Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 4342/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 4342
Ședința publică de la 09 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Lucian Bunea
JUDECĂTOR 2: Marin Covei
JUDECĂTOR 3: Ioana Moțățăianu
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de pârâții MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin DGFP G, MINISTERUL JUSTIȚIEI, împotriva sentinței civile nr.2589 din 3 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții, intervenienta,pârâții TRIBUNALUL GORJ, CURTEA DE APEL CRAIOVA având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care a învederat faptul că recurenții pârâți MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin DGFP G, MINISTERUL JUSTIȚIEI a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit dispozițiilor art.242 alin.2 cod pr.civilă.
Instanța apreciind cauza în stare de judecată a luat în examinare recursurile.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Tribunalul Gorj prin sentința nr. 2589 de la 03 decembrie 2007 a admis acțiunea formulată de reclamanții, și, si intervenient, împotriva pârâților Tribunalul Gorj, Curtea de Apel Craiova, Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor Publice.
A obligat pârâții la plata către reclamanți a sumelor reprezentând diferențe de drepturi salariale cu titlu de spor și solicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația de încadrare brută lunară, pentru perioada iunie 2004 - septembrie 2007, sume nete ce au fost actualizate în funcție de indicele de inflație la 30.09.2007, sume ce urmează să fie actualizate la data plății efective, după cum urmează: - 79 668 lei, - 70513 lei, - 70513 lei, - 41412 lei, - 33099 lei, - 16663 lei și - 16663 lei și intervenient - 32806 lei.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut că reclamanții îndeplinesc funcțiile de judecători în cadrul Judecătoriei Motru, fiind salarizați în baza Legii nr. 50/1996, astfel cum a fost completată și modificată ulterior prin nr.OG 83/2000, nr.OUG 177/2002 și nr.OUG 27/29.03.2006.Potrivit art.47 din Legea nr.50/1996,Pentru risc și solicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar."
Legea este actul juridic al Parlamentului elaborat în conformitate cu legea supremă - Constituția - potrivit unei proceduri prestabilite și care reglementează relațiile sociale cele mai generale și mai importante, este actul normativ cu forță juridică superioară tuturor celorlalte acte normative.
Noțiunea de supremație juridică a legii constă în faptul că norma stabilită de ea trebuie să corespundă celor cuprinse în Constituția României, și toate celelalte acte juridice emise de organele statului nu pot să o abroge, să o modifice sau să deroge de la ea, fiindu-i subordonate din punct de vedere al eficacității juridice.
Legea nr.50/1996 are caracter de lege organică conform dispozițiilor art.73 pct.1 lit. e din Constituția României.
Art.47 din Legea nr.50/1996 a fost abrogat prin art. I pct.42 din nr.OG83/2000, însă acest din urmă act normativ - ordonanța guvernului - este un act normativ de nivel inferior Legii nr.50/1996, fiind într-o vădită contradicție cu dispozițiile Constituției și ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative (art.54 pct.2).
Abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996 prin art. I pct.42 din nr.OG83/2000 încalcă, alături de normele constituționale referitoare la delegarea legislativă și dispozițiile legale privind tehnica legislativă pentru elaborarea actelor normative, și dispozițiile Legii nr.125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.
Potrivit art.108 alin.3 din Constituție,Ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și în condițiile stabilite de aceasta.", iar, prin art.1 pct.Q1 din Legea nr.125/2000, Guvernul a fost abilitat să emită ordonanțe doar cu privire la,Modificarea și completarea Legii nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din cadrul autorității judecătorești, republicată."
Cu toate acestea, prin nr.OG83/2000 s-a procedat și la abrogarea unor dispoziții ale Legii nr.50/1996,deși, așa cum rezultă din dispozițiile art.56-62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, modificare, completarea și abrogarea constituie evenimente legislative distincte.
Așadar, deși prin Legea de abilitare nu a fost prevăzută decât posibilitatea modificării și completării legii, prin ordonanța emisă în temeiul legii a avut loc și abrogarea unor dispoziții ale acesteia.
În același context, s-a reținut că acolo unde legislativul a intenționat să acorde executivului abilitarea pentru abrogarea unor texte de lege, a prevăzut expres aceasta în cuprinsul legii de abilitare, ca de exemplu, art.1 pct.Q3 din Legea nr.125/2000 prin care Guvernul a fost abilitat să emită ordonanță pentru abrogarea art.2 alin.3 pct. B lit. d din Decretul nr.247/1997.
