Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 1017/2008. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.1017
Ședința publică din data de 10 iunie 2008
PREȘEDINTE: Cristina Mihaela Moiceanu
JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Ioana Cristina Țolu
-
Grefier -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta SC SA B, cu sediul în B, sector 1, Calea nr. 239, împotriva sentinței nr. 294 din 01 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, -, a, ia, G, -, și, toți prin reprezentant legal Cabinet Avocatură -, cu domiciliul ales în P,-, județul
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 3 iunie 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte din prezenta, când, având nevoie de timp mai îndelungat pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea amânat pronunțarea pentru data de 10 iunie 208, dând următoarea decizie:
CURTEA
Deliberând asupra recursului formulat de pârâta SC SA împotriva sentinței civile nr.294 din data de 1 februarie 2008 Tribunalului Prahova, constată următoarele:
Reclamanții, -, a, ia, G, -, și au chemat în judecată civilă pe pârâta SC SA B, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată la plata drepturilor salariale reprezentând prime corespunzătoare sărbătorilor de Paște și C pe anii 2004 - 2007.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că au avut calitatea de salariați ai unității pârâte și că potrivit contractului colectiv de muncă la nivel de unitate, aceasta avea obligația să plătească fiecărui salariat cu ocazia sărbătorilor de Paște și C câte o primă constând într-un salariu brut mediu pe unitate, obligație care nu a fost îndeplinită de către pârâtă nici până în prezent.
Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că primele solicitate de reclamanți au fost incluse în salariul de bază și prin urmare, aceștia nu mai pot solicita un drept salarial care le-a fost plătit.
Totodată, pârâta a invocat și excepția prescripției dreptului la acțiune, arătând că în cauză sunt incidente disp. art.283 alin.1 lit.e Codul muncii potrivit cărora dreptul la acțiune în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia se prescrie în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune.
După administrarea probatoriilor, Tribunalului Prahova prin sentința sus-menționată a respins ca neîntemeiată excepția privind prescripția dreptului la acțiune, a admis acțiunea, obligând pârâta la plata către reclamanți a următoarelor sume: - 5630 lei - 9330 lei - 9330 lei, - 5630 lei, a - 5630 lei, 7480 lei, - 5630 lei - 5630 lei 9330 lei, ia - 7480 lei, - 9330 lei, - 5630 lei, - 7480 lei, - 7480 lei, - 7480 lei, - 7480 lei, - 5630 lei, - 5630 lei, - 7480 lei, 9330 lei - - 5630 lei, - 9330 lei, - 5630 lei - 9330 lei, - 2380 lei, 7480 lei, - 5630 lei reprezentând prima de C pe anii 2004-2006 și prima de Paști pe anii 2005- 2007, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație.
Prin aceeași sentință, tribunalul a obligat pârâtă să plătească reclamanților suma de 2700 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că reclamanții au avut calitatea de salariați ai pârâtei în perioada 2004-2007, perioadă în care potrivit art.168 din aveau dreptul la prime pentru Paști și în cuantum de un salariu de bază mediu pe unitate pentru fiecare din aceste sărbători, însă aceste drepturi salariale nu au fost achitate.
Această concluzie rezultă din faptul că pârâta care a pretins că începând cu anul 2003 primele de sărbători au fost incluse în salariul de bază conform negocierilor cu sindicatul, situație menționată în, nu a făcut și dovada includerii acestor prime în salariu, în condițiile în care acesteia îi revenea sarcina probei.
Referitor la excepția invocată de pârâtă prin întâmpinare, tribunalul a stabilit că în cauză sunt incidente disp. art. 283 alin.1 lit.c potrivit cărora termenul de prescripție este de 3 ani și nu cele ale art. 283 lit. e Codul muncii, deoarece, în speță, sunt solicitate drepturi salariale pentru care legiuitorul a înțeles să instituie un regim de prescripție distinct.
Împotriva acestei sentințe, pârâta a declarat recurs criticând soluția ca netemeinică și nelegală în sensul că în mod greșit instanța de fond a respins excepția prescripției dreptului material la acțiunea pentru că drepturile salariale solicitate își au izvorul în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, ceea ce atrage incidența în cauză a dispozițiilor art. 283 alin.1 lit.e Codul muncii, termenul de prescripție fiind de 6 luni.
Pe fond soluția a fost criticată, deoarece instanța nu a ținut seamă de disp. art. 168 alin. 2 din pe anii 2003-2004 potrivit cărora primele de sărbători au fost incluse în salariul de bază și plătite ca atare. Această situație rezultă și din faptul că reclamanții nu au formulat acțiune și pentru plata primelor pe anul 2003, an în care s-a negociat pentru prima dată cu sindicatul includerea acestor prime în salariu.
Ultima critică a recursului se referă la faptul că tribunalul nu a acordat atenție, atunci când a stabilit suma datorată de recurentă, dispozițiilor art. 168 din sub aspectul cuantumului sumei care se acordă cu titlu de primă în sensul că aceasta nu este echivalentă cu salariul mediu brut pe unitate, ci cu salariul de bază mediu brut pe unitate, cu alte cuvinte aceste prime nu includ și sporurile.
