Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Sentința 145/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 145
Ședința publică de la 25 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioana Moțățăianu
JUDECĂTOR 2: Doina Vișan Nicolița Tănăsoiu
Asistent judiciar - -
Asistent judiciar a
Grefier
************
Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamanții A a, ia, a, a, a, OG, C, Pîrîu, și pe pârâții Tribunalul Dolj, Curtea de APEL CRAIOVA, Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin consilier juridic lipsind: restul părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință,după care,
Nemaifiind cererii de formulat excepții de ridicat, probe de administrat și constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul pe fond.
Consilier juridic pentru pârât Ministerul Economiei și Finanțelor solicită admiterea excepției lipsei calității pasive a MEF iar pe fond respingerea acțiunii.
CURTEA:
Asupra acțiunii și cererii de intervenție de față.
La data de 31 martie 2008, reclamanții A a, ia, a, a, a, OG, C, Pîrîu, au chemat în judecată pârâții Tribunalul Dolj, Curtea de APEL CRAIOVA, Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați la plata creșterilor salariale prevăzute de nr. 10/2007 art. 1 alin. 1 în cele 3 etape astfel: cu 5% începând cu data de 1 ianuarie 2007 față de nivelul din luna decembrie 2006; cu 2% începând cu data de 1 aprilie 2007 față de nivelul din luna martie 2007 și cu 11% începând cu data de 1 octombrie 2007 față de nivelul din luna septembrie 2007.
De asemenea, au solicitat ca aceste creșteri salariale aplicate valorii de referință sectorială să fire actualizate cu indicele de inflație de la data când trebuiau acordate și până la plata efectivă, aplicarea dobânzii legale, cu acordarea lor șipe viitor.
In motivarea acțiunii au arătat că au calitatea de personal auxiliar de specialitate în cadrul Tribunalului Dolj și actele normative care reglementează salarizarea magistraților judecători și procurori, a personalului instanțelor judecătorești și parchetelor mențin aceste drepturi salariale în continuare.
Prin OUG nr. 27/2006, privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, intrată în vigoare la 1 aprilie 2006, se prevede că indemnizația de salarizare stabilește " pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare prevăzuți în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță (art. 3 alin. 1).
Legislația privind salarizarea magistraților și a personalului din instanțele judecătorești și parchete respectă principiul echilibrului puterilor legislative, executive și judecătorești în cadrul democrației constituționale.
Este evident că salarizarea, ca un element al noțiunii de echilibru al celor trei puteri în stat, trebuie avută în vedere întrucât puterea judecătorească s-ar pune, prin actele normative care au apărut ulterior, în afara principiilor și a sensului prevederilor constituționale, care au fost stabilite anterior prin legi de natură organică.
Au precizat reclamanții, că Ordonanța 27/2006 încalcă acest principiu, stabilind o valoare de referință sectorială mai mică decât cea prevăzută de lege și care trebuia aplicată la data intrării acesteia în vigoare și diferită față de valoarea de referință stabilită pentru funcțiile de demnitate publică, aleseși numite, aparținând puterii legislative și executive.
Același lucru este prevăzut și în art. 3 alin. 1 din OG nr. 8/2007, privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției, în care se stabilește valoarea de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare la suma de 280, 64 lei, deși la data intrării în vigoare ordonanței de mai sus, valoarea de referință sectorială era de 365 lei conform OG nr. 10/2007, astfel că prevederile legislative din ordonanțele nr. 27/2006 și nr. 8/2007 sunt în contradicție cu prevederile art. 74 din Legea nr. 303/2004, lege organică, în vigoare la data apariției ordonanțelor.
Drepturile cu privire la salarizare, recunoscute de lege, la anumită perioadă de timp, nu pot fi diminuate unilateral, nici chiar în cadrul unor negocieri sau cu acordul ambelor părți, încălcându-se principiile Codului Muncii cu privire la teoria dreptului câștigat.
Drepturile persoanelor încadrate în muncă nu pot face obiectul vreunei tranzacții, renunțări sau limitări, ele fiind apărate de stat împotriva oricăror încălcări, manifestărilor de subiectivism, abuz sau arbitrare.
Ordonanțele nr. 27/2006 și nr. 8/2007, încalcă principiul ierarhiei actelor normative prevăzute în Legea nr. 24/2000, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative și Constituția României, privind categoriile de acte normative și nomele de competență pentru adoptarea acestora, principiul aplicării valorii de referință sectorială egal pentru funcții de demnitate publică, alese și numite, din organele puterii legislative, executive și judecătorești fiind stabilite prin legile enumerate mai sus.
La data de 18 aprilie 2008, pârâtul Ministerul Justiției formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea acțiunii reclamanților ca inadmisibilă.
S-a reținut, că reclamanții solicită acordarea valorii de referință sectorială potrivit dispozițiilor OUG nr. 123/2003 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului din sectorul bugetar, s-a constatat că în realitate aceștia au beneficiat de indexările prevăzute în actul normativ indicat, astfel că acțiunea este lipsită de obiect.
