Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 1136/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.1136/
Ședința publică de la 26 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Viorica Mihai Secuianu
JUDECĂTOR 2: Luminita Cristea
JUDECĂTOR 3: Anica
Grefier
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea recursurilor declarate de pârâta DIRECȚIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ G, cu sediul în G,- și reclamanții, C, C, cu domiciliul ales la reprezentant legal, în G, str.- nr.19, -.4,.52, împotriva sentinței civile nr.91/19.01.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE B, și chematul de garanție MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, în acțiunea având ca obiect drepturi bănești.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 21.10.2009, când, instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 23.10.2009, când, instanța mai avânt nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 26.10.2009, când,
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr.91/19.01.2009 Tribunalul Galația admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, C, C, în contradictoriu cu pârâții, C, C, pe care i-a obligat la plata primei de vacanță pentru anii 2007-2008.
A respins ca nefondate cererile privind acordarea tichetelor de masă a tichetelor cadou și a primei de stabilitate pentru 2007.
De asemenea, a respins ca nefondată cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că reclamanții, C, C, au solicitat în contradictoriu cu pârâții AUTORITATEA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ și MINISTERUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE plata primei de vacanță pe anii 2007-2008, actualizat cu indicele de inflație, la data plății, c/val. tichetelor de masă, începând cu data de 01.01.2004 la zi actualizată cu rata inflației la data plății precum și plata tichetelor cadou de la data de 01.01.2006 conform Legii nr.193/2006 și a primei de stabilitate aferentă anului 2007, conform HG nr.670/2008, actualizate la zi cu rata inflației.
Analizând cererile reclamantelor tribunalul a apreciat că numai drepturile salariale constând în prima de vacanță sunt întemeiate.
Reclamanții sunt angajați ai pârâtei, în calitate de personal contractual.
Potrivit art. 92 din CCM la nivel de unitate pe anii 2005-2007, au dreptul, pe lângă indemnizația de concediu, sumă care se impozitează separat (a se vedea fila 187).
Conform disp. art. 38 din Legea nr. 53/2003, orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute de lege salariaților sau limitarea acestor drepturi, este lovită de nulitate, text care trebuie coroborat cu prevederile art. 53 alin. 1 și 2 din Constituție, care prevede că "exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății oria a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor, desfășurarea instrucției penale, prevenirea consecințelor unor calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav", motiv pentru care condiția modificării legislative inserate în subsolul CCM apare ca fiind o restrângere a dreptului.
Potrivit art. 241 din codul muncii:
"Clauzele contractelor colective de muncă produc efecte după cum urmează:
a) pentru toți salariații angajatorului, în cazul contractelor colective de muncă încheiate la acest nivel:
b) pentru toți salariații încadrați la angajatorii care fac parte din grupul de angajatori pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă la acest nivel:
c) pentru toți salariații încadrați la toți angajatorii din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul de muncă la acest nivel;
d) pentru toți salariații încadrați la toți angajatorii din țară, în cazul contractului
colectiv de muncă la nivel național " iar conform art. 243 din același act normativ: "executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru
părți iar neîndeplinirea obligațiilor asumate prin contractul colectiv de muncă atrage răspunderea părților care se fac vinovate de acestea".
Potrivit art. 1 alin. 1 din Legea nr. 142/1998 "salariații din sectorul bugetar pot primi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă, suportată integral pe costuri de angajator".
Conform art. 2 din același text de lege tichetele de masă se acordă în limita bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar.
Potrivit art. 1 din Legea nr. 193/2006 instituțiile din sectorul bugetar pot utiliza bilete de valoare sub forma tichetelor cadou și a tichetelor de creșă, tichete acordate în limita prevederilor bugetelor de stat conform art. 4 alin. 2 din Legea nr. 193/2006.
Din interpretarea acestor texte de legale rezultă că legiuitorul a stabilit acest drept cu caracter facultativ, în raport de disponibilitățile financiare ale angajatorilor, în limita bugetelor unităților.
Cu privire la sporul de stabilitate, prevederile HG nr. 670/2007 fac referire doar la "salariații unităților sanitare" sens în care reclamanții nedesfășurând activitate în cadrul unei unități sanitare, nu beneficiază de aceste drepturi.
Cât privește cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice, cererea nu poate fi primită deoarece reclamanții nu se află în raporturi de muncă cu acesta, în sarcina acestui minister neexistând obligația de plată a drepturilor salariale către reclamanți.
Impotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții reprezentați de și pârâta Direcția de Sănătate Publică
In recursul lor reclamanții au criticat soluția sub aspectul greșitei soluționări a capetelor de cerere respinse.
In motivarea recursului au susținut că potrivit art.1 alin.1 din Legea nr.142/1998, cât și a art.1 din Legea nr.193/2006, și salariații din sectorul bugetar pot primi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă, suportată integral de către angajator, cât și bilete de valoare sub forma tichetelor cadou și masă.
Potrivit art.5 alin.1 și urm. Din codul muncii, în cadrul relațiilor de muncă, funcționează principiul egalității de tratament față de toți salariații și angajatorii, or acordarea tichetelor de masă nu s-a realizat în mod echitabil față de toți salariații instituțiilor bugetare creându-se astfel o gravă discriminare între aceștia.
