Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 167/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-(5234/2009)
DECIZIA CIVILĂ NR. 167/
Ședința publică de la 13.01.2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Silvia Georgiana Ignat
JUDECĂTOR 2: Lizeta Harabagiu
JUDECĂTOR 3: Maria
GREFIER
Pe rol soluționarea recursurilor declarate de recurenții-pârâți INSPECTORATUL ȘCOLAR AL MUNICIPIULUI și CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 6 împotriva sentinței civile nr.3660/04.05.2009 pronunțate de Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflict de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.7219/3/LM/2009 în contradictoriu cu intimata-reclamantă și intimatul-pârât LICEUL TEORETIC " ".
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în sensul că intimatul-pârât nu a răspuns adresei de solicitare a înscrisurilor, după care,
Curtea constată că înscrisurile depuse la dosar sunt suficiente pentru soluționarea pricinii și având în vedere că s-a solicitat ca judecata să se desfășoare și în lipsă, reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.3660/04.05.2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VIII Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Local al Sectorului 6, respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul Școlar al Municipiului B, a admis acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Liceul Teoretic " ", Consiliul Local al Sectorului 6 B și Inspectoratul Școlar al Municipiului B, a obligat pârâții să plătească reclamantei drepturile bănești reprezentând creșterea tranșei suplimentare de vechime cu 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime pentru perioada 01.02.2006-31.08.2007, actualizată cu indicele inflației până la data plății, a obligat pârâții Inspectoratul școlar al municipiului B și Consiliul Local al Sectorului 6 la alocarea, aprobarea și distribuirea fondurilor bănești către unitatea de învățământ, fonduri necesare pentru plata sumelor reprezentând creșterea tranșei suplimentare de vechime cu 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
În considerente a reținut că reclamanta a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții pârâtului Liceul Teoretic " ", Consiliul Local al Sectorului 6 B și Inspectoratul Școlar al Municipiului B, obligarea la calculul și plata sumei reprezentând creșterea tranșei suplimentare de vechime cu 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime prevăzută la art. 50 alin.2 din Legea nr. 128/1997, pentru tranșa de vechime de 35-40 de ani în perioada 01.02.2006-31.08.2007 actualizată în funcție de indicele de inflație, obligarea pârâților Consiliul Local al Sectorului 6 B prin Instituția Primarului și Inspectoratul Școlar al Municipiului B, la alocarea, aprobarea și distribuirea fondurilor bănești către unitatea de învățământ.
Înainte de a proceda la analizarea cererii pe fond, tribunalul s-a pronunțat mai întâi asupra excepțiilor invocate.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Inspectoratului Școlar al Municipiului B și a Consiliului Local al Sectorului 6 s-a apreciat că este neîntemeiată, întrucât potrivit art. 167 alin.1 din Legea nr. 84/1995 unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii. Având în vedere acest text legal, precum a HG nr. 538/2001, instanța consideră că aceste două instituții au calitatea procesuală pasivă, cu atât mai mult cu acțiunea formulată de reclamantă are două petite principale, motiv pentru care va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Inspectoratului Școlar al Municipiului B și a Consiliului Local al Sectorului 6
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că reclamanta a avut calitatea de personal didactic auxiliar, până la data de 31.08.2007 când a îndeplinit condițiile legale pentru pensionare.
Potrivit art. 50 alin.1 din Legea nr. 128/1997, personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ Fiecare tranșă suplimentară constă în acordarea unei majorări a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime, conform alin.2 art. 50.
Din adeverințele depuse la dosar, instanța reține că reclamanta îndeplinește condițiile de vechime cerute conform art. 50 alin.2 din Legea nr. 128/1997. Cu toate acestea angajatorul nu a făcut aplicarea dispozițiilor legale, reclamanta fiind privată de un drept recunoscut de lege. Pârâții nu au făcut dovada achitării drepturilor bănești solicitate de reclamantă, iar sarcina probei în litigiilor de dreptul muncii incumbă angajatorului, în temeiul art. 287 Codul muncii. Prin neefectuarea acestei probe, se poate considera că pârâții au recunoscut pretențiile reclamantului.
la timp a acestor drepturi bănești a produs reclamantei un prejudiciu rezultat din diminuarea valorii reale a sumelor ce ar urma să fie achitate reclamantei, astfel încât apare ca întemeiată cererea acesteia de actualizare cu indicele inflației. puterii de cumpărare a sumelor datorate nu se poate înlătura decât prin actualizarea lor cu indicele de inflație care este aplicabile pentru întreaga perioadă când aceste drepturi cu fost nesocotite, impunându-se reperarea integrală a prejudiciului.
