Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 327/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TG-
SECȚIA CIVILĂ DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.327/R
Ședința publică din 26 martie 2009
PREȘEDINTE: Nemenționat
Judecător:
Judecător:
Grefier:
Pe rol pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâtul Ministerul Sănătății Publice, cu sediul în B,--3, sector 1 și pârâtul Spitalul Municipal S, cu sediul în S,-, împotriva sentinței civile nr. 1141din 04.06.2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
În lipsa părților.
dezbaterilor și susținerile în fond ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 12 martie 2009, care face parte integrantă din prezenta decizie pronunțarea fiind amânată pentru data de 19 martie 2009, apoi pentru data de astăzi 26 martie 2009.
CURTEA DE APEL,
Prin sentința civilă nr. 1141 din 4 iunie 2008 Tribunalul Mureșa respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Sănătății Publice; a admis acțiunea civilă formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții Spitalul Municipal S și Ministerul Sănătății Publice, cu citarea obligatorie a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării; a obligat în solidar pârâții la plata în favoarea fiecărui reclamant a unei despăgubiri echivalente cu diferențele de drepturi salariale reprezentând sporul de 50% din salariul de bază pentru condiții deosebit de periculoase, începând cu data de 15 mai 2005 sau începând cu data angajării la Spitalul municipal S și până la încetarea stării de discriminare a reclamanților, sumele astfel acordate urmând să fie actualizate în funcție de rata inflației calculate până la data plății efective; pârâtul Spitalul municipal Saf ost obligat să înscrie în carnetele de muncă ale reclamanților mențiunile corespunzătoare acordării drepturilor bănești menționate.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs Ministerul Sănătății Publice și Spitalul Municipal S, prin reprezentanți legali.
Recurentul Ministerul Sănătății Publice a solicitat, în conformitate cu prevederile art. 304 pct. 6, 7, 8, 9 art. 312 alin.3 și 304 ind.1 Cod proc.civilă admiterea recursului, modificarea sentinței atacate și pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivarea recursului a arătat că, în ceea ce privește respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Sănătății Publice, în mod eronat instanța a respins această excepție, întrucât rolul ministerului este acela de inițiator al legislației în domeniu, de coordonator la nivel macroeconomic și social al sistemului de sănătate și nicidecum de angajator, calitate cerută de codul muncii.
Pe fondul cauzei, a arătat că dreptul litigios al reclamanților nu a făcut obiectul recunoașterii de legiuitor. Invocarea disp. OUG nr. 137/2000 nu este aplicabilă. Dacă totuși ar admite decizia instanței, atunci aceasta este criticabilă și sub aspectul privitor la acordarea sporului pe întreaga perioadă dintr-o lună, știut fiind că un medic chirurg nu își desfășoară activitatea cu preponderență în sala de operații așa cum este cazul personalului medico-sanitar încadrat cu normă întreagă pe sala de operații la care instanța se raportează în recunoașterea dreptului reclamanților. Sub egida aceluiași principiu al echității drepturilor persoanelor aflate în situații comparabile, sporul de 50% solicitat de reclamanți ar fi trebuit analizat de instanța de fond prin raportare la timpul efectiv lucrat de aceștia în sala de judecată.
În ceea ce privește solidaritatea pârâților la plata dreptului litigios, au arătat că legiuitorul instituie o obligație solidară a debitorilor, când toți s-au obligat la același lucru - art. 1039, 1041 și 1082 Cod civil. Instanța de fond reține ca și codebitor fără a putea invoca o convenție sau un text de lege din care să reiasă că ministerul are instituită n sarcina sa obligația legală la plata drepturilor salariale ale salariaților unui alt angajator.
Spitalul Municipal Sas olicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate, judecarea în fond a cauzei și respingerea cererii de chemare în judecată ca nelegală și nefondată.
În motivarea recursului au arătat că instanța de fond a încălcat prev. Art. 129 cod.proc.civilă, întrucât cererea a fost formulată de doi medici și nu de medici chirurgi așa cum a constatat instanța de fond.
Nu s-a făcut referire nici la întâmpinarea depusă de Spital, în cuprinsul căreia a fost invocată și o excepție asupra căreia instanța trebuia să se pronunțe în temeiul art. 137 raportat la art. 158 cod.proc.civilă.
Nici unul dintre reclamanți nu este angajat al blocului operator, bloc care ar trebui să existe ca structură funcțională aprobată prin ordin al ministrului sănătății publice. Spitalul recurent nu a avut și nu are aprobată o asemenea structură funcțională.
Reiterează și solicită admiterea excepției necompetenței materiale a Tribunalului Mureș pentru petitul 3 al cererii, conf. Art. 2 pct. 1 lit. C din codul d e procedură civilă, raportat la art. 3, art. 5 și art. 67-68 din Legea nr. 168/1999. Un atare petit poate forma obiectul unei acțiuni în contencios administrativ.
