Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 6219/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR Nr- - drepturi bănești -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A CIVILĂ ȘI PENTRU CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 6219
Ședința publică din data de 11 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: JUDECĂTOR 1: Mariana Pascu
JUDECĂTOR 2: Ligia Epure
JUDECĂTOR 3: Carmen Tomescu
Grefier - -
*******
Pe rol, soluționarea recursului declarat de pârâta SC SA, împotriva sentinței civile nr.89/15.01.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant Bătrâncă, având ca obiect, drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns pentru recurenta pârâtă consilier juridic, lipsind intimatul reclamant.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul este declarat și motivat în termenul legal, după care,
Neamifiind alte cereri de formulat, instanța constatând cauza în stare de soluționare, acordă cuvântul părții prezente.
Consilier juridic, solicită admiterea recursului și modificarea sentinței instanței de fond, în sensul respingerii acțiunii.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin sentința nr. 89/15.01.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a admis în parte acțiunea reclamantului, în contradictoriu cu pârâta SC SA.
A fost obligată pârâta către reclamant la plata sumei de 5916 lei reprezentând diferențe de natură salarială dintre drepturile cuvenite potrivit art. 129 al. 1 raportat la art. 128 al. 5 din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pe anii 2005 - 2007 si cele efectiv primite pe perioada 20.12.2004 - 05.06.2008.
A fost respinsă cererea privind obligarea pârâtei la respectarea prevederilor contractului colectiv de muncă la nivel de unitate pe anii 2005 - 2007 aplicabile la salarizare si acordarea diferențelor salariale in continuare.
A fost obligată pârâta către reclamant la plata sumei de 150 lei cheltuieli de judecata.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamantul este angajatul unității pârâte la diviziile de mentenanță de la in funcția de electrician.
La data de 31.07.2008 această societate și-a schimbat denumirea în SA B astfel după cum rezultă din certificatul eliberat de ONRC B.
Pe perioada cât a lucrat la pârâtă reclamantului nu au fost acordate salariile de baza conform prevederilor CCM pe anii 2005 - 2008 și anume:
- în art. 128 alin. 5 din CCM 2005 - februarie 2008 în cadrul SC SA și al sucursalelor, salariul de bază minim este de minimum 1,76 ori mai mare decât salariul minim pe economie.
La salariul stabilit în condițiile articolului 128 alin. 5 din CCM se menționează că potrivit art. 129 CCM se mai aplică un coeficient de salarizare în funcție de categoria de personal angajat.
Dispozițiile privind această modalitate de salarizare au fost menținute în perioada 2005 - 2008, iar după data de 05.06.2008, salariul reclamantului trebuia calculat avându-se în vedere protocolul încheiat în aceiași data între sindicatul și unitatea pârâtă.
Instanța reține potrivit concluziilor raportului de expertiză că în perioada 20 decembrie 2004-05.06.2008, pârâta nu a acordat reclamantului salariul de bază minim prevăzut de art. 128 al. 5 și art. 129 din contractul colectiv de muncă, iar diferențele salariale cuvenite reclamantului în această perioadă au fost calculate de expertul contabil.
Prin urmare având in vedere și dispozițiile art. 287 din Codul muncii potrivit cărora deși îi revenea sarcina probei, pârâta nu a depus dovezi din care să rezulte că s-au achitat aceste drepturi bănești, instanța a admis in parte acțiunea și a obligat-o pe pârâta să plătească reclamantului sumele nete reprezentând diferențe salariale actualizate dintre salariul de bază minim ce trebuia plătit și cel acordat efectiv pe perioada 20.12.2004-05.06.2008.
S-a respins cererea privind obligarea pârâtei la respectarea prevederilor CCM la nivel de unitate pe anii 2005-2007 aplicabile la salarizare, deoarece pe de o parte această obligație este una convențională derivând din contractul colectiv de muncă aplicabil care constituie legea pârtilor, iar pe de altă parte formularea "dispozițiile aplicabile la salarizare" este prea generală.
S-a respins cererea privind acordarea diferențelor salariale in continuare, deoarece obligația de plată a acestor drepturi își are izvorul în dispozițiile convenționale menționate anterior, iar aplicabilitatea acestora este limitată în timp, si totodată nu se poate reține o eventuală culpă viitoare a angajatorului legată de plata acestui spor.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului s-a arătat că, în mod greșit, instanța de fond a avut în vedere raportul de expertiză întocmit în cauză, dat fiind că acesta ignoră dispozițiile art. 129 alin. 4 din CCM.
Curtea constată a fi nefondat recursul, pentru următoarele considerente:
Reclamantul este muncitor calificat și, conform art. 129 din CCM la nivel de unitate, salariului de bază calculat conform art. 128 CCM. înperioada dec. 2004 - dec. 2007, trebuia să i se aplice un coeficient de majorare prevăzută în Anexa 3 bis la CCM la nivel de unitate.
Înperioada ianuarie 2008 - iunie 2008, salariul minim obligatoriu stabilit prin CCM la nivel de unitate la art. 127 pe niveluri de funcții/meserii, stabilit cu respectarea dispozițiilor art. 129 alin. 1 la nivel de grup de unități din industria petrolieră pe anul 2008 pentru salariații muncitori calificați, a fost de 910 lei.
Verificând actele dosarului, expertul desemnat pentru întocmirea lucrării de specialitate a constatat că, în perioada dec. 2004 - iunie 2008, nu s-a aplicat coeficientul de majorare diferențiat în raport de felul muncii și funcția reclamantului, conform art. 129 CCM cu anexa 3 și respectiv, nu s-a respectat salariul minim obligatoriu stabilit prin CCM la nivel de unitate la art. 127 pe niveluri și funcții/meserii, stabilit cu respectarea dispozițiilor art. 129 alin. 1 din CCM la nivel de grup de unități din industria petrolieră pe anul 2008.
Diferențele salariale la nivel de unitate dintre salariul de bază cuvenit și cel efectiv acordat, sunt în sumă de 5916 lei.
Față de împrejurarea că intimata SC SA nu a formulat obiecțiuni la acest raport de expertiză, coroborat cu dispozițiile art. 287 Codul muncii, potrivit cărora "sarcina probei, în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare", Curtea constată ca nefondat recursul, reținând că la, dosar, recurentul nu a depus acte din care să rezulte că s-au purtat negocieri, conform art. 129 alin. 4 CCM, în urma cărora s-a modificat valoarea salariului minim pe unitate.
Sunt considerentele pentru care, Curtea, constatând că hotărârea primei instanțe nu este afectată de vreunul din motivele de casare sau modificare prev. de art.304 pr.civilă, în temeiul art.312 pr.civilă, va respinge recursul declarat de pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta SC SA, împotriva sentinței civile nr.89/15.01.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant Bătrâncă, având ca obiect, drepturi bănești
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 11.11.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. Jud. LE / 2 ex /20 2009
Tehn. Red. IB
/ C și M
Președinte:Mariana PascuJudecători:Mariana Pascu, Ligia Epure, Carmen Tomescu
