Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 353/2008. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 353/R-CM
Ședința publică din 23 Aprilie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Veronica Șerbănoiu Bădescu JUDECĂTOR 2: Florica Răuță
Judecător: - -
Judecător: - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, contestația în anulare formulată de, -cu ales la sediul Judecătoriei Rm. V, împotriva deciziei civile nr.262/R-CM/19.03.2008, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile procesuale, respectiv contestatorii și intimații Ministerul Justiției, Curtea de APEL PITEȘTI și Tribunalul Vâlcea.
Procedura este legal îndeplinită.
Contestația în anulare este scutită de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează instanței că intimatul Ministerul Justiției a depus, prin serviciul registratură, întâmpinare. Mai arată că s-a solicitat judecarea în lipsă.
Având în vedere că este procedură îndeplinită și că s-a solicitat judecarea în lipsă în conformitate cu prevederile dispozițiilor art.242 Cod procedură civilă, Curtea rămâne în pronunțare asupra contestației în anulare.
CURTEA
Constată că, la data de 26 martie 2008, au formulat contestație în anularea deciziei nr.262/R-CM/19 martie 2008 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI și au solicitat anularea acesteia și admiterea pe fond a recursului în sensul modificării sentinței recurate și admiterii acțiunii lor, așa cum a fost formulată.
În motivarea contestației în anulare au susținut că prin decizia de mai sus, instanța a respins ca tardiv recursul declarat împotriva sentinței civile nr.11/14 ianuarie 2008, însă aprecierea acesteia este rezultatul unei erori materiale, incident fiind motivul de contestație în anulare prev.de art.318 teza I Cod procedură civilă.
În acest sens au arătat că deși la data de 24 ianuarie 2008, menționată pe dovada de îndeplinire a procedurii de comunicare, funcție de care instanța a calculat începutul termenului de prescripție de 10 zile, pentru introducerea recursului, erau prezenți la locul de muncă, agentul procedural a comunicat hotărârile unui grefier arhivar care la rându-i le-a adus la cunoștința lor la data de 29 ianuarie 2008.
În consecință, au susținut că au luat cunoștință de hotărârile primei instanțe la data de 28 ianuarie 2008, așa cum rezultă din conținutul declarației pe proprie răspundere a persoanei căreia i-au fost înmânate inițial, dată de la care se calculează termenul de recurs, astfel că formularea acestuia nu este făcută tardiv, așa cum numai din eroare a socotit instanța de recurs.
Contestația în anulare este nefondată pentru considerentele expuse în cele ce urmează.
Prin decizia evocată a fost respins ca tardiv introdus recursul promovat de reclamanți împotriva sentinței civile nr.11/14 ianuarie 2008, reținându-se că deși fiecăruia dintre ei hotărârea primei instanțe i-a fost comunicată la data de 24 ianuarie 2008, au exercitat calea de atac la data de 8 februarie 2008, cu depășirea termenului de 10 zile prevăzut de art.80 din Legea nr.168/1999.
Verificând dovezile de comunicare a hotărârilor în discuție rezultă că într-adevăr acestea au fost înmânate unei persoane care lucrează la serviciul de registratură al instanței unde funcționează reclamanții, la data de 24 ianuarie 2008.
Potrivit art.92 alin.1 Cod procedură civilă, înmânarea citației se face personal celui citat, care va semna adeverința de primire, agentul însărcinat cu înmânarea certificând identitatea și semnătura acestuia.
Conform alin.3 al aceluiași articol, dacă cel citat nu se găsește la domiciliu, agentul va înmâna citația unei persoane din familie ori care locuiește cu dânsul sau care în mod obișnuit primește corespondența, iar în
alte cazuri administratorului, portarului etc. cu condiția ca persoana care primește citația să semneze de primire, certificându-i identitatea și semnătura.
În cauză, reclamanții și-au ales domiciliul pentru comunicarea actelor de procedură la sediul Judecătoriei Rm.V, locație unde le-a fost comunicate corect actele de procedură și tot astfel hotărârile în discuție în lipsa acestora fiind înmânate unui angajat al serviciului registratură.
Potrivit dispozițiilor legale prezentate, înmânarea citației se face ca regulă persoanei în cauză, însă prin excepție poate fi făcută și altor persoane, respectiv celor din familie în cazul în care afișarea se face la domiciliu, ori de la locul de muncă în situația dată.
Prin urmare, legea nu instituie o obligație imperativă ca înmânarea citației să se facă personal prin art.92 alin.2, 3, 4 fiind prevăzută posibilitatea înmânării altor persoane ori chiar afișării.
Actul intitulat proces verbal purtând data de 19 martie 2008, prezentat de contestatori din care rezultă că au primit hotărârea la data de 29 ianuarie 2008, nu are nici o valoare probantă în fața dovezilor de comunicare analizate.
De altfel, acest act emană de la o persoană care nu are nici un fel de atribuții în legătură cu comunicarea actelor de procedură, declarația acesteia pe proprie răspundere asumată prin procesul verbal respectiv fiind apreciată cel puțin ca nesinceră, confecționată pro causa.
În această ordine de idei, din conținutul dovezilor de comunicare rezultă că agentul procedural a înmânat hotărârile angajatului de la serviciul registratură, iar procesul verbal verificat este emis de numita, grefier arhivar.
Rezultă prin urmare că, persoana care pretinde că a comunicat contestatorilor hotărârile la data de 29 ianuarie 2008 nu este nici agentul procedural și nici cea care le-a primit, ci una care nu are nici o legătură cu situația expusă.
În consecință, este în afara oricărui dubiu că reclamanții-contestatori au beneficiat de comunicarea hotărârilor în condițiile legii (art.92 Cod procedură civilă), la sediul instanței, așa cum de altfel au și solicitat.
Funcție de această constatare termenul de recurs a început să curgă de la data menționată pe dovada de îndeplinire a procedurii de comunicare, 24 ianuarie 2008, astfel că exercitarea căii de atac s-a făcut tardiv la data de 8 februarie 2008.
În raport de considerentele expuse, este inexact că apreciind recursul ca tardiv introdus, instanța a săvârșit o eroare materială, motivul de contestație în anulare invocat nefiind incident, așa că urmează a respinge contestația în anulare ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestația în anulare formulată de, împotriva deciziei civile nr.262/R-CM/19.03.2008, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, în dosarul nr-, intimați fiind MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL PITEȘTI și TRIBUNALUL VÂLCEA.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 aprilie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
,
Grefier,
Red./22.05.2008
GM/2 ex.
Președinte:Veronica Șerbănoiu BădescuJudecători:Veronica Șerbănoiu Bădescu, Florica Răuță