Ținând seama de prevederile art. 167 alin.1 din Legea nr. 84/1995 și HG nr. 538/2001, tribunalul a admis și cererea privind obligarea pârâților Inspectoratului Școlar al Municipiului B și a Consiliului Local al Sectorului 6 la alocarea, aprobarea și distribuirea fondurilor bănești către unitatea de învățământ, fonduri necesare pentru plata sumelor reprezentând creșterea tranșei suplimentare de vechime cu 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Împotriva sus menționatei hotărâri, în termen legal au declarat recurs Consiliul Local al Sectorului 6 și Inspectoratul Școlar al Municipiului B, înregistrate pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI -Secția a - VII -a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr-.
În susținerea recursului său Consiliul Local al Sectorului 6 arătat că sentința menționata este netemeinica și nelegala, fiind pronunțata cu aplicarea greșita a legii, conform art. 304. pct. 8 si 9. proc.civ.
Astfel, instanța de fond in mod cu totul eronat a obligat Consiliul Local la plata către reclamanta a drepturilor salariale reprezentând creșterea transei suplimentare de vechime cu 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător transei anterioare de vechime pentru perioada 01.02.2006-31.08.2007, actualizata cu indicele inflației, pana la data plații.
În primul rând, Consiliul Local al Sectorului 6 care este un organ deliberativ, nu este abilitat de lege sa calculeze, sa recalculeze sau sa cumuleze in funcție de diverși factori aleatori drepturile salariale ale personalului bugetar, activitatea cadrelor didactice, încadrarea in funcții si acordarea sporurilor si indemnizațiilor aferente neintrând in atribuția sa.
În al doilea rând, pentru ca o persoana (fizica sau juridica) sa poată sta in judecata in calitate de parat in cadrul acțiunii civile este necesara existenta unei identități intre persoana paratului si cel despre care se pretinde ca este obligat in raportul juridic dedus judecații.
Potrivit dispozițiilor art.68.alin.1 lit. f) din Legea nr.215/2001 privind administrația publica locala si art.20 alin.1 si art.4 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, funcția de ordonator de credite o îndeplinește primarul si nu consiliul local care, potrivit dispozițiilor art.38 alin.1 lit. d) din Legea nr.215/2001, are ca atribuție aprobarea bugetului local si repartizarea fondurilor pe unitățile din învățământul preuniversitar.
În raport de prevederile actelor normative sus-menționate, rezulta ca intre reclamanta si paratul Consiliul Local al Sectorului 6 nu exista raporturi juridice, acestea existând numai intre unitatea de învățământ si ordonatorul de credite care este Instituția Primarului.
În al treilea rând, potrivit dispozițiilor art.48 alin.2 din Legea nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic, drepturile salariale suplimentare si alte drepturi ale personalului didactic se negociază, in limitele stabilite de lege, in cadrul contractelor colective de munca dintre administrație si sindicatele din învățământ recunoscute la nivel național, potrivit legii.
Conform prevederilor art.49 alin.1 si 2, coroborate cu cele ale art.50 alin.9 din Legea nr. 128/1997, Ministerul Educației si Cercetării elaborează metodologia si criteriile de salarizare a personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar in raport cu funcția si norma didactica, consultând federațiile sindicale din învățământ recunoscute la nivel național, si aproba indemnizațiile (salariale) calculate potrivit funcției didactice, gradului didactic si vechimii recunoscute in învățământ. Rezulta evident din aceste norme legale, ca un reprezentant al sau din sistemul învățământului nu poate solicita retroactiv si individual o serie de drepturi salariale așa cum s-a întâmplat prin acțiunea introductiva de instanța.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art.167 alin.1 din Legea învățământului nr.84/1995 completata si modificata prin Legea nr. 713/2001, finanțarea unităților de învățământ preuniversitar se face descentralizat prin bugetele consiliilor județene/Consiliului General al Municipiului B sau prin bugetele locale. Repartizarea fondurilor pe unitățile de învățământ preuniversitar se face prin hotărâre a consiliului județean/Consiliului General al Municipiului B sau a consiliului local, pe baza metodologiei elaborate de Ministerul Educației si Cercetării, aprobata prin hotărâre a Guvernului, si cu asistenta tehnica a inspectoratelor școlare.
Conform art.167 alin.5 din Legea nr.84/1995 - legea învățământului - cu modificările ulterioare, fondurile pentru salarizarea personalului didactic, didactic auxiliar si administrativ din unitățile si instituțiile de învățământ preuniversitar sunt asigurate din bugetul de stat si defalcate in bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale.
