Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 1128/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1128
Ședința publică de la 15 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioana Bodri
JUDECĂTOR 2: Marian Lungu
JUDECĂTOR 3: Doina Vișan
Grefier - -
*****************
Pe rol judecarea recursului formulat de reclamanții, G, împotriva sentinței nr. 2059 din 26 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta SC SA, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns avocat pentru recurenții reclamanți, G, și avocat pentru intimata pârâtă SC SA.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat pentru recurenții reclamanți, pune concluzii de admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii.
Avocat pentru intimata pârâtă SC SA, pune concluzii de respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală hotărârea pronunțată de instanța de fond.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin sentința nr. 2059 din 26 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr- s-a respins cererea formulată de reclamant, reclamant, reclamant, reclamant, reclamant, reclamant G, reclamant impotriva parat A.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Reclamanții sunt salariați ai unității pârâte, așa cum rezultă din mențiunile înscrise în carnetele lor de muncă, depuse la dosar.
În contractul colectiv de muncă la nivel de ramură s-a prevăzut, în art. 140, acordarea unei cote de participare la profitul anual salariaților, condițiile de acordare urmând să fie prevăzute în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate.
La nivelul unității pârâte, a fost inserată această clauză în art. 139, modalitatea concretă de acordare și condițiile de diferențiere urmând să fie stabilite prin negociere cu.
În niciunul din anii pentru care se solicită drepturile în prezenta cauză nu au fost negociate modalitatea, cuantumul și condițiile de acordare a cotei de profit, neexistând dovezi în acest sens. De asemenea, din Hotărârile AGA depuse la dosar nu rezultă repartizarea unei cote din profitul realizat cu această destinație.
Analizând cu prioritate excepțiile invocate de pârâtă instanța a reținut următoarele:
În ceea ce privește perioada 2005-2007, instanța a reținut că lipsa oricăror negocieri asupra cuantumului sumelor și modalității de acordare nu poate nega dreptul în sine al salariaților de a beneficia de aceste suplimentări, dreptul fiind asumat de părți prin contractele colective de muncă și ca urmare nu se poate vorbi despre prematuritatea acțiunii. În consecință, instanța a respins această excepție, ce vizează perioada 2005-2007.
Pentru anul 2008, instanța a reținut că repartizarea profitului anual se realizează la închiderea anului financiar, de către Adunarea Generală a Acționarilor, ce ar trebui să aibă loc la sfârșitul lunii martie 2009. Ca urmare, cererea ce vizează anul 2008, este prematură, dreptul invocat nefiind actual, motiv pentru care va fi admisă excepția și, în consecință, respinsă cererea pentru anul 2008, ca fiind prematură.
Asupra excepției prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtă, instanta a respins-o ca neintemeiata, apreciind ca in cauza nu sunt incidente dispozitiile art.283 alin. 1 lit. c din Codul Muncii potrivit carora termenul de prescriptie este de 3 ani in cazul in care obiectul cererilor de chemare in judecata il constituie drepturi de natura salariala.
Potrivit art. 22 din nr.OG 7/2001 sunt considerate venituri din salarii, denumite in continuare salarii, toate veniturile in bani si/sau in natura, obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca si indiferent de denumirea veniturilor sau sub forma in care ele se acorda.
In teoria de specialitate unii autori au sustinut acelasi lucru, respectiv ca sunt venituri de natura salariala toate sumele cuvenite in baza unui raport de munca, in executarea unui raport individual de munca.
In speta nu are relevanta ca suma primita este adaos, ajutor material sau indemnizatie de concediere, pentru ca denumitele date nu exclud calificarea data de legiuitor ca fiind venituri din salarii, conform art. 22 din nr.OG 7/2001, astfel ca incidente cu privire la prescriptie sunt prevederile art. 283 alin. 1 lit. c din Codul Muncii, in raport de care actiunea este formulata in termenul de 3 ani.
