Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 1611/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 1611/R-CM
Ședința publică din 06 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Florina Andrei judecător
JUDECĂTOR 2: Daniel Radu președinte secție
JUDECĂTOR 3: Jeana Dumitrache
Grefier - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de reclamanții:, cu domiciliul ales la sediul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bălcești,-, județul V și -decedat și continuat de moștenitorii acestuia și -, domiciliați în D, -, -.2,.B,.13, județul V și, domiciliat în C, str.-.-, nr.12.A,.118,.1,.6, județul D, împotriva sentinței nr. 209/F-CM din 20 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns consilier juridic, pentru intimatul-pârât Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, în baza delegației depusă la dosar, lipsind recurentul-reclamant G, moștenitorii recurentului-reclamant -decedat numiții, intimații-pârâți Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea, intimatul-chemat în garanție Ministerul Finanțelor Publice și expertul în domeniul discriminării Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Consilier juridic, pentru intimatul-pârât Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, arată că nu are cereri prealabile de formulat în cauză.
Curtea, constatând recursul în stare de judecată, acordă cuvântul asupra lui.
Consilier juridic, având cuvântul pentru intimatul-pârât Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, consideră recursul ca fiind nefondat și solicită respingerea lui, menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică.
CURTEA
Deliberând, asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată a data de 30.10.2008, reclamanții și G au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea și Ministerul Economiei și Finanțelor, pentru a fi obligați primii trei pârâți la plata drepturilor bănești reprezentând prima de concediu egală cu indemnizația brută lunară din luna anterioară plecării în concediu de odihnă pentru perioada 1.01.2005 - 31.12.2006, actualizată cu rata indicelui de inflație la data plății efective, iar pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să fie obligat să vireze celorlalți pârâți fondurile necesare plății acestor drepturi.
În motivarea acțiunii s-a arătat că potrivit art.411alin.1 din Legea nr.50/1996, așa cum a fost modificată prin nr.OG83/2000, magistrații și celelalte categorii de personal salarizate în baza acestei legi au dreptul pe perioada concediului de odihnă, pe lângă indemnizația de concediu la o primă egală cu indemnizația brută sau salariul de bază brut, anterioară plecării în concediu.
Reclamanții precizează că nu au beneficiat de acest drept decât parțial, respectiv pentru anii 2001 și 2002, iar începând cu 1.01.2003 a fost suspendată succesiv, suspendare care s-a făcut prin acte normative nelegale și neconstituționale și care a fost înlăturată prin art.1 din Legea nr.172/10.10.2008 privind aprobarea nr.OUG146/2007.
Prin art.1 alin.2 din nr.OUG146/2007 s-a stabilit că beneficiază de prima de concediu, funcționarii publici, funcționarii publici cu statut special, personalul auxiliar de specialitate, membrii corpului diplomatic și consular al României și alte categorii de personal care beneficiază de prima de concediu de odihnă în baza legilor speciale.
În cazul magistraților, actul normativ prin care s-a acordat prima de concediu este Legea nr.50/1996, situație în care urmează a le fi acordată această primă pentru perioada 1.01.2005 - 31.12.2006, drept ce nu le este prescris, deoarece curgerea termenului de prescripție a fost întreruptă prin acte normative succesive prin care s-a suspendat acest drept.
La data de 17.11.2008, Ministerul Public Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamanților ca inadmisibilă, întrucât dispozițiile art.2 alin.1 și art.11 ale dispozițiilor art.27 din nr.OUG137/2000 au fost declarate neconstituționale prin Decizia nr.821/3.07.2008 a Curții Constituționale.
Pe fondul cauzei s-a arătat că solicitarea reclamanților privind plata drepturilor reprezentând primele de vacanță pentru anii 2005, 2006 este nelegală, întrucât dispozițiile referitoare la primele ce se acordă cu ocazia plecării în concediu de odihnă au fost abrogate începând cu anul 2003, potrivit prevederilor art.50 din nr.OUG177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților.
În prezent, actul normativ care reglementează salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor și procurorilor, respectiv nr.OUG27/2006 modificată prin Legea nr.45/2007, acordă prima de vacanță pentru magistrați.
