Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 1610/2009. Curtea de Apel Tg Mures
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1610/
Ședința publică din 15 octombrie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în S,- C, împotriva sentinței civile nr.178 din 12 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reprezentantul pârâtului intimat Spitalul Municipal S, av., lipsă fiind reclamantul recurent, pârâtul intimat Ministerul Sănătății Publice și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul a fost declarat și motivat în termen, fiind scutit de taxă judiciară de timbru, iar pârâtul intimat Ministerul Sănătății a depus întâmpinare. Reprezentantul pârâtului intimat declară că nu are cereri de formulat, împrejurare în raport de care instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul pârâtului intimat solicită respingerea recursului ca tardiv, acesta nefiind declarat în termen. Pe fond, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică, pentru considerentele expuse în întâmpinare. Solicită, totodată, obligarea reclamantului recurent la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 178 din 12 februarie 2009 Tribunalului Mureș, pronunțată în dosarul nr-, s-a respins excepția necompetenței materiale a Tribunalului Mureș, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Sănătății Publice și s-a respins acțiunea civilă formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții Spitalul Municipal S și Ministerul Sănătății Publice, cu citarea obligatorie a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că Ministerului Sănătății Publice, deși nu are calitatea de angajator în raport cu reclamanții, are legitimare procesuală pasivă, întrucât, potrivit art.1 din HG nr.862 din 28 iunie 2006, privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății Publice, este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului și reprezintă autoritatea centrală în domeniul asistenței de sănătate publică, având ca atribuții principale, potrivit art.2 din același act normativ, printre altele, asigurarea, în colaborare cu instituțiile administrației publice centrale și locale, resurselor umane, materiale și financiare necesare funcționării instituțiilor din sistemul de sănătate, urmărind gestionarea eficientă a resurselor alocate sistemului de sănătate. De asemenea Ministerul Sănătății Publice are atribuții privind fundamentarea necesarului de servicii medicale, precum și resurselor financiare pentru funcționarea sistemului de sănătate. Totodată, potrivit prevederilor art.4, pct.48 din HG 862/2006, elaborează norme metodologice pentru elaborarea bugetului de venituri și cheltuieli de către instituțiile sanitare publice și (pct.49) avizează bugetele de venituri și cheltuieli ale instituțiilor publice aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea sa.
Pe fondul cauzei prima instanță a reținut că reclamantul a fost angajat la Spitalul Municipal S, în funcția de medic chirurg, desfășurându-și activitatea de chirurgie atât în cadrul secțiilor de specialitate, cât și în blocul operator.
Prin OUG nr.115/2005 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice din sectorul sanitar, la art.13 s-a prevăzut că sporurile se acordă în raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea, iar la lit.e s-a prevăzut sporul pentru condiții deosebit de periculoase.
Prin Legea nr.125/2005, la art.13 lit.e al OUG menționat, s-a introdus mențiunea că personalul blocului operator constituie o categorie de personal medico-sanitar care își desfășoară activitatea în codiții deosebit de periculoase.
Prin OG nr.17/2008, art.13 lit.e a fost modificat în ceea ce privește sintagma personalul blocului operator prevăzându-se "personalul încadrat în blocul operator".
Prin Ordinul Ministrului Sănătății nr.721/2005, prin care s-a aprobat Regulamentul privind acordarea sporurilor la salariile de bază, în anexa 2 la lit. d pct.4, s-a prevăzut că se acordă sporul de 50% din salariul de bază personalului mediu sanitar și auxiliar sanitar încadrat în blocul operator.
Prima instanță a mai reținut că acordarea acestui spor numai personalului mediu sanitar și auxiliar sanitar încadrat în blocul operator, excluzând categoria medicilor chirurgi care își desfășoară activitatea în blocul operator este un atribut al legiuitorului, care prin Legea nr. 304/2008 a introdus și medicii chirurgi în rândul persoanelor care primesc sporul de 50% pentru desfășurarea activității în condiții deosebit de periculoase.
Tribunalul a mai arătat că potrivit art. 15 alin. 2 din Constituția României legea civilă nu retroactivează, neexistând o bază legală pentru acordarea sporului menționat pentru trecut.
Prima instanță a mai arătat că reclamantul nu este discriminat în sensul OG nr. 137/2000, deoarece revine legiuitorului să stabilească acordarea sporului anumitor categorii profesionale, instanța putând aprecia dacă normele sunt aplicate corect sau nu, invocând în acest sens decizia nr. 1325 din 04.12.2008 a Curții Constituționale.
Constatând că nu poate înlocui prevederile legale ce reglementează activitatea reclamantului cu alte norme legale create de instanță, neputându-se substitui legiuitorului, Tribunalul a respins acțiunea reclamantului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul, solicitând modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii cererii de chemare în judecată.
