Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 1215/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.1215
Ședința publică din data de 3 iunie 2009
PREȘEDINTE: Traian Logojan
JUDECĂTORI: Traian Logojan, Ioana Cristina Țolu Cristina
: -
Grefier:
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta SC SA B -Membru Grup, cu sediul în B, Calea nr.239, sector 1 împotriva sentinței civile nr.67 din data de 19 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău în contradictoriu cu reclamantul G cu domiciliul ales la Cabinet și cu sediul în P,-, -.3, județul
Cerere de recurs scutită de la plata taxei de timbru și a timbrului judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta pârâtă SC SA Membru Grup reprezentată de avocat,din cadrul Baroului G, conform împuternicirii avocațiale depusă la dosar, lipsind intimatul reclamant
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință,după care,
Avocat, pentru recurenta pârâtă arată că nu mai are alte cereri de formulat și solicită cuvântul în fond.
Instanța ia act de declarația apărătorului recurentei pârâte,constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Avocat, pentru recurenta pârâtă având cuvântul solicită admiterea recursului, în temeiul art.312 și art.304 pct.9 și art.3041pr.civilă, casarea sentinței recurate, iar în rejudecarea cauzei să se respingă acțiunea ca nefondată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Reclamantul Gac hemat în judecată pârâta SC "" SA - Membru Grup B pentru a fi obligată la plata sumei de 8500 lei drepturi salariale cuvenite și neacordate, reprezentând prima de C pentru anul 2005 și primele de Paști și de C datorate pe anii 2006-2007, precum și majorările de întârziere la data achitării.
În motivarea acțiunii, s-a susținut că potrivit contractului individual de muncă, art. III alin.3, în afară de plata salariului de bază pentru munca prestată, trebuia să mai beneficieze și de toate drepturile acordate în baza Contractului colectiv de muncă, încheiat la nivel SA, care prevedea aceste obligații pentru anii 2005, 2006 și 2007.
Reclamantul a mai solicitat pentru neachitarea la timp a sumei respective să fie obligată pârâta și la sumele corectate cu coeficientul de inflație, astfel cum reiese din tabelul anexat, precum și la majorările de întârziere până la data plății efective.
Pârâta a formulat întâmpinare invocând excepțiile prescripției dreptului material la acțiune care este de 6 luni și excepția prematurității introducerii acțiunii deoarece astfel de drepturi se acordă condiționat de existența negocierilor anuale ce ar avea loc cu 15 zile calendaristice anterior fiecărei sărbători de Paști și C, negocieri care nu au avut loc, astfel că dreptul invocat nu este actual în condițiile în care astfel de suplimentări salariale au fost incluse în salariile primite de reclamantă, urmare modificării contractului colectiv de muncă și deciziei Comisiei Paritare formate din reprezentanții salariaților și ai societății pârâte pentru interpretarea art. 168 din Contractul colectiv de muncă în sensul includerii în salariu a unor astfel de sporuri.
În cauză au fost administrate probe cu înscrisuri.
Tribunalul Buzău, prin sentința civilă nr. 67 din 19 ianuarie 2009, a admis acțiunea, a respins excepția prescripției dreptului la acțiune și excepția prematurității acțiunii și a obligat pârâta să plătească reclamantului drepturile salariale suplimentare reprezentând Prima de C 2005 și primele de Paști și C pe anii 2006 și 2007, calculate la nivelul unui salariu de bază mediu pe SNP SA.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în esență că termenul de prescripție invocat nu este de 6 luni ci de 3 ani, conform art. 283 lit.c din Codul muncii, potrivit cărora cerințelle în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă, printre altele, în plata unor drepturi salariale neacordate.
Referitor la prematuritatea acțiunii, prima instanță a reținut că dreptul la suplimentările salariale solicitate subzistă independent de negocierile dintre patronat și sindicat, iar pe fondul cauzei s-a reținut că sumele reprezentând drepturile solicitate au fost incluse în salariile primite de reclamant, iar nota din 31 august 2007 a Comisiei Paritare de care se prevalează pârâta nu are relevanță din moment ce nu s-a făcut dovada includerii primelor respective în salariu.