Cât privește acordarea și plata în continuare majorărilor salariale de 2%, 5% și 11%, susține că instanțele judecătorești nu sunt abilitate să creeze și să adopte legi, ci doar să le aplice pe cele deja existente, care au girul puterii legislative, astfel că și capătul de cerere privind acordarea acestor majorări este inadmisibil.
A formulat întâmpinare și DGFP, invocând excepția calității procesuale pasive Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice, motivat de faptul că nu are raporturi juridice de muncă cu reclamanții, angajatorul acestora fiind Ministerul Justiției.
Pe fond, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Tribunalul Dolj, prin încheierea din 23 iunie 2008 scos cauza de pe rol și a înaintat dosarul la Curtea de APEL CRAIOVA pentru competentă soluționare.
La Curtea de APEL CRAIOVA, cauza a fost înregistrată sub nr-.
La data de 15 octombrie 2008, formulat cerere de intervenție în interesa propriu.
La data de 24 2008, Ministerul Justiției formulat întâmpinare, invocând excepția prescripției dreptului la acțiune conform art. 283 alin. 1 lit."c" din Codul Muncii, iar pe fond solicită respingerea acțiunii și a cererii de intervenție ca inadmisibile.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată și reține următoarele:
Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică stabilește, în anexe, în mod limitativ funcțiile de demnitate publică alese și numite, iar din cadrul autorității judecătorești au făcut parte, inițial, doar președintele urții Supreme de Justiție, icepreședintele, președinții de secție, judecătorii, funcții menționate expres în anexa II/2 la Legea nr.154/1998.
Numai acestea au fost funcții de demnitate publică dar până în aprilie 2006, ulterior toți magistrații fiind salarizați conform OUG.nr.27/2006.
Magistrații de la judecătorii, tribunale și curți de apel precum și personalul auxiliar nu au fost nominalizați în anexele Legii nr.154/1998 astfel că dispozițiile legale ulterioare privind majorarea valorii de referință nu li se pot aplica.
Personalul auxiliar de la instanțele judecătorești a fost salarizat conform Legii nr.50/1996, lege specială de salarizare atât pentru grefieri cât și pentru magistrați până în anul 2006 respectiv 2007.
În anexa nr. 2 din Legea nr.50/1996, în vigoare la data de 01.09.2000 privind salarizarea personalului auxiliar de specialitate de la judecătorii și parchetele de pe lângă judecător s-au prevăzut atât coeficienți de multiplicare pentru personalul de specialitate auxiliar cât și valoarea de referință sectorială, 1.140.800 lei. Această valoare de referință a fost majorată conform art. 3 lit. din Nr.OUG 123/2003.
Nu poate fi reținută afirmația reclamanților -personal auxiliar, în sensul că prin stabilirea altei valori de referință sectorială decât cea prevăzută pentru funcțiile de demnitate publică alese sau numite sunt încălcate dispozițiile Legii nr.303/2004 întrucât acest act normativ nu conține nicio dispoziție care să prevadă că drepturile salariale ale personalului auxiliar trebuie să fie egale cu cele ale persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică alese sau numite din cadrul autorităților legislativă și executivă.
Art. 60 alin.4 din Legea nr.567/2004 prevede că alarizarea personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea se stabilește prin lege specială astfel că valoarea de referință pe baza căreia se calculează salariile personalului auxiliar este cea prevăzută în legea de salarizare și nu pot fi calculate salariile pe baza unei alte valori de referință reglementată de lege pentru funcțiile de demnitate.
În consecință, dispozițiile legale nu se aplică decât destinatarilor legii și nu se pot aplica, prin analogie, altor categorii profesionale.
Referitor la susținerea că prin acordarea unor valori de referință sectoriale deferite în salarizarea puterilor statului, contravine O:nr.137/2000, instanța constată că este nefondată atâta timp cât Curtea Constituțională, prin decizia nr.818/03 07 2008 statuat că prevederile art.1, art.2 alin.3 și art.27 alin.1 din OG.nr.137/2000 sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau să le înlocuiască cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Curtea Constituțională a reținut că un asemenea înțeles al dispozițiilor ordonanței, prin care se conferă instanțelor judecătorești competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a la substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, este evident neconstituțional, întrucât încalcă principiul separației puterilor, consacrat în art.1 alin.4 din Constituție, precum și prevederile art.61 alin.1 în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării.
Față de aceste aspecte, instanța urmează să respingă acțiunea.
Consecință a respingerii cererii de chemare în judecată, urmează a fi respinsă și cererea de intervenție formulată
Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele prezente.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanții A a, ia, a, a, a, OG, C, Pîrîu, cu domiciliul ales în C, str. - nr. 12 în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Dolj, C,-, Curtea de APEL CRAIOVA, Bd. - nr. 4, Ministerul Justiției, B,-, sect. 5 Ministerul Economiei și Finanțelor, B,-, sect. 5 și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, B, nr. 1-3, sect. 1
Respinge cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientele și cu domiciliul ales în C,-.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 25 2008
Președinte, - - | Judecător, - - | Asistent judiciar, - - |
Asistent judiciar, a | ||
Grefier, |
Red.jud.
102 ex/IE/10.12. 2008
Președinte:Ioana MoțățăianuJudecători:Ioana Moțățăianu, Doina Vișan Nicolița Tănăsoiu
