Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 533/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,
LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 533/
Ședința publică din 17 Iunie 2008
Complet specializat pentru cauze privind
litigii de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Jelena Zalman
JUDECĂTOR 2: Maria Apostol
JUDECĂTOR 3: Mariana Bădulescu
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul civil declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B, sector 5,-, împotriva sentinței civile nr.430 din 20 februarie 2007 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele reclamante, ambele cu domiciliul în T,-, județul T și intimații pârâți TRIBUNALUL TULCEA, cu sediul în T-, CURTEA DE APEL CONSTANȚA, cu sediul în-, județul C, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B, sector 5,-și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DSCRIMINĂRII, cu sediul în B, nr.1-3, având ca obiect drepturi bănești - reprezentând stimulente financiare de 1700 lei.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu dispozițiile art.87 și următoarele cod procedură civilă.
Recursul este declarat în termen, motivat și scutit de plata taxei de timbru.
În referatul oral asupra cauzei, grefierul de ședință învederează că recurentul pârât, a depus la data de 3 iunie 2008, prin poștă, 3 exemplare de pe motivele de recurs, care au fost comunicate la aceeași dată părților din dosar.
Instanța având în vedere că nu sunt motive de amânare, constată cauza în stare de judecată și luând act că prin cererile declarative de recurs s-a solicitat judecata în lipsă, rămâne în pronunțare asupra recursului.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea formulată la Tribunalul Tulcea, reclamantele și au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Tulcea, Curtea de APEL CONSTANȚA, Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, pentru ca instanță să dispună obligarea pârâților la plata de despăgubiri civile în cuantum de 1.700 lei pentru fiecare, actualizate cu rata inflației până la data plății efective și obligarea pârâtului Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare plăților.
În motivarea cererii, reclamantele au arătat că, prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 1921/C/2005, au fost acordate stimulente financiare judecătorilor care au o vechime de până la 3 ani, stimulente de care ele nu au beneficiat.
S-a mai arătat că, Colegiul Național pentru Combaterea Discriminării, prin Hotărârea nr. 15/23.01.2006 a constatat existența unei discriminări generate de acordarea unor categorii de judecători a acestui stimulent.
Actul prin care Colegiul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării constată existența unei discriminări în exercitarea atribuțiilor de autoritate publică competentă în materie, poate fi supus controlului judiciar pe calea contenciosului administrativ. În cazul în care o asemenea hotărâre nu este contestată sau contestația este respinsă, existența discriminării nu mai poate fi repusă în discuție.
Întrucât prejudiciul suferit prin discriminare a rezultat din neacordarea stimulentului financiar, apreciază că metoda echitabilă de calcul a acestuia este stabilirea lui la nivelul stimulentului care nu le-a fost acordat.
În drept, reclamantele și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile Legii nr. 168/1998 și următoarele, dispoziții cu prinse în Ordonanța de Guvern nr. 137 din 31.08.2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare modificată prin Legea nr. 48 din 16.01.2008 și Ordonanța de Guvern nr. 77 din 28.08.2003.
Ministerul Justiției a formulat întâmpinare, prin care a arătat că prin acordarea stimulentelor conform Ordinului ministrului Justiției nr. 1921/C/15.12.2005, nu poare fi reținută o încălcare a dispozițiilor nr.OG 137/2000 și a dispozițiilor constituționale care privesc egalitatea în drepturi a cetățenilor, întrucât nu ne aflăm în prezența unui "drept de a fi premiat" ca drept recunoscut și protejat de lege, ci numai de o posibilitate recunoscută prin lege ordonatorilor de credite de a acorda premii sau stimulente, cu îndeplinirea anumitor condiții stabilite prin ordin al ministrului Justiției.
Nu există o discriminare, întrucât nu exisă un drept la acordarea de stimulente ori a unui "drept de a fi premiat" conferit sau garantat prin vreun act normativ, legea recunoscând ordonatorilor de credite doar posibilitatea de a acorda stimulente, dacă sunt îndeplinite criteriile pentru repartizare stabilite prin norme interne aprobate prin ordin al ministrului Justiției. Pentru aceste motive, nu se poate reține o atingere adusă folosinței drepturilor economice ale judecătorilor cu o vechime mai mare de 3 ani, protejate prin art. 6 lit. c din nr.OG 137/2000.