Examinând soluția prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar, a criticilor formulate de recurentă, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză Curtea constată că este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, așa după cum se va arăta în continuare:
Este adevărat că potrivit art. 283 alin. 1 lit. e Codul muncii dreptul la acțiune în cazul neexecutării CCM ori a unor clauze ale acestuia se prescrie în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului, așa cum se susține prin primul motiv de recurs, legea nefăcând nici o diferențiere în ce privește natura acestui drept, însă în ce privește drepturile salariale prin același articol la lit. c s-a prevăzut un termen de 3 ani aplicabil în toate situațiile în care obiectul acțiunii este dat de pretenții salariale, indiferent de izvorul acestora, astfel că instanța de fond în mod corect a respins excepția invocată de recurentă, această critică a recursului fiind nefondată.
Nu există reglementare și nici nu a fost în intenția legiuitorului vreodată ca pentru drepturile salariale să existe termene de prescripție diferite în funcție de izvorul acestora.
Pe fondul cauzei, Curtea constată că susținerile recurentei nu își găsesc reflectarea în probatoriul administrat în cauză, deoarece nimeni nu a contestat că începând cu anul 2003 în urma negocierilor purtate cu sindicatul primele de sărbători urmau a fi incluse în salariu, numai că acest lucru trebuia și probat de către recurentă în sensul de a demonstra cât din creșterea salarială a fiecărui an s-a datorat includerii în salariul de bază a acestor prime.
Această probă nu a fost făcută, astfel că, în mod corect instanța de fond admis acțiunea.
În ce privește cuantumul sumei acordată reclamanților criticile formulate de recurentă sunt întemeiate, întrucât cuantumul fiecărei prime a fost expres reglementat prin ca fiind echivalentul unui salariul de bază mediu brut pe unitate în care nu sunt incluse sporurile și nu echivalentul unui salariu mediu brut pe unitate în care sunt incluse sporurile, astfel cum greșit a stabilit instanța de fond, motiv pentru care în temeiul art. 312 Cod pr. civilă, Curtea va admite recursul și va modifica în parte sentința în sensul reducerii sumei la care a fost obligată pârâta, după cum urmează: câte 3623 lei către fiecare dintre intimații-reclamanți, a, G, -, reprezentând prime C 2004-799 lei, Paște 2005 - 850 lei, C 2005- 927 lei, Paște 2006-1047 lei; câte 6043 lei către, reprezentând prime C 2004-799 lei, Paște 2005- 850 lei, C 2005-927 lei, Paște 2006-1047 lei, C 2006 - 1160 lei, Paște 2007-1260 lei, câte 4783 lei către, ia, reprezentând prime C 2004-799 lei, Paște 2005 - 850 lei, C 2005- 927 lei, Paște 2006 - 1047 lei, C 2006-1160 lei și 1649 lei către reprezentând prime C 2004 - 799 lei, Paște 2005 - 850 lei, cu mențiunea că toate aceste sume se vor actualiza cu indicele de inflație de la data scadenței fiecărei prime până la plata efectivă.
Curtea urmează a menține restul dispozițiilor sentinței.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta SC SA B, cu sediul în B, Calea, nr.239, sector 1, prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței civile 294 din 01 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, -, a, ia, G, -, și, toți prin reprezentant legal Cabinet Avocatură -, cu domiciliul ales în P,-, județul
Modifica sentința în parte în sensul că reduce sumele la care a fost obligată pârâta, după cum urmează: câte 3623 lei către fiecare dintre intimații-reclamanți, a, G, -, reprezentând prime C 2004-799 lei, Paște 2005 - 850 lei, C 2005- 927 lei, Paște 2006-1047 lei; câte 6043 lei către, reprezentând prime C 2004-799 lei, Paște 2005- 850 lei, C 2005-927 lei, Paște 2006-1047 lei, C 2006 - 1160 lei, Paște 2007-1260 lei, câte 4783 lei către, ia, reprezentând prime C 2004-799 lei, Paște 2005 - 850 lei, C 2005- 927 lei, Paște 2006 - 1047 lei, C 2006-1160 lei și 1649 lei către reprezentând prime C 2004 - 799 lei, Paște 2005 - 850 lei, cu mențiunea că toate aceste sume se vor actualiza cu indicele de inflație de la data scadenței fiecărei prime până la plata efectivă.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 iunie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Ioana Cristina Țolu
- - - - - - -
Grefier,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Tehnored../MD.
3 ex./23 iunie 2008
f-- Tribunalul Prahova
- R R
ROMÂNIA
GREFA CURȚII DE APEL PLOIEȘTI
30 iunie 2008
Prezenta copie a deciziei civile nr.1017 din data de 10 iunie 2008 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, este conformă cu originalul aflat la mapa de decizii pe anul 2008 și se atestă de noi, fiind irevocabilă, potrivit legii.
S-au anulat taxa judiciară de timbru în valoare de 2,00 lei conform chitanței fiscale nr.- din data de 30 iunie 2008 și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
Grefier șef secție,
Președinte:Cristina Mihaela MoiceanuJudecători:Cristina Mihaela Moiceanu, Ioana Cristina Țolu