Repartizarea sumelor defalcate pentru finanțarea cheltuielilor instituțiilor de învățământ preuniversitar se face cu asistenta tehnica de specialitate a inspectoratului școlar, potrivit normelor metodologice elaborate de către Ministerul Educației si Cercetării, Ministerului Administrației si Internelor si Ministerului Finanțelor Publice aprobate prin hotărârea Guvernului nr.538/2001.
Potrivit Hotărârii nr.538/2001 privind aprobarea normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat, fiecare unitate de învățământ preuniversitar de stat are obligația sa își întocmească bugetul propriu.
elaborate de instituțiile de învățământ preuniversitar de stat se prezintă autorității administrației publice locale, in faza de elaborare a proiectului bugetului de stat si a proiectelor bugetelor locale.
În baza art. 18 alin.1 din Hotărârea nr.538/2001, consiliile locale, pe baza sumelor repartizate de la bugetul de stat prin consiliile județene, respectiv Consiliul General al Municipiului B, după adăugarea sumelor necesare pentru finanțarea complementara, comunica bugetele aprobate conform legii instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat si trezoreriilor la care acestea sunt arondate.
Deschiderea creditelor bugetare pentru finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se face, potrivit Hotărârii nr.538/2001, de către ordonatorii principali de credite. În acest sens, conform prevederilor nr.5/2001 prin Hotărârea nr.10/22.02.2001 a Consiliului Local al Sectorului 6 fost înființată Administrația Școlilor a Sectorului 6, aflata in subordinea Consiliului Local al Sectorului 6, având ca principala activitate administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat si funcționând din punct de vedere al bugetului local ca ordonator terțiar de credite pentru aceste unități de învățământ.
Administrația Școlilor Sector 6 deschide credite pentru cheltuieli materiale unităților de învățământ preuniversitar de stat, iar acestea, prin personalul propriu de administrare angajează si efectuează cheltuielile aprobate prin buget pe baza de documente legale (state de plata salariale, comenzi, contracte, convenții etc).
Așadar, devine evident faptul ca, in ceea ce-l privește, Consiliul Local al Sectorului 6 își îndeplinește atribuțiile conferite de lege. La fel de evident este si faptul ca nu intra in atribuțiile instituției noastre sa calculeze creșterea transei suplimentare de vechime cu 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător transei anterioare de vechime prevăzuta art.50 alin 2 din Legea nr.-, pentru perioada 01.02.2006-31.08.2007, ci sa repartizeze fondurile pe unitățile din învățământul preuniversitar de stat.
Prin recursul formulat Inspectoratul Școlar al Municipiului B arată că instanța judecând fondul in mod greșit a admis cererea reclamantei, obligând parata la plata către reclamantă a drepturilor salariale reprezentând contravaloarea transelor suplimentare care se acorda la 30, 35, 40 de ani de activitate in învățământ, conform prevederilor, articolului 50 alin.l1si 2 din Legea nr. 128/1997, cu modificările si completările ulterioare, pentru perioada 12.09.2005 -04.03.2009, sume ce vor fi actualizate pana la plata efectiva. Salarizarea personalului didactic si didactic auxiliar din învățământ se face conform prevederilor Capitolului 4, Secțiunea a-II-a din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic. Astfel, art. 48 din legea mai sus menționata dispune: de bază pentru personalul didactic și didactic auxiliar se stabilesc pe baza următoarelor elemente:
- valoarea coeficientului de multiplicare 1,000;
- coeficienții de multiplicare prevăzuți în anexele nr. 1 și 2 care fac parte integrantă din prezenta lege.
Valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 se stabilește anual prin hotărâre a Guvernului, după aprobarea legii bugetului de stat, în limita fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru cheltuielile cu salariile, în vederea realizării obiectivelor, programelor și proiectelor stabilite.
Așa cum se poate observa, modul de calcul al salariilor personalului din învățământ este stabilit de lege, in speța, Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările si completările ulterioare.
Mai mult, in conformitate cu art. 7 din Legea nr. 84/1995 (Legea învățământului), unitățile de învățământ au personalitate juridica si pot sta in instanța in nume propriu, iar art. 23 litera f) din Ed. nr. 4925/2005 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si funcționare a unităților de învățământ preuniversitar prevede: " Directorul unității de învățământ răspunde de corectitudinea încadrării personalului si de întocmirea la termen a statelor lunare de plata a drepturilor salariale".
Drept urmare, competenta calculului drepturilor salariale o are unitatea de învățământ la care își desfășoară activitatea persoana in cauza, si nu. Aceasta (unitatea) ar putea fi trasa la răspundere doar în cazul in care ar calcula aceste drepturi salariale cu încălcarea dispozițiilor legale in vigoare, ceea ce nu este cazul.
