Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 1308/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1308/
Ședința publică de la 29 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Camelia Juravschi
JUDECĂTOR 2: Anca Pîrvulescu
JUDECĂTOR 3: Cristina Ștefăniță
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta - -, împotriva sentinței civile nr. 1141/M din 9.07.2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat avocat pentru intimat reclamant, lipsă fiind recurenta pârâtă - -.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la dosar au fost depuse, prin serviciul registratură precizări formulate de recurenta pârâtă - -.
Avocat învederează instanței că a luat cunoștință de conținutul precizărilor, precum și a înscrisurilor depuse la dosar de către recurentă.
Instanța deliberând, în temeiul dispozițiilor art 150 Cod procedură civilă, acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat solicită respingerea recursului ca neîntemeiat, pentru considerentele prezentate în întâmpinare.
Menționează pe scurt că acordul social este generator de drepturi și obligații între unitate și salariații săi, iar modificarea acordului social nu putea interveni numai prin voința unui reprezentat al unității sau a unui oarecare lider sindical.
Părțile semnatare ale acordului social au stabilit ca acest acord să se aplice pe o perioadă de minim 5 ani de la data privatizării, măsura fiind astfel aplicabilă cel puțin până la finele anului 2009.
Apărătorul intimatei menționează cu privire la calculul drepturilor salariale că acesta se raportează la nivelul salariului net pe ultimele trei luni, prevăzut în statul de plată și este irelevant dacă în această perioadă s-a beneficiat de sporuri sau alte drepturi salariale.
Menționează că va solicita cheltuieli de judecată prin acțiune separată.
CURTEA
Constată că prin sentința civilă 1141/2009, Tribunalul Brașov a luat act de renunțarea reclamantului la judecata petitelor nr. 2, 3 și 5 din acțiunea introductivă.
A admis in parte acțiunea formulată și precizată de reclamantul, domiciliat în,-,.29,.B,.11, județul B în contradictoriu cu pârâta cu sediul în B,- și în consecință:
A obligat pârâta să plăteasacă reclamantului suma de 9112 lei reprezentând 8 salarii medii nete realizate în ultimile trei luni înaintea concedierii.
A obligat parata la plata către reclamant a sumei menționate mai sus actualizată cu indicele de inflație și dobânda legală prevăzută de nr.OG9/2009, calculată de la data nașterii drepturilor și până la data plății efective.
A respins cererea reclamantului privind acordarea compensatiei ca nefondata.
A obligat parata la plata catre reclamant a sumei de 700 lei reprezenatnd cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin Decizia nr.45/16.03.2009 a - - s-a decis incetarea contractului de munca al reclamantului incepand cu data de 11.04.2009, potrivit art.65-67.muncii. S-a mentionat in cuprinsul deciziei ca restructurarea activitatii societatii in vederea eficientizarii acesteia, impune desfiintarea postului reclamantului.
Potrivit Acordului social anexa la contractul de vanzare-cumparare al pachetului majoritar de actiuni detinut de AVAS B la - - B, incheiat la data de 13.12.2004, cap.E, salariatii disponibilizati ca urmare a restructurarii sau reorganizarii societatii beneficiaza, o singura data, de 8 salarii medii nete, realizate pe ultimele 3 luni inainte de disponibilizare. Acest acord social a fost modificat la data de 29.03.2005, in sensul ca prevederea anterioara a fost inlocuita cu plata celor 8 salarii medii nete realizate de persoana disponibilizata pe ultimele 3 luni inainte de disponibilizare, in situatia incetarii contractului de munca datorata disponibilizarii colective.
Acest acord social a fost incheiat de catre, in calitate de cumparator al pachetului majoritar de actiuni detinut de AVAS la societatea parata si Sindicatul Independent -Forta din - -
Chiar daca in decizia de concediere a reclamantului s-a mentionat ca aceasta are caracter individual, de motivele care au determinat desfiintarea postului, respectiv necesitatea restructurarii activitatii, nu se poate retine desfiintarea doar a postului reclamantului sau a unui numar atat de redus ce nu ar putea atrage caracterul colectiv. De asemenea, pârâta nu a făcut dovezi că nu a fost o concediere colectivă, în sensul articolului 68 din Codul Muncii, deși sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare, conform art.287 din Codul Muncii.
Instanța nu a reținut apărarea societății pârâte în conformitate cu care acordul social din data de 13.12.2004 nu-și produce efectele față de aceasta, deoarece a fost încheiat cu acționarul majoritar, anterior cumpărării pachetului de acțiuni, fiindcă acest acord social nu a fost desființat de către părțile contractante si nu a fost anulat în justiție.
de considerentele expuse, vazand si dispozitiile art. 243 alin.1 din Codul Muncii, potrivit carora executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părți, instanta a dispus obligarea paratei la plata catre reclamant a unei sume egale cu 8 salarii medii nete realizate de acesta in ultimele 3 luni anterioare concedierii, respectiv februarie, martie si aprilie 2009, compensatia avand cuantumul de 9296 lei.
In privinta petitului privind acrodarea compensatiei constand intr-un saalriu de baza, s-a facut dovada de catre societatea parata prin statul de plata prinvindu-l pe reclamant si aferent lunii aprilie 2009, ca aceasta suma pretinsa a fost achitata de catre parata.
de considerentele expuse, in temeiul textelor mentionate, instanta a obligat parata la plata catre reclamanta a sumei de 9296 lei reprezentand compensatie la disponibilizare, restul pretentiilor fiind respinse ca nefondate. Se va dispune totodata ca plata sumei mentionate sa se faca actualizat cu rata inflatiei si dobanda legala la data platii efective.
