Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 200/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 200
Ședința publică de la 28 ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Manuela Preda Popescu
JUDECĂTOR 2: Ioana Bodri
JUDECĂTOR 3: Tamara
Grefier
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanta I împotriva sentinței civile nr.1018 din 29 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL EDUCAȚIEI CERCETĂRII ȘI T, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN O, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit recurenta reclamantă I, intimații pârâți MINISTERUL EDUCAȚIEI CERCETĂRII ȘI T, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN O, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care a învederat faptul că recurenta reclamantă Ias olicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit dispozițiilor art.242 alin.2 cod pr.civilă.
Instanța apreciind cauza în stare de judecată a luat în examinare recursul.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin cererea înregistrată la nr- reclamanta I a chemat în judecată pe pârâtele Ministerul Educației Cercetării și T B, Inspectoratul Școlar al Județului O, Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării B, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea acestora la plata diferenței de salariu între salariul minim brut pe țară stabilit prin contractul colectiv de muncă unic la nivel național pentru anii 2007-2010 și salariul primit pentru activitatea desfășurată ca profesor de limbă engleză în cadrul Grupului Școlar Industrial S în cuantum de 927 lei, sumă reactualizată la data plății efective.
În motivare, reclamanta a arătat că prin contractul colectiv de muncă unic la nivel național pentru anii 2007-2010 s-a statuat ca începând cu 01.01.2007, cuantumul salariului minim lunar pe economie să fie de 440 lei pentru muncitorii necalificați și de 880 lei pentru personalul cu studii superioare, dispoziții ce nu se regăsesc și în HG 1825/21.12.2006, act normativ prin care s-a stabilit un salariu minim lunar de 390 le, indiferent de nivelul studiilor.
A mai arătat că această neconcordanță reprezintă o discriminare constatată și de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, instituție care a recomandat Ministerului Educației Cercetării și T B,eliminarea acestui tratament diferențiat nejustificat.
Astfel, cum acest contract colectiv se aplică tuturor salariaților, solicită acordarea acestei diferențe de salariu între drepturile bănești încasate și drepturile care i s-ar fi cuvenit prin aplicarea contractului colectiv de muncă unic la nivel național.
Pârâtul Ministerul Educației Cercetării și Tad epus la dosar întâmpinare în care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive motivat de faptul că nu are calitatea de angajator în ceea ce o privește pe reclamantă și, de asemenea nu este nici ordonator principal de credite pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat.
Astfel, neexistând raporturi de muncă între părți nu justifică nici calitatea procesuală pasivă in prezenta cauză.
Pe fondul cererii a solicitat respingerea acesteia ca neîntemeiată, motivat de faptul că modalitatea de salarizare a reclamantei este reglementată de norme juridice speciale, respectiv Legea 128/1997, OG 11/2007, astfel încât, în raport de prevederile acestor dispoziții legale nu îi sunt aplicabile reclamantei dispozițiile contractului colectiv de muncă unic la nivel național.
Tribunalul O l prin sentința nr. 1018 de la 29 octombrie 2007 respins acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației, Cercetării și T,Statul Român prin Ministerul economiei și Finanțelor, Inspectoratul Școlar al Județului O, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut că reclamanta își desfășoară activitatea în calitate de profesor de limbă engleză în cadrul Grupului Școlar Industrial S, calitate în care a solicitat instanței obligarea pârâtelor la plata diferenței de salariu între salariul minim brut pe țară stabilit prin contractul colectiv de muncă unic la nivel național pentru anii 2007-2010, în cuantum de 880 lei și salariul primit pentru activitatea desfășurată.
Având această calitate și raportat la faptul că are încheiat contract de muncă cu Grupul Școlar Industrial S, și nu cu pârâtele Ministerul Educației Cercetării și T sau cu Ministerul Economiei și Finanțelor, instanța urmează să aprecieze că excepțiile invocate de către cele două pârâte sunt întemeiate, ele neavând calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.
Reclamanta a învederat instanței că, în raport de prevederile contractului colectiv de muncă unic la nivel național, salarizarea sa în calitate de cadru didactic cu studii superioare s-a făcut la un nivel mult inferior minimului prevăzut de contractul colectiv de muncă unic.
