Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 1360/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR.1360
Ședința publică din data de 8 iulie 2008
PREȘEDINTE: Cristina Mihaela Moiceanu
JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Marilena Panait Ioana
- - - -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta SC SA- GRUP, cu sediul în B,-, sector 1, reprezentată prin Și Asociații, cu sediul în B, B-dul - -- House nr.4-8, sector 1, împotriva sentinței civile nr.673 din 22 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, domiciliat în, sat, jud.D, domiciliat în com. sat de, jud.D, domiciliat în, sat, jud.A, domiciliat în com.l de, sat, jud.D, G, toți cu domiciliul ales la.av. -, com, jud.D, domiciliat în com. sat, jud.D, G, domiciliat în com. sat, jud.D, domiciliat în com. sat de, jud.D, domiciliat în com. sat de, jud.D, -, domiciliat în com. sat, jud.D, domiciliat în com. sat de, jud.D, G, domiciliat în com. sat, jud.D, domiciliat în com. sat, jud.D, domiciliat în com. sat, jud.
Recurs scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta-pârâtă SA-Membru Grup prin avocat din cadrul Baroului B, lipsă fiind intimații-reclamanți, G, G, -, G,.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este declarat în termen și motivat.
Avocat pentru recurenta-pârâtă depune împuternicirea avocațială de reprezentare a recurentei-pârâte în instanță și arată că alte cereri nu mai are de formulat.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.
Avocat având cuvântul pentru recurenta-pârâtă, solicită admiterea recursului potrivit motivelor scrise aflate la dosar, modificarea în tot a sentinței și pe fond respingerea acțiunii reclamanților.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Dâmbovița, reclamantul Nac hemat în judecată pe pârâta SC SA B solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligată pârâta la plata sumei de 6171 lei, reprezentând drepturi salariale cuvenite și neacordate, actualizate în raport cu rata inflației.
Motivând cererea, reclamantul a arătat că a fost salariatul pârâtei, iar relațiile de muncă au încet la data de 11.11.2005 și că potrivit contractului individual de muncă și Contractului Colectiv de muncă încheiat la nivel de societate, pe lângă salariul de bază pentru munca prestată urma să beneficieze de o suplimentare salarială prevăzută de art. 168 alin.1 din Contractul colectiv de muncă pentru anii 2004-2007 în cuantum de un salariu de bază mediu pe, că nici unul dintre salariați nu a primit aceste drepturi salariale.
În drept, au fost invocate prevederile art. 166 din Codul muncii și art. 168 alin. 1 din CCM încheiat la nivelul societății, renegociat și reeditat în anii 2004-2005.
La termenul de judecată din 15.01.2008 instanța a dispus conexarea la dosarul nr- a dosarelor privind pe reclamanții, domiciliat în comuna, sat, județul A, domiciliat în comuna, sat l de, județul D, domiciliat în comuna, cu domiciliul ales la Cabinetul de Avocat -, nr. 994, județul D, domiciliat în comuna, cu domiciliul ales la Cabinetul de Avocat -, nr. 994, județul D, G, domiciliat în comuna, cu domiciliul ales la Cabinetul de Avocat -, nr. 994, județul D, domiciliat în comuna, cu domiciliul ales la Cabinetul de Avocat -, nr. 994, județul D, domiciliat în comuna, cu domiciliul ales la Cabinetul de Avocat -, nr. 994, județul D, domiciliat în comuna, sat, județul D, G, domiciliat în sat, comuna, județul D, Gh., domiciliat în comuna, sat, județul D, Gh., domiciliat în comuna, sat de, județul D, I -, domiciliat în comuna, sat, județul D, domiciliat în comuna, sat de, județul D, G, domiciliat în comuna, sat, județul D, a, domiciliată în comuna, sat, județul D, domiciliat în comuna, sat
, județul D, în contradictoriu cu pârâta SC SA B, cu sediul în B, - -lor, nr. 239, sector 1, apreciind că sunt îndeplinite cerințele art. 164 din Codul d e procedură civilă, între pricini existând o strânsă legătură și pentru o mai bună administrare a justiției. Reclamanții din dosarele conexate au solicitat obligarea pârâtei la acordarea suplimentărilor salariale de C și de Paști începând cu anul 2004 și până la data la care le-au încetat contractele individuale de muncă, drepturi prevăzute de art 168 alin. 1 din.