Așa cum a prevăzut Ordinul nr.1921/C/2005, stimulentele financiare au fost acordate cu respectarea prevederilor aplicabile la acea dată, respectiv ale art. 4 alin. 1 și 3 din Normele Interne privind repartizarea fondului constituit potrivit art. 25 alin. 2 din Legea nr. 146/1997, aprobate prin Ordinul ministrului Justiției nr. 2404/C/2004, publicat în Of. nr. 824 din 7 septembrie 2004.
Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP Taf ormulat întâmpinare, prin care a arătat că elaborarea bugetului oricărei autorități sau instituții publice, inclusiv a bugetului general consolidat, reprezintă un complex de activități proprii sau în colaborare care, în final, sunt supuse aprobării Parlamentului.
În elaborarea, aprobarea și execuția bugetului Ministerului d e Justiție și a instituțiilor subordonate, Ministerul Economiei și Finanțelor nu are nici un atribut, în considerentul că autoritățile se bucură de autonomie deplină.
Prin sentința civilă nr.430/CM/20.02.2008 pronunțată de Tribunalul Tulcea, s-a admis cererea formulată de reclamantele și în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Tulcea,Curtea De APEL CONSTANȚA, Ministerul Economiei Și Finanțelor, Și Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării și au fost obligate pârâtele (1-3) Ministerul Justiției, Tribunalul Tulcea,Curtea De APEL CONSTANȚA, să plătească în solidar sumele de câte 1.700 lei pentru fiecare reclamantă cu titlu de despăgubiri, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
A fost obligată pârâta Ministerul Finanțelor Publice să vireze sumele necesare efectuării plății.
În motivarea hotărârii, prima instanță a reținut următoarele considerente;
Art. 2 alin. 1 art. 6 lit. a și c și art. 8 din nr.OG 137/2001 ocrotesc în mod deplin și egal toate drepturile sociale (indiferent dacă sunt salariale sau au alt caracter), acordate în temeiul raportului de muncă. Faptul că pentru plata acestor drepturi sunt prevăzute anumite criterii de performanță profesională nu afectează în nici un mod caracterul de drept de natură salarială (remunerație) stimulentelor salariale, reclamanții având și o "speranță legitimă, pentru beneficiul acestui drept în sensul practicii Curții Europene a Drepturilor Omului, cu atât mai mult, cu cât nu s-a putut face dovada, în condițiile art. 287 Codul Muncii, a neîndeplinirii acestor criterii.
Însă, în realitate, pârâții au operat o selecție arbitrară între criteriile de acordare a stimulentelor salariale din decembrie 2005, în sensul că au considerat prioritar criteriul vechimii în funcție de până la 3 ani a beneficiarilor, în detrimentul criteriilor de performanță profesională. Acest criteriu exclusivist și discriminatoriu a fost aplicat însă numai judecătorilor nu și celorlalte categorii de personal, cum ar fi personalul din aparatul propriu al Ministerului Justiției, indiferent de funcție sau vechime, consilierii de reintegrare, funcționarii publici și personalul contractual.
Ca atare, așa cum s-a stabilit prin Hot. nr. 15/23.01.2006 a, reclamanții au fost discriminați în mod indirect, în sensul art. 2 alin. 2 din nr.OG 137/2000, în funcție de categoria socio-profesională (criteriul aparent neutru ce dezavantajează judecătorii cu o vechime mai mare de 3 ani, criteriu care nu reprezintă o metodă adecvată și necesară pentru atingerea scopului legitim al acordării de stimulente salariale).
Cum despăgubirea trebuie să fie efectivă și completă și să acopere și prejudiciul produs prin beneficiul nerealizat ca urmare a neplății, ea trebuie să cuprindă obligatoriu echivalentul stimulentelor neacordate și actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Potrivit dispozițiilor art. 35 din Legea nr. 500/2004 Ministerul Economiei și Finanțelor, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite și a bugetului propriu, întocmește proiectele legilor bugetare și proiectul bugetelor pe care le depune la Guvern până la data de 30 septembrie a fiecărui an.
În același timp, potrivit art. 15 din nr.HG 93/2000, toate instituțiile publice din sistemul jurisdicțional românesc sunt finanțate de la bugetul de stat, aceeași condiție și posibilitate de finanțare fiind cuprinsă și în art. 118 din Legea nr. 304/2004, având în vedere și normele cuprinse în nr.HG 208/2005, dar și art. 30 al. 2 lit. a, art. 31 al. 1 și art. 78 din legea nr. 72/1996.