S-a mai arătat că și capătul de cerere privind actualizarea sumelor solicitate cu indicele de inflație este neîntemeiat, deoarece fondurile alocate Ministerului Public pentru plata drepturilor de personal au fost aprobate prin Legea bugetului de stat din 31.12.2007, care nu cuprinde un capitol distinct cu aceste cheltuieli.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat și cerere de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, solicitând ca în cazul în care se va admite cererea reclamanților să se dispună prin aceeași hotărâre ca Ministerul Economiei și Finanțelor să ia act de obligativitatea adoptării unui proiect de rectificare a bugetului Ministerului Public pe anul 2008, care să includă alocarea sumelor ce reprezintă pretențiile reclamanților.
Prin sentința civilă nr.209/F-CM din 20 noiembrie 2008, Curtea de Apel Pitești - Secția Civilă, pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru Cauze cu Minori și de Familie a respins acțiunea formulată de reclamanți, reținând următoarele:
Reclamanții au calitatea de procurori la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bălcești și solicită prin prezenta acțiune plata primelor de vacanță pentru perioada 01.01.2005 - 31.12.2006, cu motivarea că acestea au fost acordate mai multor categorii de salariați din sistemul public prin nr.OUG146/2007.
Potrivit art.1 din nr.OUG146/2007, "prezenta ordonanță de urgență reglementează modalitatea de plată a primelor acordate cu ocazia plecării în concediul de odihnă, în baza prevederilor din actele normative a căror aplicare a fost suspendată prin legile bugetare anuale succesive și actele normative anuale de salarizare în perioada 2001- 2006".
La alin.2 al acestui text de lege se prevede că intră în categoria personalului căruia îi sunt aplicabile prevederile prezentei ordonanțe de urgență, conform alin.1, funcționarii publici, funcționarii publici cu statut special, personalul auxiliar din sistemul justiției, membrii corpului diplomatic și consular al României, precum și alte categorii de personal care beneficiază de prima de concediu de odihnă în baza legilor speciale.
Față de dispozițiile acestui text de lege rezultă evident că nu s-a avut în vedere și categoria profesională a magistraților.
Categoriile de personal bugetar care beneficiază de acordarea primelor de concediu, conform nr.OUG146/2007, sunt enumerate limitativ în alin.2 al art.1 din actul normativ sus arătat.
Susținerea reclamanților că aceștia ar fi cuprinși la "alte categorii de personal care beneficiază de prima de concediu de odihnă în baza legilor speciale" s-a constatat a fi nefondată, atâta vreme cât legile speciale care au reglementat sistemul de salarizare al judecătorilor, respectiv nr.OUG177/2002 și nr.OUG27/2006, nu au recunoscut dreptul la prima de concediu în favoarea acestei categorii profesionale, dispozițiile art.1 alin.2 din nr.OUG146/2007 nefiind aplicabile în speța de față. S-a precizat că această ordonanță de urgență are în vedere numai plata primei de concediu pentru anii 2001-2006, care fusese reglementată prin acte normative a căror aplicabilitate a fost suspendată prin legile bugetare anuale. Or, în cazul judecătorilor, nu a existat niciun act normativ care să recunoască dreptul la prima de concediu pentru perioada 2003- 2006 pentru care să fi operat suspendarea prin legile bugetare anuale.
Dreptul la prima de concediu în favoarea judecătorilor a fost reintrodus prin Legea nr.45/2007, de aprobare a nr.OUG27/2006, care își produce efecte pentru viitor.
De altfel, prin decizia nr.XXIII pronunțată în dosarul nr.31/2005 de Secțiile Unite al Înaltei Curți de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii, s-a stabilit că magistrații sunt îndreptățiți la acordarea primelor de concediu numai pentru anii 2001 - 2002, astfel cum a fost reglementată prin art.411din Legea nr.50/1996. S-a reținut că dreptul la prima de concediu acordat magistraților a existat în perioada anilor 2001-2002, reglementat prin art.411din Legea nr.50/1996, însă a fost suspendat în baza legilor bugetare anuale.
La data de 01 ianuarie 2003, când a intrat în vigoare nr.OUG177/2002, erau abrogate implicit și dispozițiile art.411din Legea nr.50/1996, situație în care dreptul magistraților și al celorlalte categorii salarizate în baza Legii nr.50/1996 a încetat să mai subziste, nemaiputând să fie pretins cu începere de la 01 ianuarie 2003, astfel că acesta nu mai poate fi pretins pentru anii 2003 - 2006.
