Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 55/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-(6026/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr. 55/
Ședința publică din data de 07 ianuarie 2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Liviu Cornel Dobraniște
JUDECĂTOR 2: Petrică Arbănaș
JUDECĂTOR 3: Elena
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererilor de recurs formulate de recurenții-pârâți CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI, PRIMĂRIA COMUNEI - INSTITUȚIA PRIMARULUI, împotriva sentinței civile nr.1244 din 19 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Civilă - Complet specializat pentru litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant UL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR T în numele membrilor de sindicat, I, și intimații pârâți INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI T, ȘCOALA CU CLASELE I - VIII, având ca obiect - drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimatul reclamant Sindicatul Învățământului Preuniversitar T, a depus la dosar întâmpinare, prin serviciul registratură al acestei secții la data de 22.12.2009, precum și faptul că recurenții pârâți Consiliul Local al Comunei, Primăria Comunei - Instituția Primarului, au solicitat soluționarea cauzei în lipsă conform art.242 Cod procedură civilă.
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1244/19.06.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, contencios Administrativ Fiscal - Complet Specializat pentru Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Inspectoratului Școlar al Județului T; a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul Sindicatul Învățământului Preuniversitar T în numele membrilor de sindicat, I, în contradictoriu cu pârâții Școala cu clasele I-VIII comuna, Instituția Primarului comunei, Consiliul Local al comunei și a obligat pârâții să plătească reclamanților, membrii ai sindicatului reclamant, diferențe salariale rezultate din acordarea tranșelor suplimentare de salarizare prevăzute de art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997 pentru perioada 27.02.2006-04.02.2009, cu actualizare la data plății; a respins ca nefondată acțiunea pentru perioada 04.02.2008-19.06.2009; a respins acțiunea față de pârâtul Inspectoratul Școlar al Județului T ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală; a obligat pârâții la plata cheltuielilor de judecată către reclamanți în sumă de 400 lei.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Consiliul Local al Comunei, Primăria Comunei - Instituția Primarului.
Invocând dispozițiile art.304 Cod pr.civilă, recurenții-pârâți susțin, în esență, următoarele motive:
Stabilirea salariilor personalului didactic din învățământ precum și metodologia de calcul a drepturilor salariale ce se acordă personalului mai sus menționat se face de către Ministerul Educației și Cercetării. Sumele atribuite școlilor se virează în contul Primăriei prin Direcția Generală a Finanțelor publice de la Ministerul Educației și Cercetării. Toate aceste sume se virează școlilor prin intermediul bugetelor locale ale unităților administrativ-teritorial în a căror rază teritorială își au activitatea și nu din bugetul local.
Ori, conform art.167 din Legea nr.84/1995, unitățile de învățământ de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unității administrativ-teritoriale pe a căror rază teritorială își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse.
Se consideră că sentința civilă menționată nu este legală și din următorul considerent: conform art.142 din aceeași lege, Inspectoratele școlare urmăresc modul de organizare și funcționare a rețelei de învățământ, asigură aplicarea legislației în organizarea, conducerea și desfășurarea procesului de învățământ, coordonează încadrarea în învățământ cu personal didactic necesar. Ca urmare, diferențele salariale prevăzute în sentința atacată, ar trebui acordate de Inspectoratul Școlar T și nu de Consiliul Local și Primăria.
Deși Primarul este ordonator principal de credite, nu este și angajator, nu face încadrări, nu face modificări ale rapoartelor de muncă, drept pentru care se consideră că nu are calitate procesuală pasivă.
Totodată, Legea nr.220/2007 modifica OG nr.11/2007, acordând creșterea salarială de 10% a coeficientului de salarizare (ierarhizare) în privința personalului didactic de gradul Ori, în speță, aceste drepturi salariale invocate de către reclamanți nu au suport legal, întrucât au fost incluse în salarii tocmai prin acea modificare a OG nr.11/2007 prin care s-a acordat o creștere salarială de 10% a coeficientului de ierarhizare.
Nu s-au solicitat probe noi în calea de atac a recursului.
Examinând sentința civilă atacată, sub aspectul criticilor aduse, a actelor și lucrărilor dosarului, normelor de drept incidente în cauză, Curtea apreciază nefondate recursurile pentru considerentele ce se vor înfățișa în cuprinsul acestei decizii.
Tribunalul a procedat corect atunci când a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a recurenților-pârâți.
Raportat la prevederile art.13 alin.1 din OUG nr. 32/2001 și cele ale art.167 din Legea nr.84/1995 cu modificările ulterioare, concluzia care se impune este aceea că recurenții-persoane juridice au legitimare procesuală pasivă în speță, ținând seama de atribuțiile date acestora prin textele legale sus menționate, respectiv de a asigura finanțarea unităților din învățământul de stat și de a repartiza fondurile în acest scop, sens în care Consiliul Local va adopta o hotărâre în calitate de autoritate administrativă deliberativă potrivit Legii nr.215/2001, iar primarul localității va aduce la îndeplinire dispozițiile acestei hotărâri, ținând seama că este și ordonator de credite.
Câtă vreme dispozițiile legale precitate stabilesc expres că finanțarea unităților din învățământul preuniversitar de stat și repartizarea fondurilor în acest scop sunt în sarcina consiliilor locale, făcându-se din bugetele unităților administrativ-teritoriale, este evident că aceste entități trebuie să figureze în calitate de pârâți în procese precum cel de față, tocmai pentru ca hotărârea judecătorească să le fie opozabilă și să-și îndeplinească obligațiile legale ce le revin în acest domeniu sub aspectul asigurării resurselor bănești necesare satisfacerii pretențiilor deduse judecății.