Față de aceste aspecte, instanța urmează a obliga pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să vireze sumele necesare efectuării plății.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs Ministerul Justiției.
În motivarea cererii s-au invocat următoarele motive de recurs:
Conform alineatului (2) al art.25 din Legea nr.146/1997, repartizarea veniturilor pe beneficiar se face în baza unor norme interne aprobate prin ordin al ministrului justiției, la momentul respectiv fiind în vigoare ordinul ministrului justiției nr.2404/C/2004 prin care se aprobă Normele interne privind repartizarea fondului constituit potrivit art.25 alin.(2) din legea nr.146/1997.
Din analiza dispozițiilor cuprinse în Norme rezultă faptul că principalele criterii de repartizare a stimulentelor au caracter exemplificativ, iar nu limitativ, ceea ce înseamnă că ordonatorul de credite este îndreptățit să evalueze și să stabilească la un moment dat necesitatea stimulării financiare pe baza unor criterii ce corespund obiectivelor fixate la un moment dat în politica de dezvoltare a sistemului judiciar și/sau a obiectivelor generale ale Ministerului Justiției (art.4 alin.3).
Ceea ce nu s-a analizat este natura acestor stimulente, precum și obligativitatea recompensării tuturor judecătorilor în același timp.
Potrivit art.155 din Codul Muncii "salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile precum și alte adaosuri".
În schimb, premiile sau stimulentele sunt concepute ca drepturi suplimentare care pot să fie sau nu acordate salariaților în funcție de o serie de criterii pe care angajatorul le poate stabili ca prioritate. Astfel, potrivit art.4 din Normele aprobate prin nr.2404/C/2004 "în acordarea stimulentelor prevăzute la alin.(2) se au în vedere obiectivele propuse, importanța acestora pentru promovarea obiectivelor generale ale ministrului justiției, gradul de realizare a acestor obiective în termenele stabilite, precum și sărbătorile legale aprobate prin acte normative ".
Ordonatorii pot aprecia că în funcție de ordinea realizării obiectivelor propuse să repartizeze fondurile colectate potrivit art.25 din Legea taxelor de timbru, fără însă ca tot personalul din sistem să fie recompensat în același timp. Nu poate fi vorba de practici discriminatorii câtă vreme, ulterior măsurile de recompensare având ca sursă fondurile prevăzute de Legea nr.146/1997 au vizat în continuare și personalul din sistemul autorității judecătorești care nu s-a încadrat în criteriul avut în vedere de către ordonatori.
Analizând sentința recurată din prisma criticilor formulate, Curtea a respins recursul ca nefondat pentru următoarele considerente.
Prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 1921/C/2005 au fost acordate stimulente financiare judecătorilor din cadrul judecătoriilor care au o vechime cuprinsă între 0 și 3 ani, în sumă de 1.700 RON.
Fundamentarea măsurii de acordare a stimulentelor financiare a fost bazată pe prevederile art. 4 din Normele interne privind repartizarea fondului constituit potrivit art. 25 din Legea 146/1997 aprobate prin Ordinul nr. 2404/C/2004.
Potrivit art. 4 alin. 1 din Normele interne, enunțate mai sus, principalele criterii de repartizare individuală a stimulentelor sunt rezultatele meritorii obținute în activitate, respectarea îndatoririlor prevăzute de lege, calificativele anuale "foarte bine" sau "bine", complexitatea sarcinilor de serviciu potrivit fișei postului și modul de realizare a acestora, lipsa sancțiunilor disciplinare.
Conform alin. 2, Ministrul Justiției poate acorda prin ordin stimulente nominale pentru personalul care participă la activități științifice, organizarea unor evenimente speciale, participarea la elaborarea codurilor sau a altor acte normative complexe, ori pentru participarea la alte activități cu caracter deosebit.
(3) În acordarea stimulentelor prevăzute la alin. 2 se au în vedere obiectivele propuse, importanța acestora pentru promovarea obiectivelor generale ale ministrului justiției, gradul de realizare a acestor obiective la termenele stabilite, precum și sărbătorile legale aprobate prin acte normative.