În dezvoltarea motivelor de recurs recurentul a arătat că pârâții aveau obligația acordării acestui spor, dată fiind natura intervențiilor efectuate de acesta și care aveau caracter de urgență.
Totodată, recurentul a arătat că prin respingerea cererii sale a fost discriminat cu atât mai mult cu cât, colegi ai acestuia beneficiază de acest spor în baza unor hotărâri judecătorești irevocabile.
În drept, recurentul a invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă.
Intimatul Spitalul Municipal Saf ormulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, arătând că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică.
Intimatul a precizat că în calitate de angajator, nu a făcut altceva decât să respecte dispozițiile legale în materie și pe cele izvorâte din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară.
Intimatul a mai arătat că drepturile salariale solicitate se pot acorda numai în baza prevederilor Legii nr. 304/2008. Cât privește situația discriminatorie invocată de recurent, intimatul a arătat că nu pot fi primite argumentele sale, având în vedere decizia nr. 1325/2008 a Curții Constituționale a României.
De asemenea, intimatul Ministerul Sănătății Publice a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de reclamant, arătând că reclamantului recurent nu i se cuvenea sporul pretins în perioada în litigiu și că nu se află într-o situație discriminatorie, invocând decizia nr. 1325/2008 a Curții Constituționale a României.
Cu ocazia formulării concluziilor pe fond, reprezentantul intimatului Spitalul Municipal Sas olicitat respingerea recursului ca tardiv.
Curtea constată că recursul reclamantului este declarat în termen, având în vedere că a fost înregistrat la data de 24.03.2009, anterior comunicării hotărârii primei instanțe, respectiv 09.06.2009, conform dovezii de comunicare aflată la fila 101.
Examinând sentința atacată din perspectiva motivelor invocate, precum și a dispozițiilor art. 304 ind. 1. instanța de control judiciar constată că recursul promovat de reclamant este întemeiat, pentru următoarele considerente:
Reclamantul a fost în perioada 15.01.2006 - 01.03.2008 medic chirurg, angajat la Spitalului Municipal S, fiind pensionat începând cu data de 01.03.2008.
Potrivit susținerilor reclamantului, necombătute de pârâți cu probe concrete, specificul muncii acestuia presupunea desfășurarea activității atât în cadrul secțiilor de specialitate cât și în blocul operator.
Prin OUG nr. 115/2004 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice din sectorul sanitar la art. 13 s-a prevăzut că sporurile se acordă în raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea, iar la lit. e s-a prevăzut sporul pentru condiții deosebit de periculoase.
Prin Legea nr. 125/2005 la art. 13 lit. e al OUG menționată s-a introdus mențiunea că personalul blocului operator constituie o categorie de personal medico-sanitar care își desfășoară activitatea în condiții deosebit de periculoase.
Prin OG nr. 17/2008 art. 13 lit. eaf ost modificat în ceea ce privește sintagma personalul blocului operator prevăzându-se "personalul încadrat în blocul operator".
Prin Ordinul Ministrului sănătății nr. 721/2005 s-a aprobat Regulamentul privind acordarea sporurilor la salariile de bază, regulamentul stabilind obiectivele și principiile,precum și criteriile de acordare a acestor sporuri,avându-se în vedere factori cum ar fi riscul de îmbolnăvire, solicitarea nervoasă,indicii de morbiditate. În Anexa 2 la lit. d pct. 4 din regulament s-a prevăzut că se acordă sporul de 50% din salariul de bază personalului mediu sanitar și auxiliar sanitar încadrat în blocul operator.
La încadrarea locurilor de muncă în categoriile enunțate de lege și regulament au fost avuți în vedere factori precum natura factorilor nocivi, intensitatea de acțiune a acestora asupra organismului, durata de expunere la acțiunea factorilor nocivi, condiții de muncă ce implică efort fizic, suprasolicitare nervoasă (art. 7 din Regulament).
Aceleași norme ale regulamentului reglementează situația particulară a persoanelor care își desfășoară activitatea la unul din locurile de muncă prevăzute în regulament sau își desfășoară activitatea fracționat în mai multe locuri de muncă (art. 11 și 13 din Regulament) cum este situația medicilor chirurgi, care pot și trebuie să beneficieze de sporul prevăzut pentru locurile de muncă respective proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste locuri.
Conform statelor de plată aflate la dosarul cauzei reclamantul nu a primit în perioada 15 ianuarie 2006 - 01.03.2008 sporul de 50% pentru desfășurarea activității în condiții deosebit de periculoase.
