Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 479/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 479/
Ședința publică de la 23 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Carmen Tică
JUDECĂTOR 2: Dorina Rizea
JUDECĂTOR 3: Camelia
Grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanții, Recurent, -, precum și a recursului declarat de pârât Consiliul Județean C, împotriva sentinței civile nr. 175 din 25 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Covasna în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților. Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 16 aprilie 2009, când instanța a rămas în pronunțare, conform încheierii de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, în vederea deliberării,a amânat pronunțarea pentru data de 23 aprilie 2009.
CURTEA
Constată că prin sentința civilă nr. 175/25.02.2008, Tribunalul Covasnaa admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, -, toți cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la av. cu sediul profesional în B, str. -, nr. 7,.12,. B,.1 în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Județean C cu sediul în Sf. G,-, și pe cale de consecință:
A obligat pârâtul să plătească reclamanților drepturile bănești constând în indemnizația de dispozitiv lunară în cuantum de 25% din salariul de bază începând cu data de 15.01.2005 în funcție de perioada lucrată de fiecare în parte până la data pronunțării prezentei, respectiv 25.02.2008, în cuantum actualizat în funcție de rata inflației de la data scadenței fiecărei indemnizații și până la efectuarea plății.
A obligat pârâtul să facă cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al fiecărui reclamant cu privire la plata acestor drepturi.
A respins pretențiile solicitate privitor la acordarea pe viitor.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanții au calitatea de angajați, personal civil contractual, care își desfășoară activitatea in domeniul administrației publice locale, respectiv sunt salariați ai Consiliului Județean C, astfel cum rezulta din adeverința depusa la filele 59-61 din dosar.
Conform art 13 din Legea nr 138/1999 cadrele militare in activitate, militarii, angajații pe baza de contract și salariații civili beneficiază de o indemnizație de dispozitiv lunara in cuantum de 25% din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comanda și gradații, respective salariul de baza.
In temeiul art 9 alin 4 din OUG nr 63/2003, Ministrul Administrației si Internelor a emis Ordinul nr 496/2003 prin care a fost completat Ordinul nr 275/2002, in sensul introducerii punctului 9.2 având următorul cuprins:"indemnizația de dispozitiv se acorda si personalului civil ce își desfășoară activitatea in domeniul administrației publice locale".Apoi, punctul 31.1 din ordinal sus menționat definește categoria de "personal civil" avuta in vedere, in sensul ca din aceasta fac parte funcționarii publici si personalul contractual din MAI (in prezent MIRA).Personalul civil din MIRA beneficiază de drepturile stabilite de Legea nr 138/1999 cu excepția celui din domeniul administrației publice care, însă, are doar beneficiul dreptului prevăzut la art 13 din lege.
Art 13 din Legea nr 138/1999 stabilește cuantumul indemnizației de 25% din salariul de baza care se acorda cadrelor militare in activitate, militari angajați pe baza de contract si salariaților civili.
Așa fiind, rațiunea urmărita prin noile reglementari ale Ordinului nr 496/2003 a fost tocmai aceea ca din rândul personalului care beneficiază de acest spor sa facă parte si personalul civil care își desfășoară activitatea in domeniul administrației publice, tocmai pentru a înlătura discriminarea in privința drepturilor de natura salariala a personalului aflat in subordinea si coordonarea MIRA, asigurându-se astfel egalitate de tratament salarial si nediscriminarea între personalul din cadrul structurilor administrative.
Având in vedere aceste prevederi legale, instanța a apreciat că reclamanții sunt îndreptățiți să primească indemnizația de dispozitiv in cuantum de 25% din salariul de bază, cererea de chemare in judecată fiind admisă in parte in sensul acordării acestui drept până la data pronunțării prezentei hotărâri judecătorești fiind respinsă cererea reclamanților de acordare pe viitor a indemnizației de dispozitiv, instanța apreciind aceasta pretenție ca fiind prematur formulată.
Împotriva sentinței au declarat recurs reclamanții și pârâtul Consiliul Județean
Prin recursul formulat, reclamanții au solicitat modificarea în parte a sentinței, în sensul obligării pârâtului la plata indemnizației de dispozitiv până la încetarea raporturilor de muncă.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că hotărârea este nemotivată în ceea ce privește acordarea indemnizației de dispozitiv doar până la 25 februarie 2008 și că au fost aplicate greșit dispozițiile 2138/1999 și ale ordinului 496/2003.