Întrucât abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996 prin art. I pct.42 din nr.OG 83/2000 este nelegală și, mai mult, subzistă rațiunile acordării sporului de risc și solicitare neuropsihică, tribunalul a apreciat că pretențiile reclamanților sunt întemeiate.
Potrivit art.1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale,Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional."
Sporul de 50% de risc și solicitare neuropsihică solicitat de reclamanți, fiind un drept de creanță, este un bun în sensul art.1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.
Prin abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996 petenții au fost lipsiți de proprietatea acestui bun, or, lipsirea de proprietate se putea face doar pentru o cauză de utilitate publică, iar din cuprinsul nr.OG 83/2000 nu se poate desprinde care a fost utilitatea publică a lipsirii magistraților și personalului auxiliar de specialitate de proprietatea lor asupra sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, cu atât mai mult cu cât în perioada respectivă drepturile salariale ale acestora au fost majorate, astfel încât abrogarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică apare ca fiind lipsită de utilitate publică.
Potrivit art.20 alin.2 din Constituția României, dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile omului la care România este parte și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazurilor în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.
Astfel, tribunalul a reținut că art. I pct.42 din nr.OG83/2000, prin care a fost abrogat art.47 din Legea nr.50/1996, încalcă norme constituționale și prevederi legale interne și este în conflict cu art.1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, urmând să dea preponderență acestui din urmă text legal.
Drepturile bănești solicitate de petenți pentru perioada mai 2004 - 30 septembrie 2007 au fost calculate prin expertiza contabilă efectuată în cauză, iar pârâții nu au avut obiecțiuni cu privire la cuantumul acestora.
Despăgubirile cuvenite reclamanților trebuie sa cuprindă atât sporurile neacordate, cât și indicele de inflație de la data scadenței fiecărei sume, corespunzător art.161 din Codul muncii, respectiv prejudiciul efectiv si beneficiul nerealizat.
Având în vedere aceste considerente expuse și dispozițiile legale evocate mai sus, tribunalul a admis acțiunea și a obligat pârâții la plata către reclamanți a sumelor reprezentând diferențe de drepturi salariale cu titlu de spor și solicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația de încadrare brută lunară, pentru perioada iunie 2004 - septembrie 2007, sume nete ce au fost actualizate în funcție de indicele de inflație la 30.09.2007, sume ce urmează să fie actualizate la data plății efective, după cum urmează: - 79 668 lei, - 70513 lei, - 70513 lei, - 41412 lei, - 33099 lei, - 16663 lei și - 16663 lei și intervenient - 32806 lei.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției și DGFP
În motivarea recursului Ministerul Justiției a arătat că instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești și a consacrat un drept salarial care nu este prevăzut de legislația în vigoare, arogându-și atribuții de legiferare.
Un al doilea motiv de recurs invocat este acela că instanța a acordat mai mult decât s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut.
Astfel, prin acțiunea formulată reclamanții au solicitat în cadrul primului capăt de cerere ca pârâții să fie obligați în solidar la plata actualizată în favoarea fiecărui reclamant a sporului de stres în procent de 50 % începând cu luna mai 2004 și până la data de 01.02.2007, dată la care a intrat în vigoare OG nr.8/2007, abrogându-se astfel dispozițiile Legii nr.50/1996.
Un alt motiv de recurs este acela că hotărârea este lipsită de temei legal și a fost dată cu aplicarea greșită a legii.
Astfel, art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești a fost abrogat expres prin OG nr.83/2000.
În aceste condiții admițând prin absurd că ar fi fost depășite limitele trasate prin legea de abilitare, în mod logic parlamentul ar fi corectat aceste pretinse încălcări ale normelor constituționale și ale limitelor abilitării prin chiar legea de aprobare a ordonanței 83/2000.
Deși prima instanță a făcut trimitere la dispoz. art.56-62 din legea nr.24/2000, a ignorat în totalitate dispoz. art.60 alin.5 din lege, text care se referă chiar la prezenta situație, abrogările parțiale sunt asimilate modificărilor de acte normative.
Recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor a criticat sentința pentru faptul că, pe de o parte instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a sa, iar pe de altă parte a obligat același pârât la plata drepturilor respective.
Recursul formulat de pârâtul Ministerul Justiției este nefondat.
Este neîntemeiat primul motiv de recurs, întrucât instanța de fond nu a depășit atribuțiile puterii judecătorești, deoarece nu a făcut decât să interpreteze dispozițiile legale aplicabile în cauză, fără a intra în domeniul puterii legislative.