Aceeași concluzie se impune și în ce-l privește pe primarul localității, având în vedere obligația legală a acestuia de a pune în aplicare hotărârile consiliului local.
Recurenții-pârâți au calitate procesuală pasivă în cauză și pe considerentul că sunt implicați în procesul care se finalizează prin actul decizional în baza căruia se asigură finanțarea unităților din învățământul preuniversitar de stat. Dacă nu s-ar reține legitimarea procesuală pasivă a acestora, iar hotărârea judecătorească nu le-ar fi opozabilă, s-ar ajunge în situația în care nu s-ar mai putea plăti drepturile bănești pretinse prin acțiune, drepturi care beneficiază de fundament legal pentru a fi acordate.
Față de aceste considerente nu are relevanță în cauză apărarea recurenților-pârâți în sensul că sumele atribuite unităților de învățământ școlare s-ar realiza prin Direcția Generală a Finanțelor Publice de la Ministerul Educației și Cercetării și că Inspectoratele școlare urmăresc modul de organizare și funcționare a rețelei de învățământ (asigură aplicarea legislației în organizarea, conducerea și desfășurarea procesului de învățământ), în condițiile în care finanțarea acestor unități școlare și repartizarea fondurilor necesare, revine conform Legii nr.215/2001 recurenților - Consiliului Local și Primarului comunei.
Într-adevăr, recurenții nu au prerogative legale de a calcula sau recalcula drepturile salariale ale personalului didactic din învățământ și nici nu au obligația de plată a drepturilor bănești. În schimb, Consiliul Local și primarul comunei au ca atribuții finanțarea unităților de învățământ pe raza acestei comune, ori plata drepturilor salariale pentru personalul didactic și didactic auxiliar reprezintă o componentă a finanțării unității, astfel cum reiese din prevederile legale invocate.
Instanța de fond a obligat recurenții la plata drepturilor salariale cuvenite în calitate de finanțator al unităților de învățământ.
Mai concret, plata drepturilor legale școlilor nu se poate realiza decât prin intermediul recurenților.
Pârâții în cauză urmează a răspunde față de reclamanți, în calitatea de partener contractual în contractul de muncă al membrilor de sindicat, potrivit dispozițiilor art.58 alin.1 și 2 din Contractul colectiv de ramură învățământ (angajatorul stabilind în concret drepturile salariale cuvenite fiecărui cadru didactic), precum și în calitatea lor de finanțatori ai acestor drepturi, deoarece, potrivit OUG nr.32/2001 aprobate prin Legea nr.374/2001, începând cu anul 2001 finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea.
În același sens sunt și dispozițiile art.38 alin.2 lit.d din Legea nr.215/2001 menționate de altfel, care reglementează atribuția recurentului Consiliul Local de a aproba bugetul local și de a repartiza fondurile necesare unității de învățământ preuniversitar, iar potrivit art.68 alin.1 lit.f din Legea nr.215/2001 și art.20 alin.1 și 4 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice locale, primarul îndeplinește funcția de ordonator de credite.
Cât privește critica pe fondul cauzei, aceasta va fi înlăturată, deoarece instanța de fond a stabilit corect situația de fapt și de drept realizând o corectă aplicare a legii.
Se va avea în vedere astfel că din interpretarea gramaticală, logică și sistematică a prevederilor art.50 alin.1 din Legea nr.128/1997 rezultă că personalului didactic din învățământ cu gradul I și care îndeplinește condițiile de vechime menționate în text, este îndreptățit să beneficieze pe lângă drepturile salariale ce-i sunt recunoscute de lege, de o suplimentare a acestora, constând dintr-o majorare de 1/25 a coeficientului de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime. Împrejurarea că este vorba de un drept salarial în plus acordat de legiuitor este demonstrată de faptul că în conținutul art.50 alin.1 din Legea nr.128/1997 se folosește în mod expres sintagma "tranșe suplimentare". Ori, termenul suplimentar exprimă tocmai intenția legiuitorului de a dispune ca personalul didactic cu vechime de peste 30, 35, 40 de ani în învățământ să beneficieze peste ceea ce i se cuvine potrivit legii cu titlu de drepturi salariale, de încă un drept, cel ce decurge din conținutul art.50 alin.2.
Drept urmare, în completarea tranșelor de vechime prevăzute pentru personalul didactic la care face referire art.50 alin.1 din Legea nr.128/2997, acesta este în drept să i se recunoască și să i se plătească majorarea stipulată de art.50 alin.2, majorare ce nu a fost cuprinsă în coeficienții de multiplicare la care face referire HG nr.11/2007 aprobată prin Legea nr.220/2007, coeficienții de multiplicare și tranșele de vechime având valori identice în aceste acte normative. Drept urmare, prima instanță a realizat o corectă interpretare și aplicare a normelor de drept incidente în cauză, neputându-se susține că majorarea salarială acordată ar fi fost realizată prin aprobarea OUG nr.11/2007, conform Legii nr.220/2007.
Pentru aceste considerente, Curtea, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 Cod pr.civilă, va respinge recursurile ca nefondate, menținând ca legală și temeinică hotărârea primei instanțe, fiind dată cu aplicarea corectă a legii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de recurenții-pârâți CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI, PRIMĂRIA COMUNEI - INSTITUȚIA PRIMARULUI, împotriva sentinței civile nr.1244 din 19 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Civilă - Complet specializat pentru litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant UL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR T în numele membrilor de sindicat, I, și intimații pârâți INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI T, ȘCOALA CU CLASELE I - VIII.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 07.01.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Dact.LG/2 ex./20.01.2010
Jud.fond:;
Președinte:Liviu Cornel DobranișteJudecători:Liviu Cornel Dobraniște, Petrică Arbănaș, Elena
