Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 113/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 113/2010
Ședința publică de la 25 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ana Doriani JUDECĂTOR 2: Manuela Stoica
- - - președinte secție
- - - JUDECĂTOR 3: Mirela Pop
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamantul, SINDICATUL LIBER "SANITAS"- SPITALUL DE PSIHIATRIE împotriva sentinței civile nr. 1013/LM/7.05.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru reclamanta recurentă și avocat pentru pârâtul intimat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care avocata pârâtului intimat depune la dosar concluzii scrise și copie după adresa nr.2159/2008 a Spitalului de psihiatrie către numita.
părților arată că nu mai au alte cereri de formulat și probe de administrat, împrejurare față de care, instanța constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocatul reclamantului recurent susține recursul, solicitând admiterea acestuia așa cum a fost formulat în scris, în principal casarea cu trimitere a cauzei spre rejudecare întrucât instanța de fond a soluționat cauza fără a intra în cercetarea fondului și este imperios necesară administrarea de probe noi. În subsidiar cere modificarea sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată. Nu solicită cheltuieli de judecată
Avocata pârâtului intimat pune concluzii de respingerea ca nefondat a recursului apreciind că nu sunt întrunite condițiile de casare a sentinței atacate prevăzute de disp, art. 312 al.3 și 5 și nici cele prev de art. 304 pct. 1-5 cod pr. civilă. Apreciază că nu se impune efectuarea unei expertize contabile cu privire la majorarea cheltuielilor, această probă nu este pertinentă cauzei, bugetul alocat pârâtei nu poate fi modificat printr-o hotărâre judecătorească. In ce privește modificarea hotărârii, de asemenea solicită a fi respins și acest motiv de recurs, deoarece alocațiile prevăzute pentru cheltuielile cu salariile și veniturile au fost prezentate de reclamant într-un mod trunchiat, astfel că, cheltuielile pentru salarii au depășit 75% din bugetul alocat. Cu obligarea reclamantului recurent la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului civil de față;
Constată că prin acțiunea în conflict de drepturi înregistrată la Tribunalul Hunedoara sub dosar nr- reclamantul Sindicatul Liber Sanitas- Spitalul de Psihiatrie, în numele și pentru membri de sindicat aac hemat în judecată pe pârâtul Spitalul de Psihiatrie solicitând obligarea acestuia la plata către reclamanți a drepturilor salariale constând în majorări cuvenite și neachitate ca urmare a evaluării profesionale pentru lunile octombrie și noiembrie 2008; obligarea pârâtului la calcularea salariilor cuvenite ca urmare a evaluării începând cu data de 01.10.2008 și înscrierea acestor majorări în carnetele de muncă ale reclamanților precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii se arată că reclamanții-membri de sindicat sunt angajați în baza unor contracte individuale de muncă la Spitalul de Psihiatrie. Conform prevederilor legislație în materia salarizării personalului contractual din unitățile medicale, ca urmare a evaluării performanțelor profesionale desfășurate în luna septembrie 2008 reclamanții trebuiau să beneficieze de creșteri salariale la nivel maxim, astfel cum sunt menționate în Anexa A din nr.OG17/01.02.2008 care a modificat nr.OUG 115/2004 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice.
În drept se invocă: cap.IV din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, nr.OUG 17/2008, art.40 alin.2 lit.c și art. 281 Codul Muncii.
Prin întâmpinarea depusă intimatul Spitalul de Psihiatrie a solicitat respingerea acțiunii reclamanților; cu obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată, arătând că cererea reclamanților este inadmisibilă prin prisma dispozițiilor nr.OG 17/2008 deoarece nu este respectată condiția încadrării nivelului alocațiilor prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli, ajungând la un procent de 70% față de nivelul care trebuie respectat de 40%.
Prin sentința civilă nr. 1013/LM/07.05.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr- s-a respins acțiunea în conflict de drepturi formulată de reclamantul Sindicatul Liber Sanitas- Spitalul de Psihiatrie, în numele și pentru membri de sindicat a în contradictoriu cu pârâtul Spitalul de Psihiatrie.
Pentru a hotărî, astfel, tribunalul a reținut, cu referire la probele dosarului și dispozițiile legale incidente, că actele normative invocate de reclamanții nu stabilesc o majorare salarială obligatorie ci doar vocația personalului contractual din cadrul spitalului la o eventuală creștere salarială în perioada mai-decembrie, această majorare fiind condiționată de încadrarea în nivelul alocațiilor prevăzute pentru cheltuielile cu salariile din bugetul de venituri și cheltuieli al pârâtului pe anul 2008, ori în condițiile în care ponderea salariilor în acest buget este 70% față de nivelul de 40% ce trebuia respectat, solicitarea personalului contractual de majorare salarială nu are fundament în nivelul alocațiilor prevăzute pentru cheltuielile cu salarii.
Împotriva acestei sentințe, a declarat, în termenul legal prevăzut de art. 80 din Legea nr. 168/1999, recurs reclamantul Sindicatul Liber Sanitas- Spitalul de Psihiatrie, solicitând admiterea acestuia pentru motivul prev. de art. 304 pct. 9.pr.civ și art. 312 alin.3 pr.civ, întrucât hotărârea instanței de fond este lipsită de temei legal.