Un alt argument ca atat cota de participare la profit, cat si cota de gaze sunt drepturi de natura salariala este acela ca sumele respective au fost incluse in salarii asa cum a sustinut parata in intampinare si cum rezulta si din interpretarea prevederilor contractelor colective de munca.
Pe fond, asupra cererii ce vizează acordarea cotei de profit pentru anii 2005- 2007, instanța a constatat că cererea a fost neîntemeiată.
Potrivit art. 140 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol, gaze "cota de participare la profitul anual precum și condițiile de diferențiere vor fi prevăzute în contractele colective de muncă încheiate la nivele inferioare".
In contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate în anul 2005 privitor la cota de profit s-a prevăzut că " modalitatea concretă de acordare, precum și condițiile de diferențiere vor fi stabilite prin negociere cu "(art. 139)
S-a constatat că, art. 139 si art. 140 din contractele colective de muncă enunțate nu prevăd în mod concret, ce cotă de participare la profit revine salariaților, ci stabilesc în mod generic dreptul salariaților la cotă parte din profit net al societății, dar condițiile de diferențiere urmau a fi negociate cu, acelasi lucru fiind concluzionat in obiectivul 2 al raportului de expertiza contabila.
Pentru aceleasi considerente, instanta nu a putut retine motivarile raportului de expertiza.
În lipsa negocierii unui procent concret din profit, în cadrul procesual configurat de reclamanti, ca fiind un conflict de drepturi, instanța nu a putut interveni fără a se substitui voinței părților.
Față de considerentele expuse instanța a respins cererea privind acordarea cotei de profit pentru anii 2005-2007.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, G, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurenții au arătat în motivarea recursului că instanța a reținut greșit, că în CCM la nivel deu nitate nu a fost stabilită cota de participare la profit, deși prin actele depuse la dosar reiese faptul că societatea a stabilit prin CCM în anul 1998 cota de participare la profitul anual a salariaților din SNP ca fiind de 10%, încălcându-se dispozițiile legii 130/1996, republicată și a art.7 din CCM pe societate.
Legal citat, intimatul a depus întâmpinare la dosar solicitând resp9ingerea recursului.
Examinând recursul, prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, în conformitate cu dispoz. 3041C:pr.civilă, Curtea a reținut următoarele:
Potrivit art. 139 din Actul adițional la CCM, la nivel de SNP SA, cota de participare a salariaților SNP la profitul anual este de 10%.
CCM la nivel de unitate pe anii 2005, 2006 și 2007 încheiat între și PASTRONATUL SA, după modelul contractului colectiv dem uncă încheiat la nivel național. Faptul că în redactarea CCM SA au fost preluate fără modificări clauze din conținutul nivelului cadru- CCM încheiat la nivel național, nu schimbă cu nimic situația drepturilor salariaților SA care rezultă din CCM încheiat la nivel național.
CCM la nivel de unitate nu semnifică un angajament contractual al SA suplimentar față de efectul juridic general al normelor contractului colectiv de muncă încheiat la nivel național, câtă vreme clauza art. 139 CCM preia identic conținutul clauzei model din CCM încheiat la nivel național, respectiv participarea salariaților SA la profit, fiind enunțată ca o vocație, ca o posibilitate.
Se reține că această vocație poate deveni un drept al salariaților exclusiv ca rezultat al unei negocieri Patronat - Sindicat, pe deplin absentă în speță.
Întrucât, nu există un drept al salariaților la cota din profitul SA, nu există obligația corelativă a SA de a acorda aceste venituri în absența unei negocieri colective, finalizate cu un rezultat care să oblige SA.
Față de considerentele de fapt și de drept arătate mai sus, Curtea reține că recursul nu este întemeiat, astfel că în baza art. 312.pr.civilă îl va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de reclamanții, G, împotriva sentinței nr. 2059 din 26 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta SC SA.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 Februarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. Jud.
Tehn./Ex.2/16.03.2010
/ și
Președinte:Ioana BodriJudecători:Ioana Bodri, Marian Lungu, Doina Vișan