Instanța de fond a omis, să se pronunțe cu privire la capătul de cerere privind acordarea acestor tichete de masă pentru viitor.
Referitor la capătul de cerere privind prima de stabilitate pentru anul 2007, acesta trebuie admis în baza art.1 alin.1 din HG nr.670/2007 și sub acest aspect, hotărârea instanței este netemeinică și nelegală, deoarece instanța de fond, s-a rezumat doar în a-și însuși punctul de vedere al Direcției de Sănătate Publică
Din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară pe anii 2005-2007 încheiat între Ministerul Sănătății în calitate de autoritate națională în domeniul Sănătății, CNAS în calitate de cumpărător de servicii medicale și patronate în art.1 pct.1-5 coroborat cu art.2 se explică noțiunea de angajator și cel de unitate, în care este inclusă și Direcția de Sănătate Publică.
Față de toate aceste motive au solicitat admiterea recursului și a acțiunii în întregime.
Pârâta Direcția de Sănătate Publică, a criticat sentința deoarece instanța a înlăturat apărarea sau cu privire la inexistența unei prevederi legale în actul normativ de salarizare a personalului contractul privind prima de vacanță, iar potrivit prev. art.94 alin.2 lit.f din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară 2005-2007 prima de vacanță se acordă odată cu modificarea legislației care până în prezent nu a avut loc.
A mai invocat pârâta recurentă că, aceste drepturi au fost suspendate succesiv, potrivit art.5 pct.9 din Legea nr.379/2005.
Referitor la celelalte capete de cerere din acțiune, recurenta-pârâtă a solicitat menținerea soluției ca fiind legală și temeinică.
Recursurile declarate nu pot fi admise.
Analizând sentința de fond prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate de către părți, Curtea reține că hotărârea este legală și temeinică.
In mod corect prima instanță a dat eficiență clauzelor contractului colectiv de muncă la nivel de unitate pe anii 2005-2007 unde în art.92 este prevăzut dreptul salariaților la indemnizația de concediu, clauză ce a fost interpretată în coroborare cu prevederile Codului Muncii respectiv a art.38 și cu prevederile constituționale art.53 alin.1 și 2.
Cât privește susținerea recurentei pârâte că, potrivit Legii nr.379/2005, aceste drepturi au fost suspendate din conținutul art.5 pct.5 din această lege, rezultă că suspendarea primelor de concediu a avut loc până la data de 31.12.2006, iar reclamanții au solicitat prima aferentă anilor 2007-2008.
Pentru aceste considerente, criticile pârâtei sunt nejustificate.
In ceea ce privește motivele de recurs ale reclamanților, Curtea, de asemenea, constată că instanța de fond a făcut o interpretare și o aplicare corectă a dispozițiilor legale incidente în cauză.
In lipsa unei obligații legale în sarcina angajatorului de plată a tichetelor de masă, și a tichetelor cadru ( legile invocate prevăzând doar facultatea și nu obligația) cât și în lipsa unei înțelegeri între părți concretizată în clauzele contractuale, în mod întemeiat s-au respins aceste cereri.
Nici invocarea discriminării reclamanților în raport de alți bugetari nu atrage temeinicia acțiunii, față de dispozițiile Curții Constituționale, care în soluționarea excepției neconstituționalității a prev. art.1, art.2, 6 și 27 din OUG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare a statuat că, instanțele judecătorești nu au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative (dec.civilă nr.1325/4 dec.2008; 819/03.07.2008).
Referitor la prima de stabilitate, este adevărat că, în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de ramură sanitară pentru perioada 2005-2007, direcțiile de sănătate publică sunt incluse în categoria de "unitate".
Cu toate acestea, Curtea apreciază la fel ca și prima instanță că reclamanții nu pot intra în categoria beneficiarilor acestor prime de stabilitate pe anul 2007, pentru că HG nr.670/2007 se referă în mod limitativ doar la salariații unităților sanitare în care se desfășoară servicii medicale și nu la toate unitățile sanitare.
Or, reclamanții nu au făcut dovada că Direcția de Sănătate Publică este o unitate în care se desfășoară activități medicale ci așa cum reiese din art.12 din Legea nr.95/2006, acestea sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Sănătății, reprezentând autoritatea de sănătate publică la nivel local, care pune în aplicare politica și programele - naționale de sănătate pe plan local, identifică problemele locale, prioritare, de sănătate publică, elaborează și implementează acțiuni locale de sănătate publică.
Pentru aceste considerente, Curtea va respinge ambele recursuri ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâta DIRECȚIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ G, cu sediul în G,- și reclamanții, C, C, cu domiciliul ales la reprezentant, în G, str.- nr.19, -.4,.52 împotriva sentinței civile nr.91/19.01.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Octombrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - -
Grefier,
Red.AI-13.11.2009
Dact.MH/19.11.2009/6 ex.
Fond: -
Asistenți judiciari: -
Președinte:Viorica Mihai SecuianuJudecători:Viorica Mihai Secuianu, Luminita Cristea, Anica