Prin OUG nr.18/2005, nr.OG4/2006 si nr.OG11/2007, s-au stabilit valorile coeficienților de multiplicare aplicabili perioadelor respective.
În calculul acestor coeficienți s-a ținut cont si de prevederile art.50 alin. (2) din Legea 128/1997 așa cum se observa din anexele la aceste ordonanțe, in care sunt trecute ca trepte de vechime si treptele de la 30-35 de ani, de 35- 40 de ani si peste 40 de ani, cu modificări ale coeficientului de multiplicare după fiecare treapta. Recurentul consideră ca nu era necesar ca in textul ordonanțelor respective sa se precizeze in mod expres ca in coeficientul de multiplicare sunt cuprinse si creșterile de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător transei anterioare de vechime, câtă vreme acest lucru rezulta din anexele la respectivele acte normative, in care au loc creșteri salariale la trecerea la următoarea transa de vechime in învățământ.
Daca art. 50 alin. (2) nu s-ar fi pus in aplicare, atunci nu au mai fi avut loc creșteri ale coeficientului de multiplicare după transa de vechime de 30 de ani.
Mai mult decât atât, aceste acte normative au fost in vigoare in perioadele respective, reclamanții nesolicitând nici pana in acest moment constatarea nelegalității acestora la instanțele competente. Ca instituții publice bugetare si unitățile de învățământ sunt obligate sa respecte actele normative in vigoare care le reglementează salarizarea.
Ca urmare a celor expuse mai sus recurentul a învederat instanței ca nu au fost încălcate prevederile legale ci, din contra, ele au fost aplicate așa cum au fost reglementate prin lege.
Se poate observa ca parata este obligata de reglementările speciale din domeniul învățământului sa repete ordinele Ed. Mai mult, nu unitatea calculează salariile după propriile reguli ci urmează reglementarii le legale elaborate de Ed. Instanța prin greșita aplicare a legii a obligat parata sa calculeze salariile si sa plătească diferențele astfel rezultate, neținând cont ca nu avem aceasta calitate; nici nu dispunem de fondurile necesare deoarece plata salariilor se face de către primăriile de sector pe baza, sumelor defalcate din bugetul de stat.
Intimata a formulat intampinare solicitand respingerea recursului ca nefondat.
Examinând sentința civilă atacată prin prisma criticilor formulate, ce în raport de dispozițiile art.306 al.3 Cod pr.civilă pot fi încadrate în dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă și din oficiu potrivit dispozițiilor art.3041Cod pr.civilă, Curtea apreciază recursurile ca nefondate, pentru considerentele ce urmează:
O prima critica formulata prin ambele recursuri, vizează modul de soluționare a excepțiilor lipsei calității procesuale pasive a celor doi recurenți, prin respingerea acestora de către instanța de fond.
Curtea apreciază că cei doi recurenți au calitate procesuală pasivă în cauză, având în vedere atribuțiile ce revin celor două instituții în asigurarea finanțării unităților de învățământ preuniversitar în componența căreia intră și plata drepturilor salariale în litigiu.
Este reală susținerea celor doi recurenți în sensul că nu sunt părți în raportul de muncă dintre angajat și angajator, fiind terți în acest raport, însă, deși regula în litigiile de muncă este că acestea se poartă între angajator (unitatea de învățământ) și angajat, Curtea are în vedere dispozițiile art.282 al.1 lit.d Codul muncii, potrivit cărora, pot fi părți în conflictele de muncă și alte persoane juridice sau fizice care au această vocație în temeiul legilor speciale sau al Codului d e procedură civilă.
Din această perspectivă, Curtea reține că, potrivit art.13 din OUG nr.32/2001 aprobată prin Legea nr.374/2001, începând cu 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitare de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, cu excepția unor cheltuieli printre care nu se regăsește salarizarea personalului din învățământ. Potrivit art.38 (2) lit.d din Legea nr.215/2001 privind administrația locală, consiliul local are ca atribuție aprobarea bugetului local și repartizarea fondurilor pe unitățile de învățământ preuniversitar. Consiliul Local al Sectorului 6 B reprezintă unitatea administrativ teritorială pe raza căreia se află unitatea de învățământ, revenindu-i ca atare obligația asigurării fondurilor necesare plății drepturilor salariale a cadrelor didactice și a personalului auxiliar, inclusiv a tranșelor suplimentare prevăzute de art.50 al.1 și 2 din Legea nr.128/1997.