Din probele administrate în cauză instanța a reținut că dispozițiile art. 40 din contractul colectiv de muncă unic la nivel național au prevăzut aplicarea pentru salariații cu studii superioare a coeficientului minim de ierarhizare 2 care se aplică la salariul minim negociat, ceea ce presupunea un cuantum total de 880 lei. Din aceeași prevedere legală se reține că aplicabilitatea acestui cuantum este condiționată și de standardele ocupaționale corespunzătoare fiecărei meserii și de o medie de 170 de ore la un program complet de lucru
În raport de cele de mai sus instanța a apreciat că reclamanta nu a făcut dovada nivelului ocupațional și a programului complet de lucru - condiții prevăzute de dispozițiile pe care le invocă, situație care ar fi putut conduce la concluzia că în raport de alte categorii profesionale aflate în situații similare și salarizate corespunzător contractului colectiv de muncă unic, petenta ar fi discriminată, astfel încât pe cale de consecință, instanța a apreciat acțiunea formulată ca neîntemeiată urmând aor espinge.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului, se arată că instituirea unui salariu minim brut pentru personalul didactic, didactic auxiliar și nedidactic în cuantum inferior față de salariul minim brut pe țară stabilit prin contractul colectiv de muncă unic la nivel național pentru anii 2007-2010 pentru alte categorii de salariați reprezintă un tratament diferențiat, astfel cum a decis Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
Recurenta susține că, potrivit OG nr. 137/2000 are dreptul la despăgubiri proporționale cu prejudiciul suferit ca urmare a discriminării.
În ce privește nivelul ocupațional și programul complet de lucru, recurenta susține că este profesor titular în cadrul Grupului Școlar Industrial S în întreg intervalul ianuarie-octombrie 2007, desfășurând o normă didactică întreagă.
În drept, recurenta a invocat dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 din Codul d e procedură civilă.
La data de 20.10.2007, Direcția Generală a Finanțelor Publice Oaf ormulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului.
Intimata invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, motivat de faptul că nu există raporturi juridice directe între această instituție și recurentă în ceea ce privește salarizarea.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea apreciază recursul ca fiind nefondat și urmează să îl respingă, pentru următoarele considerente:
La data de 29.12.2006 a fost înregistrat la Ministerul Muncii Solidarității Sociale și Familiei, sub nr. 2895/2006, Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2007 - 2010.
În urma negocierii, s-au stabilit coeficienții minimi de ierarhizare pentru salariați, în funcție de condiția de pregătire a acestora, precum și salariul de bază minim brut, pentru un program complet de lucru de 170 ore în medie, începând cu data de 01.01.2007.
În acest sens, art. 40 alin. 1 prevede coeficienți minimi de ierarhizare de 1, respectiv 1,2 - pentru muncitorii necalificați ( lit. a pct. 1), respectiv calificați ( lit. 1 pct.2); de 1,2 și 1, 25 - pentru personalul administrativ încadrat în funcții pentru care condiția de pregătire este liceală ( lit. b pct. 1), respectiv postliceală ( lit. b pct.2); de 1,3 și 1,5 - pentru personalul de specialitate încadrat în funcții pentru care condiția de pregătire este școala de maiștri ( lit. c pct. 1), respectiv studii superioare de scurtă durată( lit. c pct.2) și de 2 - pentru personalul încadrat pe funcții pentru care condiția de pregătire este cea de studii superioare( lit. d).
Potrivit art. 40 alin. 4, salariul de bază minim brut a fost negociat în cuantum de 440 lei.
Aceste dispoziții produc efecte pentru toți salariații încadrați la toți angajatorii din țară, potrivit art. 241 alin. 1 lit. d din Codul Muncii, executarea sa fiind obligatorie pentru părți ( art. 243 Codul Muncii ), constituind legea părților (art. 236 alin. 4 din Codul Muncii ).
e de altă parte, aplicarea prevederilor art. 40 din contractul colectiv de muncă la nivel național pe anii 2007-2010, sunt condiționate de standardul ocupațional corespunzător ocupației respective.