Pe fondul cauzei au apreciat că hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a legii, deoarece se face trimitere numai la acele texte de lege care folosesc reclamanților, ignorând total alte prevederi din aceleași acte normative. Instanța trebuia să ia în considerare prev. Art. 13 alin. 3 din OUG nr. 115/2004 și Ordinul ministrului sănătății nr. 721/2005. Actele normative la care au făcut trimitere reclamanții creează doar cadrul legal general de acordare a sporului, dar lasă ministerului sănătății plenitudinea de decizie referitoare la locurile de muncă, categoriile de personal care beneficiază de un asemenea spor. Si în contractul colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară pentru anii 2005-2007 în anexa nr. 4.2 lit. D, pct. 4 se prevede că beneficiază de spor de 50% din salariul de bază personalul mediu sanitar și auxiliar sanitar încadrat în blocul operator. In această categorie nu intră medicii, care reprezintă personal medical cu studii superioare. Conform aceluiași contract colectiv de muncă, personalul de specialitate medico-sanitar, care include și medicii, din compartimentele de terapie intensivă sau din compartimentele cu paturi de beneficiază de un spor de 25% din salariul de bază, conform anexei nr. 4.3.
Mai mult, se invocă mai multe texte de lege care au fost declarate neconstituționale, respectiv art. 1 și 27 alin. 1 din OUG nr. 137/2000.
Reclamanții primesc pe baza Ordinului ministrului nr. 1068/2008 un spor de 75%.
În drept, au invocat disp. Art. 301 și urm. Art. 304 ind. 1 cod.proc.civilă, art. 80 din legea nr. 168/1999.
Au anexat și au depus în probațiune un set de înscrisuri (filele 13-79).
Examinând recursurile declarate prin prisma motivelor de recurs invocate precum și din oficiu, conform cu prev. Art. 304 ind. 1 Cod. Proc.civilă, Curtea constată următoarele:
Prin acțiunea introductivă de instanță reclamanții și au chemat în judecată pârâții Spitalul Municipal S și Ministerul Sănătății Publice, cu citarea obligatorie a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâților în solidar la plata drepturilor salariale reprezentând sporul de 50% din salariul de bază pentru personalul care își desfășoară activitatea în condiții deosebit de periculoase, potrivit art. 13 lit. E din OUG nr. 115/2004 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice din sectorul sanitar și lit. D pct. 4 din Anexa 2 din Regulamentul din 07.07.2005, începând cu data de referință 15 mai 2005 (data intrării in vigoare a legii nr. 125/2005) pentru reclamanții angajați ca medici la această dată, până la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, cu actualizarea sumelor ce urmează a fi acordate în acord cu rata inflației până la data executării efective a hotărârii judecătorești, obligarea pârâților în solidar la acordarea pentru viitor a sporului mai sus menționat, în temeiul acelorași acte normative, anularea situației de discriminare a reclamanților, situație creată prin dispozițiile discriminatorii prevăzute de lit. D pct. 4 din Anexa 2 din Regulamentul din 07.07.2005, înscrierea mențiunilor pentru fiecare reclamant în parte în cartea de muncă a sporurilor lunare acordate retroactiv și în continuare, cu consecințele aferente.
În drept, și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 283 alin. 1 lit. C și art. 284 din codul muncii, coroborat cu disp. Art. 2 pct. l lit. C Cod proc. Civilă, art. 27 din Ordonanța nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.
Din înscrisurile depuse la dosar și susținerile pârâților, rezultă că reclamanții erau angajați ai Spitalului Municipal S, ca medici. Potrivit susținerilor reclamanților, specificul muncii acestora presupune desfășurarea activității atât pe secțiile de specialitate cât și în blocul operator. In esență pretenția reclamanților are în vedere modalitatea de calcul și plată a drepturilor salariale aferente activității desfășurate în considerarea locului/locurilor în care această activitate se desfășoară efectiv.
Temeiul legal al acțiunii reclamanților se regăsește în legislația specifică de salarizare a personalului contractual din unitățile sanitare publice din sectorul sanitar.
Potrivit OUG nr. 115/2004, aprobată cu modificări prin Legea nr. 125 din 12 mai 2005, în raport de condițiile în care se desfășoară activitatea în unitățile sanitare publice, pot fi acordate diferite categorii de sporuri astfel cum sunt enumerate de prevederile art. 13 din OUG amintită anterior.
Aceleași dispoziții din actele normative, respectiv art. 13 alin. 3 din OUG nr. 115/2004 modificată, stipulează că: locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporurilor precum și condițiile concrete de acordare a acestora se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului sănătății.
În acest sens prin Ordinul Ministrului Sănătății cu nr. 721 din 7 iulie 2005 fost aprobat Regulamentul privind acordarea sporului la salariile de bază în conformitate cu prevederile art. 13 din OUG 115/2004. Regulamentul de acordare a sporurilor stabilește obiectivele și principiile precum și criteriile de acordare a acestor sporuri.