În principal, recurentul solicită admiterea recursului, casarea în tot a sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, întrucât s-a soluționat cauza fără a se intra în cercetarea fondului și este imperios necesară administrarea de probe noi. În subsidiar se solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
În dezvoltarea motivelor de recurs recurentul arată că: instanța de fond la luarea hotărârii a nesocotit prev. art.40 alin.2 din Legea nr. 53/2003 și prevederile M la nivel de ramură sanitară; este evident că ne aflăm în situația unui refuz nejustificat din partea angajatorului de a pune în aplicare aceste prevederi legale; așa cum este reglementată acordarea acestei majorări salariale este condiționată de încadrarea în limitele bugetului alocat cheltuielilor cu salarizarea, or din probatoriul administrat în cauză este fără echivoc faptul că pârâta deținea resursele financiare necesare acordării acestei majorări salariale; în fine, angajatorul procedează într-un mod discreționar, deoarece începând cu data de 01.01.2009 personalul nemedical din unitate a beneficiat de majorări salariale în timp ce pentru personalul medical nu s-au găsit resurse financiare pentru acordarea majorărilor salariale cuvenite.
În dovedirea celor susține recurenta depune raportul de expertiză contabilă extrajudiciară efectuat de exp. Expert SRL.
Prin întâmpinarea depusă în această fază procesuală de intimatul Spitalul de Psihiatrie se solicită respingerea recursului ca nefondat, obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată; arătându-se că proba cu expertiză contabilă nu a fost solicitată în fața instanței de fond și oricum este o probă irelevantă, deoarece în discuție nu este cuantumul majorărilor salariale pretinse de reclamanții ci dreptul intrisec de a primi aceste majorări. Pe fondul cauzei se susține că actul normativ în discuție oferă angajatorului doar un drept și nu o obligație în a acorda aceste majorări, împrejurare cunoscută și de către recurent care a fost prezent la toate discuțiile și a semnat prin reprezentanții săi toate acordurile cu Ministerul Sănătății și Casa de asigurări de sănătate (36,37).
CURTEA, analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu conform cerințelor art. 304 indice 1 cod procedură civilă, în limitele statuate de art. 306 alin.2 Cod procedură civilă, reține următoarele:
Recursul este nefondat.
Potrivit art.17 pct.1 din nr.OG 17/2008 pentru modificarea si completarea nr.OUG115/2004 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice din sectorul sanitar "personalul contractual salarizat între limitele corespunzătoare funcțieipoatebeneficia anual, în perioada mai-septembrie, de o creștere salarială prin evaluarea performanțelor profesionale individuale realizate în anul precedent,cu condiția încadrării în nivelul alocațiilor prevăzute pentru cheltuielile cu salariile în bugetul de venituri și cheltuieli".
Din modul de redactare a acestui text de lege, reiese în mod evident faptul că pentru personalul contractual din unitățile sanitare publice, așa cum justificat a reținut, prima instanță, aceste creșteri salariale nu reprezintă un drept, ci o vocație, ce se poate realiza doar cu condiția încadrării în nivelul alocațiilor prevăzute pentru cheltuielile cu salariile în bugetul de venituri și cheltuieli.
Fiind doar o vocație și nu un drept, nu naște automat obligația corelativă a angajatorului de a asigura aceste creșteri salariale. Or, în speță, din înscrisurile depuse de intimat la dosar (bugetul de venituri și cheltuieli, contract de furnizare servicii medicale nr.2.5/2008 și acte adiționale la acesta, stat de funcții, M negociat la nivelul unității -filele125-291) reiese că ponderea salariile în bugetul de cheltuieli pentru anul 2008 la nivelul acestui angajator a fost de 70%, față de nivelul de 40%, care trebuia respectat; așadar acesta nu îngăduie o majorare salarială de natura celei pretinse de recurent pentru reclamanții.
Ca atare, în mod corect prima instanță a reținut ca fundamentată apărarea pârâtului în sensul neîndeplinirii condiției legale de încadrare în nivelul alocat în buget pentru cheltuielile cu salariile.
Trimiterea făcută de recurenți la proba științifică-expertiza contabilă, nu poate conduce la altă soluție, deoarece în discuție este existența dreptului pretins raportat la condițiile legale, aspect ce ține de aplicarea și interpretarea legii și nici de cum întinderea acestui drept care ar fi putut face obiectul unei atare probe. Așadar aplicare normei legale la starea de fapt reieșită din probele dosarului ține de cenzura instanței de judecată, iar administrarea probei solicitate de recurenți, în contextul reținut mai sus nu poate duce la dezlegarea pricinii în sensul cerut de art. 167 Cod procedură civilă.
În fine, acordarea de către intimat a unor majorări salariale altor salariați nu poate avea de asemenea relevanță juridică în cauză, deoarece în speță, dreptul reclamanților se analizează prin prisma dispozițiilor legale ce le sunt aplicabile lor și nu altor categorii profesionale-respectiv personal nemedical.
Față de cele ce preced, curtea, constată că soluția primei instanțe este legală și temeinică, urmând ca în temeiul art. 312 alin.(1) cod procedură civilă cu aplicarea art. 82 din Legea nr. 168/1999, să respingă ca nefondat recursul cu care a fost investită de către reclamant.
Urmare a respingerii recursului, potrivit art. 274 Cod procedură civilă va fi obligat recurentul SINDICATUL LIBER "SANITAS" să plătească intimatului SPITALUL DE PSIHIATRIE suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată, în recurs, constând în onorariu avocațial probat cu chitanța depusă la fila 54.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefundat, recursul declarat de reclamantul SINDICATUL LIBER "SANITAS"- SPITALUL DE PSIHIATRIE împotriva sentinței civile nr. 1013/LM/7.05.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
Obligă recurentul SINDICATUL LIBER "SANITAS" să plătească intimatului SPITALUL DE PSIHIATRIE b suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Ianuarie 2010
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER;
Red.
Tehnored. /
9 ex./3.02.2010
Jud. fond. /
Președinte:Ana DorianiJudecători:Ana Doriani, Manuela Stoica, Mirela Pop