Reclamanții au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
S-au anexat cererii de chemare în judecată copii de pe următoarele acte: extras din Carnetul de muncă, extras din Contractul colectiv de muncă, adresele nr. 166/2003, 313/2005 și 713/2006.
Pârâta SC SA formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii, motivat de faptul că începând cu anul 2003 reprezentanții societății și cei ai au convenit ca drepturile salariale suplimentare de C și de Paște să fie incluse în salariul de bază al fiecărui salariat, că operațiunea includerii acestor drepturi în salarii nu a avut o aplicabilitate limitată, continuând să producă efecte și în anii următori, textul art. 168 din CCM, fiind inclus în versiunile republicate anual în forma rezultată din negocierile din 2005.
S-a mai susținut de către intimată prin întâmpinare, că pentru a se evita orice interpretări contrare în privința intenției reale a părților, Comisia Paritară a adoptat la 31.08.2007 decizia nr. 5140/2007 prin care s-a confirmat faptul că părțile au înțeles ca începând cu anul 2003 suplimentările salariale prevăzute la art. 168 alin.1 să fie incluse în salariul lunar de bază al angajaților, iar începând cu anul 2004 articolul 168 alin.1 a rămas fără obiect deoarece primele erau parte a salariului de bază ca întreg.
În ceea ce privește modalitate de calcul invocată în susținerea acțiunii, s-a arătat de către intimată că, este greșită atâta timp cât se raportează la nivelul salariului mediu brut pe societate și nu la salariul de bază mediu ale cărui valori la nivelul anilor 2004-2007 au fost diferite față de valorile prezentate de către reclamant, fiind stabilite prin adresa 2022/04.09.2007, iar promovarea acțiunii este prematură deoarece dreptul de a formula acțiune nu se poate considera născut atâta timp cât nu au avut loc negocierile în baza cărora cuantumul exact al sumelor ar fi trebuit stabilit.
S-a solicitat proba cu înscrisuri, precum și orice altă probă a cărei necesitate ar rezulta din dezbateri.
S-au anexat întâmpinării copii de pe următoarele acte: actul adițional la CCM încheiat în anul 2003, CCM- 2004, CCM - 2005, CCM - 2006, CCM - 2007, anexa nr. 2 la CCM, decizia Comisiei Paritare nr. 3793/18.06.2007, nota Comisie Paritare nr.5140/31.08.2007, sentința civilă 684/16.04.2005, adresa 2022/04.09.2007.
La termenul de judecată din 15.01.2008, s-a invocat de către pârâtă excepția prescripției dreptului la acțiune motivat de faptul că sumele solicitate de reclamanți nu reprezintă drepturi salariale ci drepturi acordate salariaților în scopul de a le oferi o protecție specială, prescriptibile în termen de 6 luni aplicabil cererilor rezultate din neexecutarea obligațiilor asumate prin CCM și prevăzut de art. 283 alin. 1 e din Codul muncii.
Tribunalul Dâmbovițaa respins această excepție motivat de faptul că părțile prezentului conflict sunt cele ale unui raport juridic de muncă, iar obiectul cererii îl reprezintă drepturi ce decurg din executarea contractului individual de muncă fiind incidente prevederile art. 283 alin.1 lit. c din Codul muncii, care stabilesc că cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator.
S -a admis, la cererea părților, proba cu înscrisuri, iar pârâtei i s-a admis și cererea privind administrarea unei expertize contabile care să stabilească dacă primele de Paște și C au fost incluse sau nu în salariul mediu de bază al reclamanților, pentru anii 2004-2007, avându-se în vedere documentele aferente anului 2003, pentru care nu se contestă această operațiune, iar în ipoteza în care nu au fost incluse să se stabilească cuantumul drepturilor cuvenite, actualizate cu indicele de inflație de la data la care trebuiau acordate și până la data efectuării expertizei.
S-au mai depus la dosar de către pârâtă, precizări referitoare la distincția care trebuie făcută între salariul de bază mediu și salariul mediu brut, ambele fiind salarii brute, ultimul cuprinzând și eventualele sporuri adăugate salariului negociat, atașându-se acestor precizări adresele nr. 830/05.02.2008 și nr. 831/05.02.2008 care cuprind cuantumul salariului de bază mediu pe în intervalul 2003-2007, precum și modul de calcul al acestora.