Astfel, la stabilirea procentului concret aferent fiecărui spor s-au avut în vedere mai mulți factori, cum ar fi: riscul de îmbolnăvire, solicitarea nervoasă și/sau indicii de morbiditate (art. 6 din Regulament).
La încadrarea locurilor de muncă în categoriile enunțate de lege și regulament au fost avuți în vedere factori ca: natura factorilor nocivi, intensitatea de acțiune a acestora asupra organismului, durata de expunere la acțiunea factorilor nocivi, condițiile de muncă ce implică efort fizic, suprasolicitare nervoasă etc. (art. 7 din Regulament).
Aceleași norme ale regulamentului reglementează situația particulară a persoanelor care își desfășoară activitatea la unul din locurile de muncă prevăzute în regulament sau își desfășoară activitatea fracționat în mai multe locuri de muncă (art. 11 și art. 13 din Regulament). In general, atât condițiile de stabilire a procentelor de spor cât și încadrarea locurilor de muncă în diferite categorii, au în vedere acoperirea în plan material a riscului de îmbolnăvire sau prevenirea îmbolnăvirilor de orice natură, pe care le presupune activitatea în mediul spitalicesc.
Prin anexa nr. 2 la Regulamentul de acordare a sporurilor salariale, aprobat prin Ordinul nr. 721/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea sporurilor la salariile de bază în conformitate cu prevederile art. 13 din OUG nr. 115/2004, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 125/2005, la punctul D, nr.crt.4 se precizează că beneficiază de sportul de 50% din salariul de bază personalul mediu sanitar și auxiliar sanitar încadrat în blocul operator.
Conform normativului de personal aprobat prin Ordinul nr. 1778/2006 privind aprobarea normativelor de personal, în blocul operator se poate încadra numai personal mediu și auxiliar sanitar și ca urmare numai aceste categorii de salariați pot beneficia de sporul de 50% din salariul de bază pentru condiții de osebit de periculoase.
Prin prisma acestor prevederi, este evident că nici unul dintre reclamanți nu este angajat al blocului operator, care ar trebui să existe ca structură funcțională aprobată prin Ordin al Ministrului sănătății publice. Spitalul Municipal S nu are aprobată o asemenea structură funcțională.
Ceea ce a omis instanța de fond a aminti sunt prevederile Contractului colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară pentru anii 2005-2007, în care se stipulează că personalul de specialitate medico-sanitar din compartimentele de terapie intensivă sau din compartimentele cu paturi de beneficiază de un spor de 25% din salariul de bază, conform anexei nr. 4.3 - "locurile de muncă, categoriile de personal și mărimea concretă a sporului pentru personalul care își desfășoară activitatea în condiții care solicită o încordare psihică foarte ridicată sau care se desfășoară în condiții deosebite".
Pe de altă parte, în baza Ordinului Ministrului Sănătății Publice nr. 1068/2008, pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății publice nr. 721/2005, reclamanții beneficiază de un spor de 75%.
Ca temei de drept, reclamanții au invocat și prevederile art. 27 alin. 1 din OUG nr. 137/2000. Aceste dispoziții, dar și prevederile art. 1 și 2 din aceeași ordonanță, au fost declarate neconstituționale, prin decizia nr. 821 din 3 iulie 2008, dar și prin decizia nr. 818/2008 ale Curții Constituționale. Potrivit art. 31 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, deciziile date în verificarea constituționalității actelor normative sunt general obligatorii. Aceasta înseamnă că de la data declarării neconstituționale, dispozițiile art. 27 alin. 1 din OG nr. 137/2000, nu mai pot fi aplicabile.
Toate cele reținute mai sus fac incident motivul de nelegalitate prev. De art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, hotărârea fiind dată cu aplicarea greșită a legii.
Ca urmare, fără a mai fi necesară verificarea și celorlalte motive de nelegalitate invocate de pârâți, Curtea, în conformitate cu art. 312 alin. 1 Cod proc civilă, va admite recursurile și va modifica în parte hotărârea atacată, în sensul respingerii integrale a cererii reclamanților.
Cu referire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Sănătății, Curtea apreciază că această excepție a fost corect soluționată de instanța de fond. acestui pârât în materie financiară cu referire la elaborarea proiectului de buget, apartenența angajatorului la rețeaua unităților sanitare publice sunt argumente suficiente pentru respingerea acestei excepții. Ca atare, această dispoziție va fi menținută.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâții Ministerul Sănătății Publice, cu sediul în B,--3, sector 1 și pârâtul Spitalul Municipal S, cu sediul în S,-, județul M, prin reprezentanți legali, împotriva sentinței civile nr. 1141din 04.06.2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
Modifică în parte hotărârea atacată, în sensul că respinge integral acțiunea civilă formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții Spitalul municipal S și Ministerul Sănătății Publice.
Menține celelalte dispoziții.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 26 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
GREFIER,
red.
tehnored. BI/2ex
jud.fond:;
-2.09.2009-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
