dosar fond).
Rezultă că obligația de plată a fost îndeplinită până la termenul stabilit în sensul art. 20 din Legea nr. 146/1997, respectiv termenul de judecată din data de 4 iunie 2008.
Instanța, după închiderea dezbaterilor și înaintea pronunțării hotărârii a constatat că pentru termenul stabilit s-a achitat taxa judiciară de timbru și s-a ivit o situație juridică nouă față de excepția netimbrării acțiunii, astfel încât pentru lămurirea acestei împrejurări și rezolvarea justă a cauzei trebuia să repună cauza pe rol potrivit art. 151 Cod procedură civilă.
Aceasta și pentru respectarea accesului liber la justiție, consacrat ca drept cetățenesc fundamental, atât prin art.6 pct.1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât și prin art. 21 din Constituția României, prin art. 10 din declarația Universală a Drepturilor Omului, precum și prin art. 14 pct. 1 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice, deoarece s-a constatat înainte de pronunțarea hotărârii că titularul cererii de chemare în judecată a achitat taxa de timbru până la termenul stabilit.
Față de cele ce preced, ținând seama și de prevederile art. 312 Cod procedură civilă, urmează să se respingă recursul declarat ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de pârâtul, domiciliat în Târgu M,-, județul M, împotriva deciziei civile nr. 321 din 31 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 20 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, |
Grefier, |
Red.Sz.
:
2 exp./19.02.2009
Jud.fond.
Jud.tr.;
OPINIE SEPARATĂ
Cu opinia separată a judecătorului, în sensul admiterii recursului și modificarea în tot a deciziei atacate, respingerea apelului și menținerea hotărârii primei instanțe.
Judecător
Nu pot fi de acord cu opinia majoritară și consider că recursul formulat este fondat cu consecința admiterii și modificarea în tot a deciziei atacate în sensul respingerii apelului.
În cauză este incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, deoarece instanța de apel, în analiza hotărârii instanței de fond a făcut o greșită aplicare a normelor de procedură. Astfel, instanța de apel a reținut că în mod greșit Judecătoria Târgu Mureșa admis excepția netimbrării acțiunii și a anulat cererea de chemare în judecată.
În fapt, se observă că instanța de fond a pus în vedere petentului să achite o taxă de timbru de 8 lei și un timbru judiciar de 0,3 lei. Petentul a fost citat, ( fila 4, dosar de fond), cu mențiunea ca la data de 04.06.2008 la ora 830să facă dovada achitării taxei de timbru și a timbrului judiciar.
Din practicaua hotărârii instanței de fond rezultă că la momentul încheierii dezbaterii în această cauză, nu fusese făcută dovada cerută de instanță și astfel, în procedura contencioasă a pus în discuție excepția, care, de altfel, a și fost admisă cu consecința anulării cererii.
Abia după încheierea dezbaterilor, petentul s-a prezentat, dar nu la ora la care fusese citat, și a prezentat dovada achitării taxelor impuse de lege.
Potrivit art. 20 din Legea nr. 146/1997, taxele de timbru se datorează anticipat și dacă nu se plătesc nici la termenul stabilit de judecător, cererea de chemare în judecată se anulează.
Pe de altă parte, toate dovezile trebuie prezentate în procedură contencioasă până la încheierea dezbaterilor iar această regulă este valabilă și pentru dovada achitării taxei de timbru și aceasta cu atât mai mult cu cât există o normă specială prevăzută de art.20 alin.2 din Legea nr.146/1997, care stabilește că dovada plății taxei de timbru trebuie făcută până la primul termen de judecată. În cauză, până la terminarea dezbaterilor la primul și, de fapt unicul termen de judecată, dovada nu a fost făcută. Culpa aparține exclusiv petentului care, deși știa data și ora la care trebuia să prezinte dovada cerută de instanța de judecată nu s-a conformat.
Potrivit art. 129 alin. 1 Cod procedură civilă, părțile au îndatorirea să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenul stabilit de lege sau de judecător, iar în cauză, petentul nu s-a conformat.
Este evident că judecătorul de fond s-a conformat dispozițiilor art. 137 Cod procedură civilă și a soluționat o excepție care îl împiedica să treacă la cercetarea fondului cauzei. De altfel, această excepție trebuia să fie analizată chiar dacă partea adversă ar fi invocat-o și pentru că la data și ora stabilită de instanță nu s-a depus dovada, sancțiunea anulării cereri de impunea.
Un ultim aspect ce trebuie avut în vedere este că la data citării, 12.05.2008 și până la data dezbaterilor, petentul a avut un termen rezonabil pentru a produce dovada solicitată de instanță.
Reținând așadar aplicarea greșită de către instanța de apel a dispozițiilor art. 129 Cod procedură civilă și a art. 20 din Legea nr. 146/1997, consider că în temeiul art.304 pct.9 Cod procedură civilă recursul trebuia admis.
Judecător,
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