Împotriva acestei sentințe, societatea pârâtă a declarat recurs, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate și pe fond acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată invocând ca motive de recurs greșita respingere a excepției prescripției dreptului la acțiune și cele reglementate prin contractul colectiv de muncă, precum și prematuritatea introducerii acțiunii în condițiile în care nu au avut loc negocieri între patronat și sindicat pentru stabilirea primelor pentru cele două sărbători.
Totodată, în mod greșit s-a avut în vedere salariul mediu brut și nu cel de bază pe, iar instanța de fond a reținut greșit că pârâta nu a făcut dovada plății primelor solicitate prin state de plată a căror prezentare a fost imposibilă în mod obiectiv pentru fiecare salariat în perioada 2003-2007, aceste prime neregăsindu-se distinct pe statul de plată, întrucât ele se regăsesc în salariul de bază, referitor la decizia emisă de Comisia Paritară la data de 31 august 2007 cu privire la includerea drepturilor solicitate în salariu, neavând un caracter retroactiv din moment ce timp de 3 ani, astfel de drepturi nu au fost solicitate.
Curtea, analizând sentința atacată, în raport de criticile formulate, actele dosarului și dispozițiile legale ce au incidență în cauză, constată că recursul de față este nefondat.
În ce privește prescripția dreptului la acțiune, dispozițiile art. 283 alin.1 lit.e din Codul muncii nu sunt incidente în cauză ci ale art. 283 alin.1 lit.c din același cod, în condițiile în care obiectul acțiunii îl reprezintă plata unor drepturi salariale pentru care termenul de exercitare a acțiunii este de 3 ani și nu de 6 luni, acesta din urmă fiind aplicabil litigiilor relative la neexecutarea contractului colectiv de muncă sau a unor clauze ale acestuia.
acțiunii invocată de recurentă nu subzistă în raport de actele dosarului și dispozițiile art. 168 alin.1 din Contractul colectiv de muncă, drepturile salariale suplimentare respective fiind îndeplinite de existența pretinselor negocieri dintre patronat și sindicat, acestea având loc doar pentru modalitățile concrete de acordare, condițiile și beneficiarii acestor drepturi și nu existența lor ca atare determinată doar de aceste negocieri cum a invocat pârâta.
De asemenea, față și de disp.art. 287 din Codul muncii fiind sarcina probei, simpla existență a notei din 31 august 2007 a Comisiei Paritare, invocată de pârâtă, nu poate duce la concluzia că suplimentările respective au fost incluse în salariu, cu atât mai mult cu cât această notă a fost întocmită la 31 august 2007, astfel că nu se poate lua în considerare în mod retroactiv, iar pârâta a și precizat, chiar în motivele de recurs, că nu poate face dovada cu state de plată a sumelor solicitate ca fiind incluse în salariu.
În legătură cu sumele ce constituie salariul de bază mediu și care au fost acordate de instanța de fond, acestea nu sunt salarii medii brute în care se includ și sporuri, ci doar salarii medii de bază așa cum au fost calculate chiar de către pârâtă cum reiese din adresa depusă la dosar.
Așadar, niciunul din motivele de recurs ale pârâtei nu este fondat, instanța de fond pronunțând o sentință legală și temeinică sub toate aspectele.
Nesubzistând motive de nulitate ale hotărârii atacate din cele prevăzute de art. 304 și 3041Cod pr.civilă, Curtea va respinge recursul de față ca nefondat în baza art. 312 din același cod.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC SA B -Membru Grup, cu sediul în B, Calea nr.239, sector 1 împotriva sentinței civile nr. 67 din data de 19 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău în contradictoriu cu reclamantul G cu domiciliul ales la Cabinet și cu sediul în P,-, -.3, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 3 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Traian Logojan, Ioana Cristina Țolu Cristina
- - --- - -
GREFIER,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Tehnored. TL/SȘ
2 ex./02.07.2009
f- Tribunalul Buzău
G
Președinte:Traian LogojanJudecători:Traian Logojan, Ioana Cristina Țolu Cristina
