Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 247/2008. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 247

Ședința publică de la 15 Aprilie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Nelida Cristina Moruzi

JUDECĂTOR 2: Cristina Mănăstireanu

JUDECĂTOR 3: Carmen

Grefier

Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind recursul formulat de " " SA - GRUP împotriva sentinței civile nr. 149 din 6.02.2008 a Tribunalului Iași (-), intimat fiind.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru recurenta -" "SA - GRUP și avocat pentru intimatul, lipsă fiind acesta din urmă.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că dosarul este la prim termen și că prin serviciul registratură s-a depus la dosar întâmpinare de către intimatul, întâmpinare care nu a fost comunicată recurentului.

Instanța constată recursul declarat în termen și motivat și comunică un exemplar al întâmpinării depuse la dosar de intimatul apărătorului recurentei -" "SA - GRUP.

Avocat pentru recurenta -" "SA - GRUP depune la dosar împuternicire avocațială, raport de expertiză extrajudiciar, punct de vedere a unui expert și actul adițional pentru anul 2008 la contractul colectiv de muncă. Arată că a comunicat un exemplar al setului de acte apărătorului intimatului.

Avocat pentru intimatul depune la dosar împuternicire avocațială și arată că a primit setul de acte depus la dosar de apărătorul recurentei.

Apărătorii părților, luând pe rând cuvântul, arată că nu au de formulat alte cereri.

Instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.

Avocat pentru recurenta -" "SA - GRUP solicită admiterea recursului și casarea hotărârii primei instanțe. Arată că s-a reținut de prima instanță că dreptul ar fi drept salarial și că termenul de prescriere este cel prevăzut de art. 283 alin.1 lit.c Codul Muncii și nu cel prevăzut de art. 283 alin.1 lit.e Codul Muncii. Precizează că aceste suplimente nu au legătură cu împrejurările și criteriile prevăzute la stabilirea salariului și nu țin seama de pregătirea salariatului și de condițiile grele de muncă. Trebuie avută în vedere voința comună a părților din decizia comisiei paritare interne, iar această voință este de strictă interpretare. Mai arată că, potrivit art. 168 din contractul colectiv de muncă, aceste drepturi salariale au fost incluse în prima de Paști și Dar odată cu introducerea acestor drepturi în salariu, din anul 2003, acestea nu se mai regăsesc trecute separat. Mai precizează că aceste suplimente au fost incluse în salariul de bază și, în consecință, salariul a crescut. Având în vedere situația litigantă dintre părți, acestea au inserat care a fost voința comună. În subsidiar, cu privire la cuantumul suplimentelor, arată că art. 168 din contractul colectiv de muncă prevede că aceste suplimente se acordă în raport de salariul de bază mediu și nu de salariul de bază brut, cum au indicat intimații. Salariul de bază mediu se calculează în baza unui algoritm matematic. Fără cheltuieli de judecată.

Avocat pentru intimatul solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii primei instanțe. Arată că recursul este structurat pe trei aspecte și că nu se poate primi excepția prescripției dreptului la acțiune, deoarece este vorba de drepturi salariale. În cauză ne aflăm în materia dreptului muncii și dreptul la acțiune se prescrie în termen de 3 ani. Mai solicită respingerea excepției prescrierii dreptului la acțiune. De asemenea, solicită respingerea excepției prematurității acțiunii deoarece procedura prealabilă nu este obligatorie și legală. Precizează că nici un act nu dovedește că s-au achitat drepturile salariale și că nu se regăsesc la dosar statele de plată. Mai arată că s-au depus la dosar două expertize extrajudiciare și că una din ele are o opinie prin care se arată că suplimentele au fost incluse în salariul de bază, lucru care nu este adevărat. E de reținut că aceste expertize fac vorbire de sume globale, care nu cuantifică separat primele de Paști și C și că majorările salariale au fost aferente inflației. Nu este posibil ca un act sa retroactiveze din anul 2003 și nu s-a făcut dovada că aceste drepturi au fost incluse în salariul de bază. Indică faptul că în contractul de muncă se prevede că salariații beneficiază de Paște și C de acest drept. Cu privire la ultimul aspect, respectiv la cuantumul suplimentelor, hotărârea primei instanțe este legală și temeinică. Mai precizează că toate adresele depuse la dosar au fost însușite de părți și comunicate în teritoriu și că acestea au fost făcute în urma negocierilor dintre recurentă și sindicate. Aceste adrese confirmau care era cuantumul salariului mediu și consideră că trebuie avute în vedere. Salariul de bază mediu este prevăzut în art. 168 din Contractul Colectiv de Muncă, care nu specifică dacă acesta este net sau brut. Cu cheltuieli de judecată. Depune la dosar chitanța nr. 38 din 4.04.2008 în valoare de 1000 lei reprezentând onorariu avocat.

Avocat pentru recurenta -" "SA - GRUP arată că trebuie lămurit care este cuantumul stimulentelor, suma brută sau suma netă.

Declarând dezbaterile închise,

CURTEA DE APEL

Deliberând asupra recursului civil de față constată:

Prin sentința civilă nr.149/6.02.2008, pronunțată în dosarul nr.-, Tribunalul Iașia respins excepțiile prematurității și prescripției dreptului la acțiune invocate de pârâtă; a admis acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta "" - Membru Grup și, în consecință, a obligat pârâta să achite reclamantului drepturile bănești în sumă de 9863,52 lei, reprezentând suplimentări salariale actualizate cu indicele de inflație, aferente perioadei decembrie 2004 - aprilie 2007, corespunzătoare sărbătorilor de Paști și C, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație la data plății efective; a fost obligată pârâta să achite reclamantului suma de 1500 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr.8869/99/14.12.2007, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta B, solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 9330 lei reprezentând drepturi salariale cuvenite și neacordate și a sumei de 533,52 lei reprezentând daune materiale pentru neachitarea în termen a drepturilor cuvenite.

În motivarea acțiunii, reclamantul a susținut că, potrivit art.168 alin.1 din Contractul Colectiv de Muncă încheiat la nivel de unitate, cu ocazia sărbătorilor de Paști și C, salariații beneficiază de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe. Deși CCM prevede această obligație, susține reclamantul că pentru anii 2004-2007 nu a beneficiat de aceste drepturi, care se ridică la suma de 9330 lei, conform adreselor nr.1666/2003, nr.313/2005 și nr.713/2006. Reclamantul a mai precizat că pentru neacordarea la timp a acestor drepturi salariale, pârâta îi datorează și suma de 533,52 lei,reprezentând corecția sumelor neacordate în baza coeficienților de inflație pentru perioada în discuție.

Prin întâmpinarea formulată, pârâta a invocat excepția prematurității introducerii acțiunii, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată. La termenul de judecată din 6.02.2008, pârâta a invocat și excepția prescripției dreptului la acțiune.

În ceea ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune, instanța a constatat că aceasta este neîntemeiată. Astfel, instanța a reținut că drepturile solicitate de reclamant sunt drepturi de natură salarială, termenul de prescripție fiind de trei ani de la data nașterii dreptului la acțiune, potrivit dispozițiilor art.283 alin.1 lit. c Codul Muncii.

De asemenea, referitor la excepția prematurității formulării acțiunii, instanța a constatat că și această excepție este neîntemeiată. Instanța a reținut că dreptul reclamantului de a beneficia de suplimentările de Paști și de C există independent de negocierile dintre patronat și sindicat prevăzute în art.168 alin.1 teza 2, cu atât mai mult cu cât, chiar prin acest text se menționează că negocierile au loc în vederea stabilirii valorii concrete, modalităților de acordare, condițiilor și beneficiarilor. Lipsa negocierilor nu poate avea drept consecință negarea dreptului reclamantului, drept prevăzut în contractul colectiv de muncă.

Pe fond, analizând actele și lucrările dosarului cauzei, instanța a reținut următoarea situație de fapt:

Reclamantul este salariatul pârâtei "" - membru Grup pe postul de manager proiect, conform mențiunilor din carnetul de muncă.

Potrivit dispozițiilor art.168 alin.1 din Contractul Colectiv de Muncă la nivelul "" pe anul 2004, "cu ocazia sărbătorilor de Paști și C, salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe Cu minimum 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acordă suplimentările vor începe negocierile cu în vederea stabilirii valorii concrete, modalității de acordare, condițiilor, criteriilor și beneficiarilor". Potrivit alin.2 al aceluiași articol, "pentru anul 2003, suplimentările de la alin.1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu ".

Dispozițiile art.168 alin.1 au fost menținute și prin contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2005 și 2006. 2 al art.168 a fost modificat prin contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2005 și 2006, în sensul că s-a prevăzut în aceste contracte că "în anul 2003 suplimentările salariale de la alin.1 al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat".

Astfel, s-a reținut de către instanță că,din cuprinsul art.168 alin.2, în ambele variante, rezultă în mod clar că suplimentările salariale prevăzute în art.168 alin.1 au fost incluse în salariile angajaților doar pentru anul 2003 și nu și pentru anii 2004-2006.

Prin Nota Comisiei Paritare s-au interpretat dispozițiile art.168 alin.2 din contractele colective de muncă în sensul că suplimentările salariale de Paști și de C vor fi incluse în salariul de bază al angajaților începând cu anul 2003 și vor fi acordate salariaților sub această formă.

Potrivit dispozițiilor art.287 Codul Muncii, sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare. Or, în speță, s-a reținut de către instanță că pârâta nu a făcut dovada achitării către reclamant a suplimentărilor de Paști și De asemenea, pârâta nu a făcut nici dovada faptului că aceste suplimentări de Paști și de C le-ar fi introdus în drepturile salariale lunare ale reclamantului în perioada 2004-2006.

Raportat tuturor considerentelor expuse mai sus, instanța a constatat că este întemeiată acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta "" - membru Grup.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta "" - Membru Grup, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului se susține, în primul rând, că în mod greșit instanța de fond a respins excepția prescripției dreptului la acțiune, deoarece suplimentările salariale prevăzute de art.168 din Contractul Colectiv de Muncă nu sunt drepturi salariale în înțelesul dispozițiilor Codului muncii ori ale Contractului Colectiv de Muncă, ci sunt drepturi fără caracter periodic izvorâte din Contractul Colectiv de Muncă, care tind, în esență, spre rezolvarea unor aspecte de ordin social și care se acordă în mod nediferențiat de vreunul din criteriile avute în vedere pentru componentele salariului.

Prin urmare, pretinderea unor drepturi prevăzute de Contractul Colectiv de Muncă, urmată de presupusa neacordare a acestora, echivalează cu neexecutarea contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia, pentru care termenul de prescripție este prevăzut de art.283 alin.1 lit. e Codul Muncii, respectiv 6 luni de la data nașterii dreptului.

Pe fondul cauzei, recurenta susține că a achitat toate drepturile salariale în conformitate cu prevederile Contractul Colectiv de Muncă. Evoluția în timp a dispozițiilor Contractului Colectiv de Muncă referitoare la drepturi salariale suplimentare relevă faptul că, începând cu anul 2003, acestea au fost incluse în salariul de bază al angajaților.

Dacă părțile ar fi considerat că alin.2 al art.168 se aplică doar pentru anul 2003, nu ar fi avut nici un sens să-i mai aducă modificări în anul 2005, prin act adițional, când părțile au realizat necesitatea clarificării textului, întrucât el urma să fie în continuare util, fiind aplicabil și ulterior anului 2003.

Între cele două versiuni ale textului, sunt două deosebiri esențiale.

Astfel, textul din 2003 folosește prepoziția "pentru" și forma de viitor a verbului, "vor fi introduse", în timp ce versiunea din 2005 folosește prepoziția "în" și timpul perfect compus al verbului, "au fost introduse", fiind evident că s-a dorit să se scoată în evidență faptul că, în anul 2003, avut loc introducerea respectivelor drepturi salariale suplimentare în salariul de bază.

Prin urmare, începând cu anul 2004, nu a avut loc operațiunea inversă introducerii lor în salariul de bază, în acest sens fiind și concluzia comisiei paritare, potrivit căreia, intenția comună a părților a fost aceea că, începând cu anul 2003, primele de C și Paști au fost incluse în salariul de bază al salariaților iar negocierile anuale au privit exclusiv majorarea salariului de bază ca întreg, așa cum acesta a rezultat după data introducerii primelor în salariu.

Ca atare, se solicită admiterea recursului și respingerea acțiunii formulate.

În drept, motivele de recurs se încadrează în prevederile art.304 pct.9 Cod procedură civilă.

Intimatul a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului.

În susținerea recursului au fost depuse înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea de Apel constată că recursul este fondat, în limitele și pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

Prin cererea introductivă, reclamantul-intimat a solicitat plata suplimentărilor salariale acordate cu ocazia sărbătorilor de Paști și C prin Contractul Colectiv de Muncă. Potrivit art.168 alin.1 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de unitate pentru anii 2004-2006, salariații vor beneficia, cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C, de câte o suplimentare a drepturilor salariale, în cuantum de un salariu de bază mediu pe

Articolul 155 din Codul Muncii prevede că salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri. Ca atare, instanța de fond a aplicat corect prevederile art.283 alin.1 lit. c din Codul Muncii, atunci când a stabilit că cererea putea fi formulată în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune (care, în speță, este data la care aceste suplimentări erau datorate) și a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâta-recurentă.

Pe fond, Curtea de Apel constată că prima instanță a interpretat și aplicat greșit dispozițiile legale incidente în cauză și clauzele Contractului Colectiv de Muncă încheiat între părți.

Astfel, Contractul Colectiv de Muncă la nivel de unitate în vigoare în anul 2003 și 2004 prevedea la art.168 alin.2 că "pentruanul 2003, suplimentările de la alin.1vor fi introduseîn salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu " (actul adițional din 25.02.2003).

Începând cu anul 2005, art.168 alin.2 din Contractul Colectiv de Muncă a fost modificat în sensul că: "În anul 2003 suplimentările de la alin.1 al prezentului articolau fost introduseîn salariul de bază al fiecărui salariat".

Prin Nota nr.22/31.08.2007 (înregistrată sub nr.5140/31.08.2007), Comisia Paritară a procedat la interpretarea art.168 alin.1 și 2, după cum urmează: "Începând cu anul 2003, până la data la care părțile convin în mod expres altfel, suplimentările salariale menționate la alin.1 al art.168 ("Prime") vor fi incluse în salariul lunar de bază al angajaților și vor fi acordate angajaților sub această formă.

Începând cu anul 2003, având în vedere faptul că Primele au fost incluse în salariile de bază ale angajaților, părțile Contractului au înțeles că art.168 alin.1 a rămas fără obiect, luând în considerare faptul că Primele nu mai erau individualizate în mod distinct, ci erau parte a salariului de bază ca întreg. Astfel, negocierile colective anuale au privit exclusiv majorarea salariului de bază ca întreg, așa cum acesta a rezultat după data includerii Primelor în salariu".

Interpretarea Comisiei Paritare este o interpretare prin consens, obligatorie pentru părți, în conformitate cu prevederile art.9 și 10 din Contractul Colectiv de Muncă.

Astfel, potrivit art.9 din Contractul Colectiv de Muncă, interpretarea clauzelor din contract se va face prin consens. Dacă nu se realizează consensul, clauza se interpretează, conform principiilor dreptului muncii, în favoarea salariatului. Potrivit art.10 din Contractul Colectiv de Muncă, pentru soluționarea eventualelor probleme legate de executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului colectiv de muncă, părțile convin constituirea unei comisii paritare., organizarea și funcționarea acestei comisii sunt stipulate în Anexa 2 la Contractul Colectiv de Muncă.

Ca urmare, având în vedere că părțile semnatare ale Contractului Colectiv de Muncă nu au avut divergențe în ceea ce privește interpretarea art.168, nici nu mai era necesară o interpretare judiciară a acestei clauze contractuale.

Conform interpretării prin consens, cât și interpretării gramaticale a textelor în discuție, rezultă că, începând cu anul 2003, suplimentările salariale prevăzute de art.168 alin.1 din CCM au fost incluse în salariul de bază al salariaților (inclusiv al reclamantului-intimat), devenind astfel parte a salariului de bază, nemaifiind calculate și acordate în mod distinct.

În consecință, reclamantul-intimat a beneficiat până la data desfacerii contractului individual de muncă de aceste suplimentări salariale, nu în mod distinct, cu ocazia sărbătorilor de Paști și C, ci lunar, prin includerea lor în salariul de bază din anul 2003.

Din carnetul de muncă rezultă cu claritate că salariul de bază nu a fost modificat în anii următori, în sensul micșorării lui prin efectuarea operațiunii opuse celei care a avut loc în anul 2003, respectiv prin eliminarea drepturilor salariale suplimentare prevăzute de art.168 alin.1 din CCM, ci, dimpotrivă, a fost majorat ca urmare a negocierilor colective pornind de la nivelul celui din anul 2003 (și nu de la un nivel redus față de anul 2003, prin excluderea suplimentărilor salariale incluse conform prevederilor CCM).

Raportat tuturor considerentelor expuse, constatând că prima instanță a interpretat și aplicat greșit prevederile art.236 alin.4 Codul Muncii și ale contractului colectiv de muncă (ce reprezintă legea părților), precum și că a făcut o apreciere greșită a probelor aflate la dosar, fiind astfel incidente în cauză dispozițiile art.304 pct.9 și 3041Cod procedură civilă, Curtea de Apel, în conformitate cu dispozițiile art.312 Cod procedură civilă, va admite recursul și va modifica în parte sentința, în sensul respingerii acțiunii reclamantului ca neîntemeiată și înlăturării, potrivit art.274 Cod procedură civilă, a dispoziției de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată. Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței, care nu contravin prezentei decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâta - membru Grup împotriva sentinței civile nr. 149/6.02.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o modifică în parte:

Respinge acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta - membru Grup privind plata drepturilor salariale.

Înlătură dispoziția de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței care nu contravin prezentei decizii.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 15 aprilie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

Grefier,

Red.

Tehnored.

14.05.2008 - 2 ex.

Tribunalul Iași: - -

-

Asupra cauzei de față / deliberând asupra apelului / recursului declarat împotriva. constată următoarele

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Pronunțată în ședința publică de la 15 Aprilie 2008

Președinte,

- - -

Judecător,

- -

Judecător,

-

Grefier,

23 Aprilie 2008

Președinte:Nelida Cristina Moruzi
Judecători:Nelida Cristina Moruzi, Cristina Mănăstireanu, Carmen

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 247/2008. Curtea de Apel Iasi