Expertiza efectuată în cauză a concluzionat că majorările de salariu efectuate de pârâtă în perioada 2004-2007 nu au avut ca scop introducerea în salariul de bază a suplimentărilor ce trebuiau acordate pentru sărbătorile de Paște și de C și că în majorările salariale nu sunt incluse suplimentările prevăzute de art. 168 alin. 1 din CCM.
În ce privește calculul drepturilor cuvenite expertul a avut în vedere salariul de bază mediu pe arătând că era imposibil introducerea anticipată în salariul de bază al fiecărui reclamant a unei sume necunoscută la data negocierii de fapt a salariului.
Nu s-au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză.
Prin sentința civilă nr.673 din 22 aprilie 2008 pronunțată de tribunalul Prahova, s-a dispus despărțirea cauzei ce face obiectul dosarului nr- avându-l ca reclamant pe, domiciliat în comuna, sat, județul A și pârâtă pe SC SA cu sediul în B, - -lor, nr. 239, sector 1 și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș.
De asemenea, s-a admis acțiunea formulată de reclamanții, domiciliat în couna, sat de, județul, domiciliat în comuna, sat l de, județul D, domiciliat în comuna, cu domiciliul ales la Cabinetul de Avocat -, nr. 994, județul D,,domiciliat în comuna, cu domiciliul ales la Cabinetul de Avocat -, nr. 994, județul D, G, domiciliat în comuna, cu domiciliul ales la Cabinetul de Avocat -, nr. 994, județul D, domiciliat în comuna, cu domiciliul ales la Cabinetul de Avocat -, nr. 994, județul D, domiciliat în comuna, cu domiciliul ales la Cabinetul de Avocat -, nr. 994, județul D, domiciliat în comuna, sat, județul D, G, domiciliat în sat, comuna, județul D, Gh., domiciliat în comuna, sat, județul D, Gh., domiciliat în comuna, sat de, județul D, I -, domiciliat în comuna, sat, județul D, domiciliat în comuna, sat de, județul D, G, domiciliat în comuna, sat, județul D, a, domiciliată în comuna, sat, județul D, domiciliat în comuna, sat, județul D, în contradictoriu cu pârâta SC SA B, cu sediul în B, - -lor, nr. 239, sector 1. obligat pârâta la plata către reclamanți a drepturilor bănești reprezentând suplimentările salariale de C și de Paște, începând cu anul 2004 și până la data încetării contractelor de muncă conform raportului de expertiză întocmit de expert astfel: pentru, I G, -, Gh. suma de câte 2439 lei și câte 548 lei ultima sumă reprezentând actualizarea cu rata inflației la 31.12.2007; pentru, G, Gh., câte 4413 lei și câte 758 lei ultima sumă reprezentând actualizarea cu rata inflației la 31.12.2007; pentru 3366 lei și 657 lei ultima sumă reprezentând actualizarea cu rata inflației la 31.12.2007; iar pentru, G, și, câte 8220 lei și câte 906 lei, ultima sumă reprezentând actualizarea cu rata inflației la 31.12.2007, luându-se act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință s-a reținut de instanța de fond că prin cererea de chemare în judecată reclamanții au solicitat drepturi salariale restante, cuvenite și neacordate pe anii 2004, 2005, 2006, 2007 în raport de data la care le-au încetat contractele individuale de muncă, actualizate cu indicele de creștere a prețurilor, drepturi prevăzute de art. 168 alin.1 din Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pe anii 2004, 2005, 2006.
Potrivit art. 168 alin.1 din, înregistrat la Direcția și Solidarității Sociale B la 23.05.2000 salariații urmau să beneficieze de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP, valorile concrete, modalitățile de acordare, criteriile și beneficiarii urmând să fie negociate cu minim 15 zile înainte de fiecare eveniment.
În alineatul 2 al articolului 168 din renegociat în anul 2003 s-a prevăzut că suplimentările de la alin.1 "vor fi introduse" în salariul de bază al fiecărui salariat conform modalității negociate cu, articol modificat ulterior prin acte adiționale, în anul 2005, în sensul că în anul 2003 suplimentările salariale prevăzute la art. 168 alin.1 "au fost introduse" în salariul de bază al fiecărui salariat.
Asupra acestui aspect, al introducerii în salariul de bază al fiecărui salariat a suplimentărilor de Paști și de C în anul 2003, nu pot exista controverse față de claritatea prevederilor art. 168 alin.2 din modificat, text convenit de către reprezentanții și SC SA.