Potrivit art. 7 din Legea nr. 128/1997 pentru ocuparea funcțiilor didactice de profesor trebuie îndeplinite următoarele condiții de studii:
d) pentru funcția de profesor în învățământul gimnazial și în învățământul profesional - absolvirea, cu examen de licență ori examen de absolvire, a unei instituții de învățământ superior sau a unui colegiu pedagogic de profilul postului sau absolvirea cu diplomă a cursurilor postuniversitare cu durata de cel puțin un an și J, aprobate în acest scop de Ministerul Învățământului - studii aprofundate, studii academice postuniversitare, studii postuniversitare de specializare, în profilul postului, precum și îndeplinirea condiției cerute de art. 68 din Legea învățământului nr. 84/1995, republicată*);
e) pentru funcția de profesor în învățământul liceal și postliceal - absolvirea cu examen de licență a unei instituții de învățământ superior de lungă durată sau echivalentă acesteia, în profilul postului, sau absolvirea cu diplomă a cursurilor postuniversitare cu durata de cel puțin un an și J, aprobate în acest scop de Ministerul Învățământului - studii aprofundate, studii academice postuniversitare, studii postuniversitare de specializare, în profilul postului, precum și îndeplinirea condiției cerute de art. 68 din Legea învățământului nr. 84/1995.
Condițiile enumerate de art. 7 lit. d și e din Legea nr. 128/1997 reprezintă standardele ocupaționale corespunzătoare funcției de profesor.
În speța de față, reclamanta-recurentă a depus la dosar carnetul de muncă, însă nu a depus dovezi cu privire la celelalte condiții privind standardul ocupațional, cum în mod corect a reținut instanța de fond.
Pe de altă parte, având în vedere normele metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, aprobate prin HG 2192/2004, instanța constată că principalele instituții cu rol în stabilirea, calcularea, aprobarea și plata salariului pentru personalul din învățământul preuniversitar sunt unitatea de învățământ, Consiliul Local, primarul, astfel:
Potrivit art.3 - unitățile din învățământ au conturi la Trezoreria Statului și au propria lor activitate financiar contabilă. directorul unității de învățământ are calitatea și exercită atribuțiile de ordonator terțiar de credite.
In conformitate cu art.5 lit.e directorul elaborează proiectul de buget al unității de învățământ, care este apoi vizat de consiliul de administrație al unității de învățământ, așa cum prevede art.7 lit. Proiectele de buget elaborate de unitatea de învățământ preuniversitar de stat se prezintă autorității administrației publice locale, în faza de fundamentare a proiectului bugetului de stat și a proiectelor bugetelor locale (art.39 alin.1).
Potrivit atribuțiilor pe care le are stabilite prin 215/2000 art.68 lit.c, primarul întocmește proiectul bugetului local, care cuprinde, ca și capitol distinct, bugetul unităților de învățământ.
Acesta este supus aprobării consiliului local conform art.38 alin.2 din 215/2000, iar după aprobare este înaintat consiliului județean pentru a fi avut în vedere la întocmirea și fundamentarea bugetului la nivel de județ și mai departe la întocmirea bugetului de stat.
După aprobarea legii bugetului de stat, consiliul județean, prin hotărâre repartizează unităților administrativ-teritoriale sumele defalcate (art.40 alin.1).
Consiliile locale adaugă la sumele primite de la bugetul de stat și bugetul județului sumele alocate din bugetul propriu învățământului și aprobă bugetul fiecărei unități de învățământ. aprobate se comunică unităților de învățământ și trezoreriilor în a căror rază teritorială își au sediul aceste unități (art.40 alin.2 din norme).
Din analiza acestor dispoziții legale, rezultă că Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Economiei și Finanțelor și Inspectoratul Școlar Județean O nu au atribuții legate de calculul și plata drepturilor salariale ale cadrelor didactice.
Prin urmare, chiar în situația în care salariatul (cadru didactic) invocă, astfel cum este și cazul în speță, existența unei reglementări discriminatorii în materia salarizării și solicită despăgubiri pentru stabilirea discriminatorie a salariului său calitatea procesuală pasivă aparține unității școlare angajatoare.
Pentru considerentele expuse, Curtea constată că soluția instanței de fond este corectă, însă se bazează pe o motivare greșită, reținându-se eronat netemeinicia cererii de chemare în judecată. Instanța de fond trebuia să analizeze în primul rând dacă în speța dedusă judecății sunt îndeplinite condițiile de exercitare ale acțiunii civile și să constate lipsa calității procesuale pasive a pârâților chemați în judecată.
În consecință, Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 312 din Codul d e procedură civilă, va respinge recursul, cu motivarea expusă anterior.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de reclamanta I împotriva sentinței civile nr.1018 din 29 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL EDUCAȚIEI CERCETĂRII ȘI T, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN O, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 28 ianuarie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- --- - - -
Grefier,
14.02.2008
Red.jud.---
2 ex/AS
Președinte:Manuela Preda PopescuJudecători:Manuela Preda Popescu, Ioana Bodri, Tamara