Împotriva sentinței de mai sus a formulat recurs pârâta C: A. B, iar prin motivele de recurs soluția atacată este criticată pe considerentele că se bazează pe prevederile art. 51 alin. 3 din Contractul Colectiv de Muncă 2006 - 2007 însă la data disponibilizării salariatului acest CCM nu ia era în vigoare astfel încât erau aplicabile prevederile art. 90 alin. 6 din CCM 2008 -2009 potrivit cărora la disponibilizare se acordă o compensație echivalentă cu un salariu brut. Însă nici prevederile CCM 2006 - 2007 modificat prin adendum nu sunt aplicabile concedierilor individuale, astfel cum s-a întâmplat în cauză.
Prin motivele de recurs este criticat și cuantumul celor 8 salarii medii nete acordat de prima instanță întrucât s-a luat în calcul și salariul compensatoriu acordat în ultima lună înainte de disponibilizare precum și contravaloarea concediului de odihnă.
Recursul este fondat.
Apărarea recurentei potrivit căreia acordul social din 13.12.2004 nu mai produce efecte din momentul încheierii noului contract colectiv de muncă pe anii 2008 -2009 nu poate fi reținută din mai multe considerente:
În primul rând, potrivit art F pct. 2 din acest acord se prevede în mod expres că dispozițiile acestuia se aplică "pe o perioadă de minim 5 ani" de la data privatizării "fiind îmbunătățit cu acordul părților semnatare și cu posibilitatea prelungirii pe noi termene".
Într-adevăr, conform teoriei drepturilor câștigate care se aplică în mod deosebit la negocierea și încheierea contractelor colective de muncă, din moment ce s-a câștigat un drept salarial printr-o negociere colectivă, de la acest drept nu se poate deroga la negocierile următoare, dreptul respectiv rămânând câștigat.
Respectând teoria dreptului câștigat se poate interpreta că și acest Contract Colectiv de Muncă pentru 2006, aplicabil în speță, deoarece disponibilizarea reclamantului a avut loc în 2006, instituie, fără interpretare, măsuri de protecție a salariaților supuși disponibilizării atât individuale cât și colective. Acest aspect rezultă din cuprinsul art.51 alin. 3 al CCM mai sus citat, coroborate cu art. 118 pct. 3 lit. j, care confirmă intenția părților la negociere de a recunoaște dreptul salariaților la protecție în caz de concediere, fără a se face distincție între concedierile individuale sau colective.
Așadar, există dreptul salariaților la protecție cât și obligația angajatorului în acest sens, chiar dacă CCM pe anul 2006-2007 nu specifică întinderea pecuniară a drepturilor la protecție socială, conform teoriei dreptului câștigat la o negociere anterioară, se poate reține că sumele care vor fi acordate în caz de disponibilizare - fără a distinge între natura disponibilizării - sunt de 8 salarii medii nete, realizate pe ultimele 3 luni înainte de disponibilizare reactivându-se astfel dreptul câștigat anterior.
În ceea ce privește apărarea potrivit căreia acordul social a fost modificat prin adendumul din 13.12.2004, curtea reține că aceasta nu poate fi primită deoarece în cauză nu s-a făcut dovada înregistrării acestuia la B.
În plus, astfel cum s-a arătat mai sus, fiind un drept câștigat nu putea fi anulat printr-o negociere ulterioară.
În ceea ce privește cuantumul pretențiilor, respectiv contravaloarea a 8 salarii nete realizate în ultimele 3 luni înainte de încetarea contractului de muncă, curtea reține că,în primul rând este vorba de 3 luni pline, ori în calculul propus prin motivele de recurs se indică salariile nete pe lunile februarie, martie și aprilie, deși în această din urmă lună reclamantul nu a primit salariu decât pentru 10 zile întrucât a fost concediat începând cu 11.04.2009. Prin urmare, ultimele 3 luni la care trebuie raportată compensația sunt ianuarie, februarie și martie.
Potrivit statelor de plată depuse la dosarul primei instanțe, în aceste luni reclamantul realizat un salariu net de 964 lei ( ianuarie ), 830 lei ( februarie ) și 969( martie), ceea ce înseamnă că i se cuvine o compensație în sumă de 7368 lei.
În cuantumul salariilor nete din ultimele 3 luni nu trebuie incluse compensațiile acordate în luna aprilie 2009 și nici contravaloarea concediului de odihnă, dar nici nu poate fi luată în considerare doar o fracțiune dintr-o lună.
În ceea ce privește motivul de recurs prin care se invocă executarea unei părți din drepturile salariale acordate de prima instanță, curtea reține că acest aspect nu are nici o relevanță încât constituie mai degrabă o achiesare a hotărârii atacate, iar nu un motiv de nelegalitate.
În ceea ce privește petitele privind plata primei de vacanță pe anul 2008, curtea reține că în mod corect instanța de fond a făcut aplicarea art. 59 alin. 1 lit a din CCM încheiat la nivelul societății recurente, iar dificultățile materiale ale acestuia nu constituie un motiv de exonerare a obligațiilor contractuale, salariații neavând nici o culpă în prostul management al societății.
Față de aceste considerente,în baza art. 312 Cod procedură civilă recursul societății va fi admis în parte conform dispozițiilor prezentei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite în parte recursul formulat de recurenta - - B împotriva sentinței civile nr. 1141/M/2009 a Tribunalului Brașov pe care o modifică în parte, în sensul că:
Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 7368 lei ( în loc de 9112 lei ) reprezentând 8 salarii nete realizate în ultimele 3 luni înaintea concedierii.
Irevocabilă
Pronunțată în ședința publică azi 29 Octombrie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red CȘ 30.11.2009
Dact AG 11.11.2009/ 4 ex
Jud fond CT /M
Președinte:Camelia JuravschiJudecători:Camelia Juravschi, Anca Pîrvulescu, Cristina Ștefăniță
