Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 1337/2009. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR.1337

Ședința publică din 25 2009

PREȘEDINTE: Benone Fuică

JUDECĂTOR 2: Mihaela Neagu

JUDECĂTOR 3: Alina Savin

Grefier - -

-.-.-.-.-.-

Pentru astăzi fiind amânată soluționarea recursului declarat de recurenții, prin reprezentant SINDICATUL LIBER DIN ÎNVÂȚĂMÂNT T, împotriva sentinței civile nr.738/6.05.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații ȘCOALA NR. 7 " " și CONSILIUL LOCAL T, având ca obiect drepturi bănești.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 23.11.2009 care s-au consemnat în încheierea din aceeași zi, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat soluționarea cauzei la data de 25.11.2009.

CURTEA:

Prin sentința civilă nr.738/6.05.2009 Tribunalul Galația respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantele și prin Sindicatul Liber din Învățământ în contradictoriu cu pârâții Școala nr.7 T și Consiliul Local

Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut următoarele:

Analizând si coroborând ansamblul probator administrat in cauza, instanța a reținut că reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile Contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2005-2006 precum și pe cele ale Contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2007-2010 fără însă a face dovada faptului că dispozițiile privind plata sporului pentru condiții penibile de muncă se reflectă în prevederile Contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Învățământ.

Dispozițiile Codului muncii, respectiv articolul 241 precum și cele ale articolului 11 din Legea 130/1996 privind contractul colectiv de muncă menționează întinderea efectelor contractelor colective de muncă la nivel național, la fiecare nivel încheindu-se contractele colective de muncă.

Aceste contracte colective de muncă la diferite nivele se referă la salariați.

Reclamanții, fiind angajați ca și personal nedidactic (îngrijitori), respectiv personal contractual, salarizarea acestora este reglementată de o lege specială, respectiv OUG 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar. Salarizarea acestora și acordarea unor drepturi sunt stabilite prin acte normative și nu pe bază de negociere. Cum legislația specială prin care sunt acordate drepturile salariale reclamanților cât și dispozițiile speciale privind sporurile de care poate beneficia personalul contractual din sectorul bugetar nu cuprinde referiri la sporul pentru condiții penibile nici instanța nu poate dispune altfel.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Sindicatul Liber din Învățământ apreciind ca nelegală și netemeinică soluția instanței de fond.

A arătat recurentul că, contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior( art.238).

Clauzele contractelor colective de muncă produc efecte, după cum urmează: pentru toți salariații încadrați la toți angajatorii din țară, în cazul contractului de muncă la nivel național(art.241).

Din aceste două articole rezultă că un contract colectiv de muncă la nivel de ramură nu poate conține clauze mai restrânse decât un contract de muncă la nivel național.

În atare condiții, câte vreme instanța a recunoscut că în contractul colectiv de muncă la nivel național au făcut dovada drepturilor bănești pretinse, era evident că nu mai trebuia să dovedească că ele se regăsesc și în contractul colectiv la nivel de ramură.

Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate de recurentă și a celor de ordine publică Curtea reține următoarele:

Recursul declarat este întemeiat dar pe motive ce țin de aspecte noi, respectiv în faza procesuală a recursului Sindicatul Liber din Învățământ a invocat și a depus acte noi, respectiv CCM la nivel de ramură. La fond reclamantele prin Sindicat au invocat doar dispozițiile contractului colectiv de muncă la nivel național.

Este adevărat că reclamantele sunt angajate ca personal nedidactic (îngrijitori), respectiv personal contractual, iar salarizarea acestora este reglementată de o lege specială, respectiv OUG 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar, unde nu este prevăzută în mod expres acordarea sporului pentru muncă în condiții penibile.

Dar, prin contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură învățământ înregistrat la sub nr. 5521/01/09.01.2004 (prelungit până în prezent, potrivit art. 9 alin. 2), la art. 43 este prevăzut faptul că, pentru prestarea activității în locuri de muncă cu condiții grele, periculoase, nocive, penibile, salariații primesc sporuri la salariul de bază.

Cuantumul sporului este prevăzut de 41 alin.3 lit. a din, respectiv 10% din salariul de bază.

Potrivit art. 236-243 din contractele colective de muncă constituie legea părților, executarea lor este obligatorie pentru părți, prevederile acestora se aplică tuturor salariaților, iar contractele individuale de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celor stabilite prin contractele colective de muncă.

Ca urmare, contractul colectiv de muncă la nivel de ramură învățământ constituie izvor de drept în ceea ce privește acest spor și chiar dacă acesta nu a fost prevăzut în contractul individual de muncă se cuvine reclamanților în temeiul efectului direct pe care îl are contractul mai sus amintit.

În concret, cu fișa postului depusă la dosar s-a dovedit că reclamantele (îngrijitoare) prestează muncă în condiții penibile și ca urmare li se cuvine sporul de 10% aplicat la salariul de bază, cu începere din data de 1.01.2007, respectiv cu 3 ani anterior introducerii acțiunii.

Potrivit principiului reparației integrale, drepturile salariale urmează a fi actualizate cu rata inflației cu începere de la data nașterii dreptului și până la data plății efective.

Drepturile urmează a fi acordate până la modificarea cadrului legal, respectiv intrarea în vigoare a Legii 330/2009, dată la care potrivit art. 1 alin. 2 drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt și rămân în mod exclusiv cele prevăzute în prezenta lege.

Având în vedere că reclamanții sunt angajați ai unităților școlare care sunt finanțate de Consiliile Locale, față de modul de derulare al raporturilor de muncă, din punct de vedere financiar ambii pârâți au obligația să facă plățile și respectiv să aloce fondurile necesare sporului acordat prin prezenta hotărâre.

În consecință, în baza art. 312 Cod de procedură civilă, instanța va admite recursul și va modifica sentința recurată, în sensul mai-sus arătat.

Va admite acțiunea formulată de reclamante.

Va obliga pe pârâții Școala nr.7 T și Consiliul Local T să plătească reclamantelor sporul de 10% din salariul de bază pentru condiții de muncă penibile începând cu 1.01.2007 și până la intrarea în vigoare a Legii nr.330/2009, sume actualizate în funcție de rata inflației.

Vor fi obligați pârâții să plătească Sindicatului Liber din Învățământ T suma de 600 lei cheltuieli de judecată la fond și în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de reclamantele, prin reprezentant SINDICATUL LIBER DIN ÎNVÂȚĂMÂNT T, împotriva sentinței civile nr.738/6.05.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.

Modifică în tot sentința civilă nr.738/6.05.2009 a Tribunalului Galați și în rejudecare:

Admite acțiunea formulată de reclamantele și.

Obligă pe pârâții Școala nr.7 T și Consiliul Local T să plătească reclamantelor sporul de 10% din salariul de bază pentru condiții de muncă penibile începând cu 1.01.2007 și până la intrarea în vigoare a Legii nr.330/2009, sume actualizate în funcție de rata inflației.

Obligă pe pârâți să plătească Sindicatului Liber din Învățământ T suma de 600 lei cheltuieli de judecată la fond și în recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 25.11.2009.

Pt.jud.- aflat în Pt.jud.- aflat în JUDECATOR

Cf.art.261 pct.2 pr.civ. cf.art.261 pct.2 pr.civ. -

Președinte Președinte

Grefier

-

Red./21.12.2009

Dact./5 ex/29.12.2009

FOND: -

Asis.jud.-

Președinte:Benone Fuică
Judecători:Benone Fuică, Mihaela Neagu, Alina Savin

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 1337/2009. Curtea de Apel Galati