Susținerea pârâtei din întâmpinare referitoare la faptul că aceste modificări ale articolului 168 alin.2 din au fost introduse pentru a se prevedea cu certitudine că operațiunea includerii drepturilor salariale în salariul de bază nu a avut aplicabilitate limitată, doar pentru anul 2003, continuând să producă efecte și în anii următori, nu poate fi primită.
Această concluzie nu rezultă din folosirea la timpul trecut a verbului " au fost introduse", dimpotrivă, întărește convingerea că introducerea în salariul de bază a suplimentărilor salariale de Paști și Caa vut loc doar în anul 2003.
S-a mai reținut de instanța de fond, de asemenea, că nu poate fi acceptată concluzia Comisie Paritare a SA exprimată în "Nota asupra precizării situației primelor de Paști și C prevăzute în art. 168 din al SA din 31.08.2007", care interpretează retroactiv prevederile art.168 alin.1 și 2, stabilind că începând cu anul 2003, până la data la care părțile convin în mod expres altfel, suplimentările salariale prevăzute la alin.1 l art. 168 vor fi incluse în salariul lunar de bază al angajaților și vor fi acordate sub această formă.
Această interpretare a voinței părților referitoare la art. 168 din adoptată de Comisia Paritară, constituie de fapt o modificare cu efecte retroactive a legii părților, respectiv a Contractului colectiv de muncă la nivel de unitate, modalitate ce este contrară prevederilor titlului 7 din Codul muncii referitor la contractele colective de muncă și în principal prevederilor art. 244 din Codul muncii, care stabilesc că părțile pot modifica clauzele contractului colectiv de muncă pe parcursul executării lui, în condițiile legii, ori de câte ori convin acest lucru.
Modificarea la care face referire art. 244 din Codul muncii urmează să producă efecte pentru viitor, concluzie care rezultă din aplicarea principiului neretroactivității legii civile prevăzut de art. 1 din Codul civil, precum și din dispozițiile art. 236 alin.4 din Codul muncii în raport de care contratele colective de muncă încheiate cu respectarea condițiilor legale constituie legea părților.
În susținerea argumentelor anterioare referitoare la neincluderea în salariu a suplimentărilor de Paști și de C în anii 2004-2007 pot fi invocate concluziile raportului de expertiză care stabilesc că primele nu puteau fi introduse anticipat cu ocazia negocierii salariului de bază întrucât nu erau cunoscute decât la sfârșitul lunilor premergătoare sărbătorilor de Paști și C și că majorările de salariu efectuate în perioada 2004-2007 nu au avut ca scop introducerea în salariul de bază a suplimentărilor ce trebuiau acordate pentru sărbătorile de Paști și de C.
În ceea ce privește calculul drepturilor cuvenite reclamanților, tribunalul a apreciat că trebuie avute în vedere salariile medii de bază astfel cum acestea au fost comunicate de către pârâtă prin adresele 2022/04.09.2007, 830 și 831/05.02.2008, deoarece prevederile Contractului Colectiv de Muncă se referă în art. 168 alin.1 la o suplimentare a drepturilor salariale de C și de Paști în cuantum de unsalariu mediu de bazăpe SNP și nu la un salariu mediu brut pe astfel cum susțin reclamanții prin cererea de chemare în judecată.
Atât salariul de bază cât și cel brut sunt venituri brute, însă deosebirea dintre acestea este aceea că salariul brut mai cuprinde și eventualele sporuri adăugate salariului negociat, adică celui numit de " bază", fără sporuri, aumele stabilite de expert cuprind și actualizările datorate ratei inflației.
Tribunalul Dâmbovițaa apreciat ca fiind îndeplinite prevederile art. 154 alin. 1 din Codul muncii potrivit cărora salariul reprezintă contraprestația muncii depusă de salariat în baza contractului individual de muncă și ale articolului 161 alin. 1 din Codul muncii în raport de care salariul se plătește în bani la data stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern, urmează a se admite cererea și a se dispune obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale cuvenite reclamanților potrivit raportului de expertiză întocmit de expert.
În ceea ce-l privește pe reclamantul instanța de fond a invocat din oficiu excepția necompetenței sale teritoriale în raport de prevederile art. 284 alin. 2 din Codul muncii care stabilesc că judecarea conflictelor de muncă este de competența instanței în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința, excepție întemeiată deoarece reclamantul este domiciliat în comuna, sat, județul A.