Este de observat că vechimea în magistratură nu constituie un criteriu prevăzut de art. 4 din Normele mai sus menționate.
constituie tot un drept de natură salarială chiar dacă, potrivit art. 5 din Normele interne, ele nu fac parte din salariul de bază și nu se suportă din fondul de salarii.
În mod similar, prin art. 25 alin. 2 și alin. 3 din Legea 146/1997 s-a prevăzut că fondul pentru acordarea stimulentelor are drept destinație fondul pentru stimularea personalului potrivit dispozițiilor legale, iar repartizarea veniturilor pe beneficiari se face în baza normelor interne aprobate prin Ordin al Ministrului Justiției.
Deși Ministrul Justiției are rolul de a repartiza stimulentele, această repartizare trebuie să se facă cu respectarea dispozițiilor legale.
Prin alegea arbitrară a criteriului vechimii între 0-3 ani, ca și criteriu de repartizare a stimulentelor, s-a produs o discriminare a celorlalți judecători cu o vechime mai mare de 3 ani care îndeplineau criteriile prevăzute de norme pentru a beneficia de stimulentele financiare.
Prin Hotărârea nr. 15 din 23 ianuarie 2006 Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării s-a reținut că acordarea stimulentelor salariale pentru judecători potrivit criteriului de vechime (0-3 ani) reprezintă o discriminare indirectă potrivit art. 2 alin. 2 din nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.
Criteriul vechimii de 0-3 ani reprezintă un criteriu aparent neutru ce dezavantajează judecătorii cu o vechime mai mare de 3 ani ce îndeplinesc criteriile obiective prevăzute de lege pentru a beneficia de acordarea de stimulente salariale.
Totodată, Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării a reținut că acordarea de stimulente salariale magistraților reprezintă un scop legitim, dar impunerea criteriului de vechime de 0-3 ani nu reprezintă o metodă adecvată și necesară pentru atingerea acestui scop.
Prin art. 2 alin. 1 din nr.OG 137/2000, discriminarea este definită ca fiind orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare, ori apartenență la o categorie defavorizată - care are ca scop sau efect restrângerea ori înlăturarea recunoașterii folosinței sau exercitării în condiții de egalitate a drepturilor omului și a libertăților fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.
(2) Sunt discriminatorii potrivit prezentei ordonanțe, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. 1, față de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare.
Raportând efectele Ordinului de acordare a stimulentelor financiare la definiția discriminării se constată o preferință a unei categorii socio-profesionale, cea a judecătorilor cu o vechime între 0 și 3 ani în acordarea stimulentelor, ceea ce a condus la excluderea altei categorii (cea cu o vechime de peste 3 ani) de la primirea stimulentelor financiare.
În cauză, discriminarea este evidentă și ea s-a produs cu încălcarea dispozițiilor art. 16 din Constituție, potrivit cărora cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice fără privilegii și fără discriminări, art. 5 din Codul Muncii care instituie principiul egalității de tratament față de toți salariații și art. 2 alin. 1 și 2 coroborat cu art. 6 lit. c și art. 8 din nr.OG 137/2000 prin care se interzice discriminarea în acordarea altor drepturi sociale decât cele reprezentând salariul, precum și în raport cu prestațiile sociale acordate angajaților de către angajator.
Pentru considerentele arătate mai sus, potrivit art. 312 Cod procedură civilă, Curtea a respins recursul ca nefondat și a menținut sentința recurată ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECI DE:
Respinge ca nefondat recursul civil declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B, sector 5,-, împotriva sentinței civile nr.430 din 20 februarie 2007 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele reclamante, ambele cu domiciliul în T,-, județul T și intimații pârâți TRIBUNALUL TULCEA, cu sediul în T-, CURTEA DE APEL CONSTANȚA, cu sediul în-, județul C, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B, sector 5,-și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DSCRIMINĂRII, cu sediul în B, nr.1-3,
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 17 iunie 2008.
Președinte, Judecător,
- - - -
Pt.Jud.-, aflată în
Semnează conf.art.261 alin.2,
Președinte instanță,
Grefier,
- -
Jud.fond:/
Red.dec.Jud.- /2ex.
Tehnored.gref./14.07.2008
Președinte:Jelena ZalmanJudecători:Jelena Zalman, Maria Apostol, Mariana Bădulescu