Prin recursul formulat, pârâtul Consiliul Județean Cas olicitat modificarea în tot a sentinței, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 13 din Legea 138/1999.
Examinând sentința în raport cu actele, lucrările dosarului și cu motivele de recurs, Curtea reține următoarele:
Pretențiile solicitate prin acțiune sunt reglementate de art.13 din Legea 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții. Acest text de lege prevede că "indemnizația de dispozitiv lunară de 25% din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă și gradații, respectiv din salariul de bază se acordă cadrelor militare în activitate, militarilor angajați pe bază de contract și salariaților civili".
Prin Ordinul nr.496/28.07.2003 emis de MAI s-a specificat că "indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice".
Potrivit pct.31.1 din acest ordin prin "prin personal civil" se înțelege funcționarii publici și personalul contractual din Ministerul Administrației și Internelor. Prin urmare, în mod evident ordinele se referă numai la structurile MAI, ori personalul contractual din cadrul primăriilor și consiliilor județene nu se încadrează în textul legal invocat și nu pot beneficia de indemnizația de dispozitiv.
De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că administrația publică din unitățile administrativ teritoriale se întemeiază pe principiul autonomiei locale și pe cel al descentralizării serviciilor publice iar autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe sunt consiliile locale ca autorități deliberative și primării ca autorități executive (prevederi cuprinse în Legea 215/2001 privind administrația publică locală art.1, art.2, art.21).
Aceasta înseamnă că administrația publică locală și Consiliile Județene nu sunt subordonate Ministerului d e Interne iar dispozițiile legale arătate mai sus nu se aplică angajaților acestor instituții.
În prezenta speță, reclamanții sunt salariați ai Consiliului Județean C, fiind nelegală extinderea efectelor art.31.1 din Ordinul MAI 496/2003 și asupra acestui personal contractual.
Nu poate fi considerată discriminatorie situația reclamanților în raport cu categoria de personal contractual din fostul MAI care beneficiază de indemnizația de dispozitiv în baza Ordinului mai sus invocat deoarece nu sunt îndeplinite condițiile expuse de art.2 din OG 137/2000 pentru ca o faptă să fie considerată "discriminatorie".
Nu sunt aplicabile nici dispozițiile art.2 alin.1 și respectiv art.3 din Directiva 2000/78 a Consiliului Uniunii Europene care reglementează condițiile de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă.
Prin această directivă se stabilește un cadru general de combatere a discriminării în ceea ce privește încadrare în muncă și ocuparea forței de muncă, în vederea punerii în aplicare, în statele membre a principiului egalității de tratament.
Se stabilesc reguli de remunerare egale în condiții de încadrare și de muncă egale.
Însă, în speță nu este îndeplinită condiția "muncă egală" deoarece, reclamanții în cauză au atribuții distincte, deosebite de cele ale personalului contractual din cadrul fostului MAI care au beneficiat și beneficiază de indemnizația de dispozitiv.
Pentru toate aceste considerente, curtea apreciază că soluția instanței de fond are la bază o interpretare extensivă a dispozițiilor legale aplicabile adăugându-se la lege o situație neprevăzută de aceasta astfel încât, în baza art.312 Cod procedură civilă recursul pârâtului va fi admis iar acțiunea reclamanților va fi respinsă conform dispozitivului prezentei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenții reclamanți, Recurent, -, împotriva sentinței civile nr. 175/25.02.2008 a Tribunalului Covasna.
Admite recursul declarat de recurentul pârât Consiliul Județean C împotriva sentinței civile nr. 175/25.02.2008 a Tribunalului Covasna, pe care o modifică în tot, în sensul că respinge cererea de chemare în judecată, formulată de reclamanții mai sus menționați, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Județean C.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 23 Aprilie 2009
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red 5.05.2009
Tehnored AG 14.05.2009/ 3 ex
Jud fond /
Președinte:Maria Carmen TicăJudecători:Maria Carmen Tică, Dorina Rizea, Camelia