Astfel, în temeiul art.165 Cod procedură civilă, a despărțit pricinile întrunite, urmând ca dosarul nr-, avându-l ca reclamant pe să fie declinată spre competentă soluționare la ribunalul Argeș.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal pârâta SC SA, solicitând admiterea căii de atac și modificarea în tot a hotărârii recurate în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiate.
A susținut recurenta-pârâtă că drepturile salariale de C și de Paște au fost incluse în salariile de bază ale angajaților începând cu anul 2003,în acest sens fiind redactat și alin.2 al art.168 din CCM pe anul 2003, această prevedere fiind reiterată și în CCM pe anii2004 și confirmată prin versiunea din 2005 alin. 2 art.168.
De asemenea, aceeași interpretare a oferit-o și Comisia Paritară, înființată în scopul clarificării intenției reale a părților la momentul negocierii clauzelor CCM,comisie formată din reprezentanții părților semnatare,interpretare ce a fost cuprinsă în decizia nr.5140/2007 din 31.08.2007 intitulatănotă asupra precizării primelor de Paște și C, prevăzute în art.168 din CCM al SA,aceasta având caracter obligatoriu conform prevederilor Anexei 2 la CCM.
A învederat că atât prevederile CCM cât și interpretarea oferită de Comisia Paritară sunt opozabile salariaților conform art.9,14 și 30 din Legea nr.130/1996, această interpretare fiind reținută și de alte instanțe învestite cu soluționarea unor acțiuni similare.
Astfel, prima instanță a apreciat în mod greșit că se impune respingerea excepției prematurității întrucât nu există nici o reglementare care să stabilească în sarcina reclamantei obligația declanșării unei asemenea proceduri, a excepției prescripției dreptului la acțiune întrucât sumele solicitate sunt drepturi salariale care se prescriu în termen de 3 ani, precum și admiterea acțiunii deoarece pârâta nu ar fi făcut dovada că sumele în discuție nu au fost incluse în salariile angajaților.
În susținerea caracterului prematur al acțiunii formulate, recurenta-pârâtă a învederat că dreptul la acțiune nu se poate considera născut atâta timp cât nu au avut loc negocierile în baza cărora ar fi trebuit stabilit cuantumul exact al sumelor, condiție ce reiese din redactarea alin.1 al art.168 din CCM 2003-2007 și care trebuie să se concretizeze într-o decizie.
Totodată, caracterul întemeiat al excepției prescripției dreptului la acțiune reiese din faptul că drepturile a căror valorificare se urmărește prin promovarea acțiunii nu au natură salarială, nu au caracter continuu și nu reprezintă contraprestație a activității desfășurate ci drepturi acordate salariaților prin CCM în scopul de a le oferi protecție socială, fiind incidente disp. art. 283 alin.1 lit.e din Codul muncii ce reglementează un termen de prescripție de 6 luni pentru acțiunile rezultate din neexecutarea obligațiilor asumate prin CCM.
În subsidiar, a susținut că modalitatea de calcul a sumelor pretinse e greșită, câtă vreme se raportează la salariul mediu brut la nivel de societate,deși art.168 alin.1 din CCM stipulează că baza de calcul e salariul de bază mediu la nivel de, nivelul acestuia reieșind din adresa nr. 2022/04.09.2007.
Curtea, examinând sentința recurată în raport de actele și lucrările dosarului, de criticile formulate, dar și sub toate aspectele conform art. 3041Cod. procedură civilă constată că recursul e nefondat din considerentele ce se vor arăta în continuare:
Potrivit art.168 (1) din contractul colectiv de muncă pe unitate pe anii 2004, 2005 și 2006 cu prilejul sărbătorilor de Paște și C angajații SNP SA beneficiau de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe societate.
Conform dispozițiilor art.257 din Codul muncii sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.
Ori, pârâta avea posibilitatea să probeze faptul plății acestor drepturi salariale prin prezentarea fluturașilor emiși reclamanților pentru lunile în care s-au stabilit primele de Paște și C, probă pe care acesta nu efectuat-.
În consecință în mod corect prima instanță a reținut că intimații-reclamanți nu au primit sumele solicitate.
Și în ceea ce privește cuantumul acestora instanța a făcut o corectă apreciere a înscrisurilor depuse la dosar și a raportului de expertiză judiciară întocmit în cauză, acordând sume în cuantum corespunzător criteriului rezultând din aplicarea disp.art.168 (1) din contractul colectiv de muncă pe anii 2004, 2005 și 2006.