Nu se poate pretinde de asemenea de către reclamanți, așa cum se arată în acțiunea formulată, că prin necuprinderea categoriei magistraților în prevederile nr.OUG146/2007 s-ar crea o situație discriminatorie în cadrul sistemelor autorităților judecătorești față de drepturile de salarizare ale personalului auxiliar, inclusiv cele privind prima de concediu, întrucât exercitarea acestor drepturi se referă la modul de aplicare al unor dispoziții legale care instituie drepturile respective și nu la examinarea soluțiilor legislative alese de legiuitor.
În afara legii, nu se poate vorbi de discriminare în sensul art.14 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, modul de stabilire prin lege al unor drepturi în favoarea unor categorii profesionale în mod diferit față de alte categorii ori nereglementarea de legiuitor a unor aspecte care țin de statutul profesional al unei categorii nu este o problemă ce poate fi apreciată din punctul de vedere al discriminării.
Împotriva sentinței civile nr.209/F-CM/20 noiembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Pitești - Secția Civilă, pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru Cauze cu Minori și de Familie au declarat recurs, în termen legal, reclamanții G și, decedat și continuat de moștenitorii acestuia, -, care au criticat hotărârea atacată, în esență, pentru motive de nelegalitate, în sensul că în mod greșit nu le-a fost acordată prima de concediu pentru perioada 01.01.2005 - 31.12.2006, creându-se astfel o situație discriminatorie față de funcționarii publici și în cauză fiind aplicabile prevederile art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art.304 din Codul d e procedură civilă.
Intimatul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat întâmpinare și concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
De asemenea, același intimat a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art.242 alin.2 din Codul d e procedură civilă.
Verificând sentința civilă atacată în raport de critica formulată mși din ansamblul probelor de la dosar, Curtea constată următoarele:
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Prima instanță a reținut în mod corect că pentru magistrați nu a existat vreun act normativ care să recunoască dreptul la prima de concediu pentru perioada 2003 - 2006, pentru care să fi operat suspendarea prin legile bugetare anuale.
Dreptul la prima de concediu pentru această categorie profesională sus-citată a fost reintrodus prin Legea nr.45/2007 de aprobare a nr.OUG27/2006, care își produce efecte pentru viitor.
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Secțiile Unite, a pronunțat decizia nr.XIII în interesul legii și a stabilit că magistrații sunt îndreptățiți la acordarea primelor de concediu numai pentru anii 2001 - 2002.
Rezultă că de la 1 ianuarie 2003 pentru magistrați nu a mai subzistat prima de concediu, care a fost reintrodusă începând cu anul 2007.
Curtea constată că recurenții nu au fost discriminați în raport de alte categorii profesionale, deoarece prima de concediu trebuie prevăzută în lege, iar legislativului îi revine atribuția de a acorda sau nu un asemenea drept magistraților.
Nici dispozițiile art.14 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului nu sunt aplicabile în cauză, deoarece modul de stabilire prin lege a unor prime în favoarea unor categorii profesionale este atributul exclusiv al legislativului, care are în vedere statutul profesional al angajaților de la stat.
Pentru toate aceste considerente, în baza art.312 din Codul d e procedură civilă urmează a fi respins ca nefondat recursul declarat de reclamanții G și, decedat și continuat de moștenitorii acestuia, -, împotriva sentinței civile nr.209/F-CM din 20 noiembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Pitești - Secția Civilă, pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru Cauze cu Minori și de Familie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții, cu domiciliul ales la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bălcești, cu sediul în orașul Bălcești,-, județ V și - decedat și continuat de moștenitorii acestuia, -, domiciliați în D, -, -.2,.B,.13, județ V și, domiciliat în C, str.-.-, nr.2..118,.1,.6, județ D, împotriva sentinței civile nr.209/F-CM din 20 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Pitești - Secția Civilă, pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru Cauze cu Minori și de Familie, intimați fiind pârâții MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, cu sediul în B,-, sector 5, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL PITEȘTI, cu sediul în Pitești,-, județ A, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL VÂLCEA, cu sediul în Râmnicu V,-, județ V, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B,-, sector 5 și expertul în domeniul discriminării CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în B, nr.1-3, sector 1.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 6 noiembrie 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția Civilă, pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru Cauze cu Minori și de Familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- -, - -, - -,
Grefier,
- -,
Red.
Tehnored.
Ex.11/24.11.2009.
Jud.fond:.
.
Președinte:Florina AndreiJudecători:Florina Andrei, Daniel Radu, Jeana Dumitrache