Angajatorul a omis să aibă în vedere natura acestui spor sau mai exact condițiile exprese de acordare, respectiv "medicii din blocul operator și sala de operații, unde există risc de contaminare,executând intervenții chirurgicale de urgență". Acest spor poate și trebuie să fie acordat, în situațiile de excepție prevăzute de lege, respectiv în legătură cu efectuarea intervențiilor de urgență.
Astfel cum s-a arătat anterior, în general, atât condițiile de stabilire a procentelor de spor, cât și încadrarea locurilor de muncă în diferite categorii, au în vedere acoperirea în plan material a riscului de îmbolnăvire sau prevenirea îmbolnăvirilor de orice natură, pe care le presupune activitatea în mediul spitalicesc.
activității reclamantului presupune desfășurarea activității atât în condiții ce solicită o încordare psihică foarte ridicată, condiții deosebite în compartimente cu paturi postoperatoriu ( anexa 3 lit. b pct. 17) cât și în blocul operator (anexa 2 lit.d pct.4).
Desfășurarea, în mod obiectiv, a activității în două compartimente distincte (secție și bloc operator), naște în favoarea reclamantului dreptul la aplicarea prevederilor art.11/13 din Regulament.
Aceste din urmă dispoziții legale nu presupun îndeplinirea condiției ca o categorie de personal, vizată astfel, să fie cuprinsă expres în anexa corespunzătoare a regulamentului, ci presupun doar, ca activitatea să se desfășoare și în locurile de muncă, altele decât cele obișnuite sau curente.
În contractul colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară pentru anii 2005 -2007, anexa nr. 4 pct. 1 se prevede un spor de 7% din salariul de bază pentru medicii din blocul operator și sala de operații unde există risc de contaminare, executând intervenții chirurgicale de urgență. Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară nu a fost prelungit pe anul 2008, însă medicii chirurgi au beneficiat în continuare de sporul de 7% menționat, față de cel de 50% pentru personalul mediu și auxiliar sanitar din blocul operator.
Instanța constată că reclamantul a fost discriminat, având în vedere politica salarială a angajatorului, care fără o explicație rezonabilă a acordat sporul de 50% numai personalului mediu sanitar și auxiliar sanitar încadrat în blocul operator, excluzând categoria medicilor chirurgi, care își desfășoară activitatea în blocul operator.
Prevederile art. 11 și 13 din Regulament oferă angajatorului posibilitatea de a aplica în mod echitabil legislația de salarizare în raport de specificul activității salariatului, locul sau locurile unde își desfășoară activitatea și riscurilor de îmbolnăvire la care este supus.
Prin sistemul de salarizare (instituție de dreptul muncii), se înțelege ansamblul principiilor, obiectivelor, elementelor și formelor salarizării care determină condițiile de stabilire și acordare a salariilor (salariul compunându-se din salariul de bază, indemnizații, sporuri și adaosuri, conform art.155 din Codul muncii ). Or, sistemul de salarizare este guvernat, printre altele, de două principii fundamentale: cel al egalității de tratament (art.154 din Codul muncii ) și cel al diferențierii salariilor numai în raport cu nivelul studiilor, cu treptele sau gradele profesionale, cu calitatea și cantitatea muncii, respectiv condițiile de muncă.
Astfel, considerentul pentru care se acordă sporul de 50% este desfășurarea activității în condiții deosebit de periculoase, iar reclamantul și-a desfășurat activitatea în blocul operator în aceleași condiții ca personalul mediu sanitar și personalul auxiliar sanitar.
Din moment ce reclamantul se află, din perspectiva condițiilor de desfășurare a activității în cadrul blocului operator, într-o situație identică (nu doar comparabilă) cu personalul mediu sanitar și personalul auxiliar sanitar încadrat în blocul operator, rezultă că reclamantul nu poate fi tratat diferit, în mod discriminatoriu față de cealaltă categorie în discuție. Aceasta, cu atât mai mult cu cât nu există nicio justificare obiectivă și rezonabilă excluderii acesteia.
Acțiunea dedusă judecății este admisibilă și prin prisma deciziei Curții Constituționale nr.1325/ 2008, deoarece prin această acțiune s-a solicitat acordarea unor despăgubiri, iar nu ca instanța să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege și nici să le înlocuiască cu alte norme. Pretenția reclamantului ce face obiectul acțiunii vizează modalitatea de calcul și plată a drepturilor salariale aferente activității desfășurate și în considerarea locului/ locurilor de muncă în care aceasta s-a desfășurat efectiv.
În plus, recurentul a invocat discriminarea și din perspectiva faptului că prin sentința civilă nr. 1287 din 20 iunie 2008 Tribunalului Mureș, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 1561/R din data de 14 noiembrie 2008 Curții de Apel Tg.-M (filele 13-31) colegilor reclamantului, medici chirurgi la Spitalul Municipal S li s-au acordat despăgubiri echivalente cu diferențele de drepturi salariale reprezentând sporul de 50% din salariul de bază pentru condiții deosebit de periculoase.