Astfel, potrivit dispozițiilor menționate nivelul suplimentărilor salariale acordate cu ocazia Cului și în anii 2004-2006 reprezentau un salariu de bază mediu la nivelul "" SA. În consecință, acesta este cuantumul corect al sumelor datorate de recurenta-pârâtă intimaților-reclamanți cu titlu de prime de C și Paște pe anii 2004 -2006, sume actualizate conform indicelui de inflație de la data scadenței fiecărei prime până la plata efectivă.
Susținerea recurentei-pârâte în sensul că aceste sume au fost incluse în salariul lunar al reclamanților, astfel cum s-a întâmplat și în anul 2003, motiv pentru care în contractele colective de muncă pe anii 2004, 2005 și 2006 s-a făcut mențiune în acest sens, urmează a fi apreciată ca neîntemeiată. O asemenea concluzie rezultă din modul de formulare al ambelor variante ale art.168 (2) din contractele colective de muncă la nivel de societate pe anii 2004-2005 din care rezultă că drepturile prevăzute în art.168 (1) au fost incluse în salariile angajaților recurentei-pârâte doar pentru anul 2003, astfel încât dacă părțile contractante nu ar fi intenționat acordarea lor.
În anii 2004-2007pe lângă salariilecuvenite salariaților nu le-ar mai fi prevăzut în art.168 (1). În plus, principiul interpretării clauzelor contractuale în sensul în care acestea își produc efecte justifică înlăturarea susținerii recurentei-pârâte în sensul că voința părților contractului colectiv de muncă a fost aceea exprimată în notele emise de Comisia Paritară.
În ceea ce privește excepția prescrierii extinctive a dreptului la acțiune invocată de pârâta SA, în mod corect instanța de fond a constatat că în cauză nu își găsesc aplicabilitatea dispozițiile art.283 alin.1 lit.e care stabilesc un termen de prescripție de 6 luni pentru acțiuni având ca obiect neexecutarea contractului colectiv de muncă sau a unor clauze ale acestuia, ci art.283 alin.1 lit.c) care stabilește un termen de prescripție de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune în ceea ce privește plata unor drepturi salariale.
Având în vedere disp.art.168 (1) din contractul colectiv de muncă pe anii 2004 și 2007 conform căruia sumele acordate cu ocazia și Cului reprezentând un salariu de bază mediu suntsuplimentări de drepturi salariale, dar și prevederile art.43 din Codul fiscal potrivit cărora premiile sunt asimilate salariilor,
Rezultă că termenul de prescripție a dreptului la acțiune de 3 ani ce a început să curgă de la data scadenței primelor ( începând cu decembrie 2004) nu era împlinit la data introducerii acțiunii.
Din considerentele expuse, constatând că în fața instanței de fond pârâta nu a invocat excepția prematurității acțiunii și că o asemenea excepție apare ca neîntemeiată în condițiile în care nu se poate reține o culpă a salariaților pentru lipsa negocierilor în vederea determinării cuantumului și modalităților de plată a primelor,prime a căror sumă poate fi stabilită cu ajutorul criteriului reglementat de CCM (salariul de bază mediu pe ) în baza art.312 Cod procedură civilă Curtea va respinge recursul declarat de pârâta "" SA împotriva sentinței civile nr.673 din 22 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița ca nefondat.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC SA- GRUP, cu sediul în B,-, sector 1, reprezentată prin Și Asociații, cu sediul în B, B-dul - -- House nr.4-8, sector 1, împotriva sentinței civile nr.673 din 22 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, domiciliat în, sat, jud.D, domiciliat în com. sat de, jud.D, domiciliat în, sat, jud.A, domiciliat în com.l de, sat, jud.D, G, toți cu domiciliul ales la.av. -, com, jud.D, domiciliat în com. sat, jud.D, G, domiciliat în com. sat, jud.D, domiciliat în com. sat de, jud.D, domiciliat în
com. sat de, jud.D, -, domiciliat în com. sat, jud.D, domiciliat în com. sat de, jud.D, G, domiciliat în com. sat, jud.D, domiciliat în com. sat, jud.D, domiciliat în com. sat, jud.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 8 iulie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Marilena Panait Ioana
- - - - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./14.07.2008
dosar fond- - Tribunalul Dâmbovița
judecători fond-
- G
Operator de date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Președinte:Cristina Mihaela MoiceanuJudecători:Cristina Mihaela Moiceanu, Marilena Panait Ioana