Sporul de 50 % solicitat de către intimații reclamanți a fost reglementat de art.47 din Legea 50/1996, text în conformitate cu care, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50 % din salariul de bază brut lunar.
Prin articolul 1 pct.42 din OG nr.83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996 a fost abrogat expres art.47 din Legea nr.50/1996, dar abrogarea s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor constituționale și de tehnică legislativă.
Astfel, potrivit art.107 alin.3 din Constituția României la acea dată, ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare în limitele și în condițiile prevăzute de aceasta.
În baza acestei dispoziții constituționale, prin art.1 din Legea nr.125/2000 guvernul a fost abilitat ca până la reluarea lucrărilor Parlamentului în cea de a doua sesiune ordinară a anului 2000, să emită ordonanțe în diverse domenii, inclusiv cu privire la modificarea și completarea Legii nr.50/1996. Cu toate acestea prin OG nr.83/2000 s-a procedat și la abrogarea unor dispoziții ale Legii nr.50/1996. În acest fel au fost încălcate prevederile art.56-62 ale Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, dispoziții care reglementează modificarea, completarea și abrogarea ca evenimente legislative distincte.
Rezultă așadar, că în absența unei abilitări privind emiterea unei ordonanțe cu privire la abrogarea vreunei dispoziții din Legea nr.50/1996, Guvernul nu putea să procedeze la abrogarea vreunei prevederi legale din acest act normativ. Abilitarea de a abroga anumite texte de lege trebuie prevăzute expres în cuprinsul legii de abilitare.
Indiferent de finalitatea pe care a avut-o OG 83/2000, abrogarea prin acest act normativ a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996 s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor constituționale și a celor de tehnică legislativă, motiv pentru care nu poate produce efecte.
Potrivit art.20 alin.2 din Constituția României, dacă există neconcordanță între parte și legile interne au prioritate reglementările internaționale cu excepția cazurilor în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.
Conform art.1 din Protocolul nr.1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.
În practica sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că dreptul de creanță constituie un bun în sensul art.1, iar acest drept trebuie să existe în patrimoniul celui care invocă protecția sa.
Așa cum s-a arătat mai sus, dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 au rămas în vigoare și după adoptarea OG 83/2000, ca urmare a faptului că abrogarea lor s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor constituționale și de tehnică legislativă, ceea ce înseamnă că dreptul de creanță ce se cere a fi ocrotit există în patrimoniul intimaților reclamanți.
Curtea, reține că există conflict între art.1 pct.42 din OG nr.83/2000 și art.1 din Protocolul Adițional 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, urmând a da preponderență și aplicabilitate juridică acestui din urmă text de lege.
În acest sens, a statuat și Înalta Curte de Casație și Justiție, care a pronunțat decizia nr.XXI în dosarul nr.5/2008 prin care a fost admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă ÎCCJ și s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001.
În ceea ce privește recursul formulat de recurentul MEF, acesta este fondat pentru considerentele următoare;
Prin sentința recurată instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a recurentului, dar a admis acțiunea și l-a obligat pe acesta în calitate de pârât-chemat în garanție la plata drepturilor respective.
În condițiile în care instanța nu s-a pronunțat prin admiterea unei cereri de chemare în garanție a recurentului, obligarea acestuia, chiar în calitate de chemat în garanție, la plata drepturilor respective alături de ceilalți pârâți este nelegală.
Pentru considerentele expuse în baza art. 304 pct. 9 cod proc civ. și 312 Cod proc. Civ. va fi respins recursul formulat de Ministerul Justiției, va fi admis recursul formulat de pârâtul MEF, și va fi modificată sentința în sensul că va fi respinsă acțiunea față de acest pârât. Vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOPTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI, împotriva împotriva sentinței civile nr.2589 din 3 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - reclamanții, intimata -intervenientă, intimații - pârâți TRIBUNALUL GORJ, CURTEA DE APEL CRAIOVA.
Admite recursul formulat de pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, împotriva împotriva sentinței civile nr.2589 din 3 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - reclamanții, intimata -intervenientă, intimații - pârâți TRIBUNALUL GORJ, CURTEA DE APEL CRAIOVA.
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea față de acest pârât.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 09 iunie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
17.06.2008
Red.jud.-
4 ex/AS
Președinte:Lucian BuneaJudecători:Lucian Bunea, Marin Covei, Ioana Moțățăianu