Analizând motivul recurentului din perspectiva celor două hotărâri judecătorești invocate, Curtea constată că la nivelul instanței de control judiciar există o practică judiciară constantă în privința problemei juridice aflată în discuție, în sensul recunoașterii stării de discriminare în care s-au aflat medicii chirurgi cu referire la neacordarea sporului de 50% pentru condiții deosebit de periculoase.
Prin urmare, raportat la jurisprudența constantă a instanței de control judiciar, recurentul are o speranță legitimă de a obține drepturile bănești solicitate, neexistând vreo justificare obiectivă și rezonabilă pentru o diferență de tratament a recurentului în raport de alte persoane aflate în situații similare. În caz contrar, s-ar crea o altă situație de discriminare în ceea ce-l privește pe reclamant, din perspectiva prevederilor art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 la aceeași convenție (cauza Beian împotriva României).
Având în vedere aceste argumente instanța de control judiciar constată că pretențiile reclamantului sunt întemeiate doar în parte, în sensul în care despăgubirile i se cuvin numai pentru timpul efectiv lucrat în blocul operator, în perioada 15.01.2006 - 01.03.2008, urmând a obliga în solidar pârâții la plata acestora.
Intimații pârâți sunt persoane juridice care ordonează (principal, secundar, terțiar), ca și credite salariale, una și aceeași sumă bănească pe care se solicită în prezenta acțiune. Astfel, drepturile bănești nu pot fi plătite decât după aprobarea dată de toți acești pârâți pentru plata uneia și aceleiași sume, deci răspunderea lor este solidară (pentru aceeași sumă). pârâți sunt toți obligați concomitent de lege să aprobe plata sumei pe care o datorează, fiind de neconceput și vădit ilegal ca plata să fie dispusă exclusiv numai de către unul dintre ordonatori.
Cu referire la capătul de cerere privind modificarea deciziei de pensionare, în sensul majorării pensiei potrivit ultimelor venituri lunare, cuprinzând acest spor, instanța urmează a-l respinge, având în vedere că o atare modificare a deciziei de pensionare se face de către Casa Județeană de Pensii în raport de mențiunile din carnetul de muncă ori adeverințe eliberate de angajator.
Față de cele reținute mai sus, Curtea constată că este incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, astfel că, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 3 din Codul d e procedură civilă va modifica în parte sentința nr. 178 din 12.02.2009 pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-, în sensul că va admite în parte acțiunea reclamantului și va dispune obligarea pârâților în solidar la plata către reclamant a unei despăgubiri echivalente cu diferențele de drepturi salariale reprezentând sporul de 50% din salariul de bază pentru condiții deosebit de periculoase, proporțional cu timpul efectiv lucrat în blocul operator în perioada 15.01.2006 - 01.03.2008.
De asemenea, va obliga pârâtul Spitalul Municipal S să înscrie în carnetul de muncă al reclamantului mențiunile corespunzătoare acordării drepturilor bănești mai sus menționate și va respinge ca neîntemeiate restul pretențiilor, urmând a menține dispozițiile din sentința atacată privind respingerea excepțiilor necompetenței materiale a Tribunalului Mureș și lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Sănătății Publice.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul, domiciliat în S,-, județul M, împotriva sentinței civile nr.178 din 12 februarie 2009 Tribunalului Mureș, pronunțată în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința atacată, în sensul că admite în parte acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții Spitalul Municipal S cu sediul în S,-, județul M și Ministerul Sănătății Publice, cu sediul în B, Intr., nr.1-3, sector 1, cu citarea obligatorie a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în nr.1-3, sector 1.
Obligă în solidar pârâții la plata în favoarea reclamantului a unei despăgubiri echivalente cu diferențele de drepturi salariale reprezentând sporul de 50% din salariul de bază pentru condiții deosebit de periculoase, proporțional cu timpul efectiv lucrat în blocul operator, începând cu data de 15.01.2006 până la data de 01.03.2008.
Obligă pârâtul Spitalul Municipal S să înscrie în carnetul de muncă al reclamantului mențiunile corespunzătoare acordării drepturilor bănești mai sus menționate.
Respinge ca neîntemeiate restul pretențiilor.
Menține dispozițiile din sentința atacată privind respingerea excepțiilor necompetenței materiale Tribunalului Mureș și a lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Sănătății Publice.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 15 octombrie 2009.
PRESEDINTE JUDECĂTORI: Nemenționat
GREFIER
Red.
Tehnored.
6 exp.
27.10.2009.
Jud.fond:-
Asist.jud. -
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat