Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 26/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,de
conflicte de muncă și asigurări sociale
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 26
Ședința publică de la 14 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Camelia Juravschi
JUDECĂTOR 2: Anca Pârvulescu
JUDECĂTOR 3: Ligia Vâlcu
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta SC SA, împotriva sentinței civile nr. 1626 din 28 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din 8 ianuarie 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie.
În vederea deliberării, instanța a amânat pronunțarea cauzei pentru astăzi 14 ianuarie 2008.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Constată că prin sentința civilă nr. 1626/ 28 octombrie 2008 Tribunalului Brașovs -a admis în parte acțiunea formulată de, în contradictoriu cu pârâta SC SA și în consecință, a fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 4125,33 lei, reprezentând contravaloarea a 8 (opt) salarii medii nete realizate pe ultimele trei luni înainte de disponibilizare; precum și să plătească reclamantului suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Au fost respinse restul pretențiilor reclamantului.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, prin decizia nr. 69/ 10 mai 2005, emisă de societatea pârâtă s-a dispus încetarea contractului individual de muncă al reclamantului la data de 31.05.2006,conform art.65-67 din Codul Muncii,după efectuarea preavizului de concediere de 15 zile lucrătoare.(fila 2)
Susținerea paratei potrivit căreia reclamantul nu poate beneficia de salarii compensatorii deoarece concedierea sa a fost individuala si nu colectiva nu poate fi primita de catre instanța.
Astfel,temeiul juridic indicat in decizia de concediere a fost Codul muncii -articolele 65-67,iar art.66 din acest act normativ prevede ca "concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului poate fi individuala sau colectiva".
In conformitate cu dispozițiile art.287 Codul muncii,sarcina probei revine angajatorului care,in cauza de fata,nu a dovedit caracterul individual al concedierii.
In ceea ce privește susținerea paratei potrivit careia acordul social nu creează obligații in sarcina acesteia,instanța retine următoarele:
Acordul Social,anexă la contractul de vânzare-cumpărare al pachetului majoritar de acțiuni deținut de AVAS B la SC SA B, încheiat la data de 13.12.2004 si autentificat la Biroul Notarial,prevede la litera E - CONDIȚII PRIVIND DISPONIBILIZAREA, ca "salariații / salariatul disponibilizați / disponibilizat ca urmare a restructurării sau reorganizării societății beneficiază, o singură dată,de 8 (opt) salarii medii nete,realizate pe ultimele 3 luni înainte de disponibilizare".(filele 7-9)
Instanta nu poate retine sustinerea paratei potrivit careia acest acord nu ii este opozabil,deoarece nu a participat la incheierea lui,intrucat acordul este semnat de numitul in calitate de potential cumparator al pachetului majoritar de actiuni detinute de AVAS si de parata,devenit apoi actionar la societate(fila 41).
Mai mult,acest acord este intarit si de Acordul Social incheiat la data de 02.05.2006,acord semnat si de Presedintele Consiliului de Administratie al,in care se reia prevederea din primul acord social din n13.12.2004,potrivit careia persoanele disponibilizate prin concediere colectivabeneficiaza de 8 salarii medii nete, realizate pe ultimele 3 luni înainte de disponibilizare.(fila 39)
In consecinta,reclamantul are dreptul sa primesca cele 8 salarii compensatorii, prevazute de lit.E din Acordul Social încheiat la data de 13.12.2004.
medii nete pe ultimele trei luni rezulta din statele de plata depuse la dosar.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta SC SA, în temeiul art. 3041Cod pr. civilă.
În motivarea recursului se susține că instanța nu a avut în vedere faptul că acordul social a fost modificat, în sensul că cele 8 salarii compensatorii trebuiau acordate numai persoanelor al căror contract de muncă înceta ca urmare a concedierii colective.
La dosarul cauzei au fost depuse organigramele societății, din care rezultă că numărul de personal disponibilizat la urmare a reorganizării, este sub nivelul legal al disponibilizării.
Examinând sentința atacată în raport cu motivele de recurs, instanța constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente.
Reclamantul a fost angajatul societății recurente până la data de 30.05.2006, când contractul individual de muncă al acestuia a încetat în baza deciziei de concediere nr. 69/10.05.2006. În cuprinsul acestei decizii este menționat temeiul desfacerii contractului de muncă ca fiind " art. 65 -67 din Codul Muncii ". Potrivit art. 67 Codul Muncii " salariații concediați pe motive care nu țin de persoana lor beneficiază de compensații în condițiile prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil".
Potrivit art. 51 al. 3 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de unitate pe anii 2006 -2007, în caz de restructurare de personal " se vor respecta prevederile acordului social între sindicate și patronat".
În cauză au fost depuse două acorduri sociale.Primul acord social a fost încheiat la data de 13.12.2004 și constituie anexă la contractul de vânzare cumpărare al pachetului majoritar de acțiuni deținut de AVAS B la SC SA Potrivit pct. E din acest acord, încetarea contractului de muncă al salariatului sau a unui grup de salariați din motive neimputabile se va face cu măsuri de protecție socială din partea patronatului constând în 8 salarii medii nete realizate pe ultimele 3 luni înainte de disponibilizare.
Apărarea recurentei potrivit căreia acordul social din 13.12.2004 nu mai produce efecte din momentul încheierii noului contract colectiv de muncă pe anii 2006 -2007 nu poate fi reținută din mai multe considerente:
În primul rând, potrivit art F pct. 2 din acest acord se prevede în mod expres că dispozițiile acestuia se aplică " pe o perioadă de minim 5 ani" de la data privatizării " fiind îmbunătățit cu acordul părților semnatare și cu posibilitatea prelungirii pe noi termene".
Într-adevăr, conform teoriei drepturilor câștigate care se aplică în mod deosebit la negocierea și încheierea contractelor colective de muncă, din moment ce s-a câștigat un drept salarial printr-o negociere colectivă, de la acest drept nu se poate deroga la negocierile următoare, dreptul respectiv rămânând câștigat.
Respectând teoria dreptului câștigat se poate interpreta că și acest Contract Colectiv de Muncă pentru 2006, aplicabil în speță, deoarece disponibilizarea reclamantului a avut loc în 2006, instituie, fără interpretare, măsuri de protecție a salariaților supuși disponibilizării atât individuale cât și colective. Acest aspect rezultă din cuprinsul art.51 alin. 3 al CCM mai sus citat, coroborate cu art. 118 pct. 3 lit. j, care confirmă intenția părților la negociere de a recunoaște dreptul salariaților la protecție în caz de concediere, fără a se face distincție între concedierile individuale sau colective.
Așadar, există dreptul salariaților la protecție cât și obligația angajatorului în acest sens, chiar dacă CCM pe anul 2006-2007 nu specifică întinderea pecuniară a drepturilor la protecție socială, conform teoriei dreptului câștigat la o negociere anterioară, se poate reține că sumele care vor fi acordate în caz de disponibilizare - fără a distinge între natura disponibilizării - sunt de 8 salarii medii nete, realizate pe ultimele 3 luni înainte de disponibilizare reactivându-se astfel dreptul câștigat anterior.
Recurenta susține că în speță este vorba de o concediere individuală, astfel că cele 8 salarii nu pot fi acordate.
Teoria recurentei nu poate fi primită. Acordul social din 2.03.2006 nu conține nicio prevedere că ar fi parte integrantă din CCM pe 2006, iar în CCM pe 2006 deși se vorbește de un acord social, nespecificându-se care, nu poate fi reținut cu certitudine că se face trimitere la cel din 2.03.2006 cu atât mai mult cu cât acest acord social nu a fost înregistrat la direcția de muncă pentru opozabilitate și legalitate și s-a încheiat anterior începerii negocierilor contractului colectiv de muncă ce au avut loc în perioada 3.03.2006 - 30.03.2006 conform protocolului semnat la încheierea negocierilor.
Prin acest acord social se instituie o clauză modificatoare a dispozițiilor din CCM, cu privire la protecția socială în caz de disponibilizare.
Pentru a produce efecte, această clauză din acordul social, din 2.03.2006, așa cum se solicită de către recurentă, ar fi trebuit ca și acordul social să fie rezultatul negocierilor dintre părți, negocieri înțelese în sensul descris de art. 2 alin. 2 și art. 5 din CCM la nivel național ptr. 2006, cu nr. 2001/2005.
În consecință, dată fiind formularea art. 51 alin. 3 din CCM la nivel de unitate pentru 2006 și încheierea acordului social din 2.03.2006, înainte de începerea negocierilor în condițiile legii, pentru CCM pe 2006, înregistrat la. B, nu se poate reține ca întemeiată critica recurentei cu privire la netemeinicia pretențiilor reclamantului privitoare la plata celor 8 salarii.
Prin urmare, în mod corect a interpretat instanța actele juridice ce stau la baza pretențiilor reclamantului, în sensul că și acordul social din 2004 arătat mai sus își produce efectele.
Față de aceste considerente, în baza art. 312 Cod procedură civilă, motivul de recurs referitor la plata celor 8 salarii va fi respins
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta pârâtă SC SA împotriva sentinței civile nr. 1626/28.10.2008 a Tribunalului Brașov, pe care o menține.
Obligă recurenta la plata sumei de 300 lei către intimatul, reprezentând cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 14 ianuarie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. - 14.01.09
Dact. - 19.01.09
2 ex.
Red. fond -
Președinte:Camelia JuravschiJudecători:Camelia Juravschi, Anca Pârvulescu, Ligia Vâlcu