In ceea ce priveste calitatea procesuala pasiva a inspectoratului, instanța constată că drepturile salariale ale personalului didactic sunt stabilite și asigurate în condițiile Lg.84/1995 și Lg.128/1997, prin implicarea mai multor factori decizionali. Chiar dacă unitatea de învățământ are calitatea de angajator cu efectele prevazute de Codul muncii, inclusiv obligația de plată a drepturilor salariale, potrivit art.142 din legea 84/1995, Inspectoratele școlare sunt organe descentralizate, subordonate Ministerului Educației și Cercetării, având printre atribuții modul de organizare și funcționare a rețelei de învățământ preuniversitar, aplicarea legislației în organizarea, conducerea și desfășurarea procesului de învățământ, propun rețeaua de școlarizare, coordonează încadrarea unităților de învățământ cu personal didactic necesar în conformitate cu Statutul personalului didactic, coordonează activitatea bibliotecirilor din unitățile de învățământ subordonate.
Față de aceste considerente, având în vedere implicarea Inspectoratului ca factor care coordonează încadrarea unităților de învățământ cu personal didactic, Curtea constată existența identității dintre acest pârât și debitorul obligației în raportul juridic dedus judecății.
In ceea ce priveste fondul cauzei, în mod legal și temeinic față de redactarea expresă a art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997, a statuat prima instanță că reclamantei i se cuvine creșterea cu 1/25 a coeficientului de ierarhizare, corespunzător tranșelor suplimentare ce se acordă la 30, 35 și peste 40 de ani în învățământ.
Având în vedere această dispoziție de excepție, nu se poate susține în mod valabil că tranșele de creștere a salariilor, potrivit grilelor prevăzute de lege includ și procentul de 1/25 din coeficientul de ierarhizare anterior, de vreme ce art. 50 alin. 2 îl menționează distinct, cu titlu de tranșă "suplimentară", înțelegând prin aceasta, "suplimentar" față de salariile prevăzute în grile.
În caz contrar, ar însemna să se considere că textul art. 50 alin. 1 și 2 nu constituie izvorul unui drept salarial de sine-stătător, de aplicație nemijlocită, ci o normă cu aplicație mijlocită, care dă o reglementare de principiu și care, pentru a fi pusă în aplicare, este dezvoltată prin dispoziții cuprinse în alte acte normative, eventual subsecvente.
Dar legea nr. 128/1997 este o lege ordinară, reglementand drepturile si obligatiile personalului didactic.
Din acest punct de vedere, nu poate fi primită susținerea potrivit căreia, în aplicarea sus-menționatei reglementări, legiuitorul a prevăzut referitor la drepturile salariale ale personalului didactic, grile care respectă creșterea cu cel puțin 1/25 a coeficientului de ierarhizare la fiecare tranșă de vechime, ceea ce asigură o suficientă aplicare a art. 50 alin. 1 și 2, întrucât acest din urmă text a rămas în vigoare ca atare, in ciuda modificarilor ulterioare ale legii, circumscriind un drept salarial suplimentar față de salariul prevăzut în grile și susceptibil a fi acordat ca atare. In caz contrar, daca transele respective ar fi fost incluse in coeficientii prevazuti in anexe, legiuitorul nu ar mai fi reluat in variantele supuse modificarii continutul acestui articol.
În sens contrar, nu se pot reține nici prevederile art. 5 din OG nr. 15/2008, ca explicitând prevederile art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997, pe de o parte pentru că ordonanța în discuție nu are caracter interpretativ față de lege, dar mai ales față de declararea neconstituționalității acestui text. Astfel, prin Decizia nr. 983/2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 531/31.07.2009, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a art. 5 din OG nr. 15/2008, reținând că, modificând structura de calcul al salariului, guvernul a depășit limitele abilitării acordate prin Legea nr. 373/2007, viciile de neconstituționalitate ale ordonanței nefiind acoperite de faptul că aceasta a fost aprobată prin lege, dimpotrivă, s-au transmis, intrinsec, acesteia.
de aceste considerente, in baza art.312 cod procedura civila, Curtea constata ca hotararea instantei de fond este temeinica si legala si va respinge recursurile ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de recurenții-pârâți INSPECTORATUL ȘCOLAR AL MUNICIPIULUI și CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 6 împotriva sentinței civile nr.3660/04.05.2009 pronunțate de Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflict de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.7219/3/LM/2009 în contradictoriu cu intimata-reclamantă și intimatul-pârât LICEUL TEORETIC " ".
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13.01.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red:
Tehnored:
2 EX./15.01.2010
Jud. fond:
Președinte:Silvia Georgiana IgnatJudecători:Silvia Georgiana Ignat, Lizeta Harabagiu, Maria
