Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 6403/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- R OMANIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi nr.3086/2009
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.6403/
Ședința publică din data de 10 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Farmathy Amelia
JUDECĂTOR 2: Zeca Dorina
JUDECĂTOR 3: Petre Magdalena
GREFIER - -
**************
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de către recurentul-pârât Consiliul Local al orașului împotriva sentinței civile nr.250 din data de 09.03.2009, pronunțate de către Tribunalul Călărași - Secția Civilă, în dosarul nr- (format vechi nr.67/C/2009), în contradictoriu cu intimatul-reclamant Sindicatul Liber din Învățământ și cu intimații-pârâți Grup Școlar și Instituția Primarului prin Primarul orașului - având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei la ora 10,03 nu au răspuns: recurentul-pârât Consiliul Local al orașului, intimatul-reclamant Sindicatul Liber din Învățământ și intimații-pârâți Grup Școlar și Instituția Primarului prin Primarul orașului.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții faptul că, prin motivele de recurs formulate în cauză recurentul-pârât Consiliul Local al orașului a solicitat judecarea pricinii în lipsă, în baza dispozițiilor art. 242 alin.(2) Cod proc. civ.
Curtea față de lipsa părților la prima strigare a cauzei, văzând și dispozițiile art. 104 alin.(13) din Regulamentul de Ordine Interioară a instanțelor judecătorești, dispune lăsarea cauzei la ordine.
La reluarea cauzei la ordine la ora 10,51 în cadrul ședinței de recursuri, nu au răspuns părțile.
Curtea constatând că în cauză recurentul-pârât Consiliul Local al orașului a solicitat judecarea pricinii în lipsă, în baza dispozițiilor art. 242 alin.(2) Cod proc. civ. constată cauza în stare de judecată și o reține în vederea soluționării.
CURTEA,
Prin recursul înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 08.05.2009, recurentul Consiliul Local al orașului a criticat sentința civilă nr.250/09.03.2009 pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Civilă în dosarul nr-, invocând greșita aplicare a dispozițiilor Legea nr.128/1997 și lipsa veniturilor proprii pentru acordarea primelor.
În drept, recurentul și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă.
Intimatul Sindicatul Liber din Învățământ Caf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
Asupra acestuia, Curtea reține următoarele:
Intimatul Sindicatul Liber din Învățământ Cas olicitat, în numele membrilor de sindicat, obligarea pârâtului-recurent la asigurarea fondurilor necesare achitării drepturilor bănești reprezentând prime de concediu de odihnă pentru perioada 2005-2008, actualizate potrivit indicelui de inflație.
Procedând la verificarea înscrisurilor depuse la dosarul instanței de fond, Curtea remarcă faptul că reclamantul-intimat a depus la dosar doar fragmente din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură învățământ pentru anii 2003-2004, iar nu întreg contractul pentru a se verifica dacă nu cumva acordarea unor astfel de prime a fost condiționată cu acordul părților semnatare ale contractului colectiv, de existența unor venituri proprii.
Mai mult decât atât, având în vedere că pretențiile au vizat o perioadă de trei ani începând cu anul 2005, contractul colectiv încheiat pentru o perioadă anterioară nu prezintă relevanță.
Potrivit dispozițiilor art.58 alin.3 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național din anii 2004-2005 prin contractele colective de muncă de la celelalte niveluri se poate stabili, în raport de posibilitățile economico-financiare ale unității, pe lângă indemnizația de concediu, să se plătească și o primă de vacanță.
O prevedere similară se regăsește în conținutul Contractului colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010 nr.2895/21/29.12.2006, respectiv în cuprinsul art.59 alin.3.
În ambele situații, acordarea unor prime de vacanță este condiționată de posibilitățile economico-financiare și trebuie să fie rezultatul negocierii între părți.
Recurentul nu a indicat prin înscrisuri depuse la dosar sau referiri exprese în cererea de recurs, ca și în cererea de chemare în judecată, care sunt acele venituri proprii la care se referă dispozițiile art.36 alin.1 lit.g din Contractul colectiv de muncă la nivelul Județului C Învățământ, înregistrat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale nr.2192/21/31.04.2004.
Este evident că în toate contractele colective de muncă, fie că au fost încheiate la nivel național sau la nivel de ramură, acordarea primelor de concediu a fost condiționată de posibilitățile financiare, respectiv de existența unor venituri proprii ale Inspectoratului Școlar Județean
Mai mult decât atât, asemenea venituri proprii ale Inspectoratului Școlar Județean C nu aveau cum să se regăsească în bugetul local al recurentului.
Față de această împrejurare, rezultă cu certitudine că recurenta nu și-a asumat niciun moment obligația de a plăti prima de vacanță profesorilor, iar acordarea acestei prime a fost condiționată de existența unor venituri proprii ale Inspectoratului Școlar Județean C, venituri care nu au putut fi indicate.
Nimic nu a împiedicat sindicatele reprezentative ale personalului din învățământ să își negocieze în alți termeni contractele colective de muncă și să nu accepte condiționări ale acordării primelor de vacanță în funcție de posibilitățile economico-financiare sau de existența generică și, în cele din urmă, nesigură a unor "venituri proprii" ale Inspectoratelor Școlare Județene.
Acceptând, ca efect al semnării, aceste condiționări s-au expus riscului invocării lipsei veniturilor proprii pentru acoperirea tuturor primelor de vacanță, atât din bugetele Inspectoratelor, cât și din bugetele autorităților locale. Niciuna din aceste instituții nu și-a asumat obligația necondiționată de acordare a primelor de vacanță. De altfel, Curtea observă că reclamantul-intimat face referire doar la dispozițiile Contractului colectiv de muncă nr.2192/21/31.05.2004 la nivelul Județului C Învățământ încheiat între Inspectoratul Școlar Județean C și - Sindicatul Liber din Învățământ al Județului C, contract în care apare noțiunea de venituri proprii, omițând să precizeze dacă ulterior anului 2004 au mai fost încheiate contracte similare la nivelul Județului C și dacă asemenea eventuale contracte cuprindeau o formulare diferită față de cea cuprinsă în art.36 alin.1 lit.g din Contractul colectiv de muncă înregistrat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale sub nr.2192/21/31.05.2004.
Așa cum Curtea sublinia, contractele colective de muncă, fie că e vorba despre cele la nivel național sau cele la nivel de ramură nu stabilesc expressis verbis obligația autorităților locale de a plăti profesorilor prime de vacanță. Dimpotrivă, formulările contractelor colective de muncă, anterior citate, condiționează acordarea primelor de vacanță de posibilitățile economico-financiare și de negocierea dintre părți.
Acest ultim aspect, respectiv negocierea dintre părți, raportat la conținutul cererii de chemare în judecată, se pare că s-a realizat doar pentru anul 2004, perioadă pentru care acordarea primelor a fost condiționată de existența unor venituri proprii ale Inspectoratului Școlar Județean Din petitul cererii de chemare în judecată rezultă că s-au solicitat primele de vacanță pentru 2005-2008, dar pentru această perioadă nu s-a probat desfășurarea negocierilor la care fac referire dispozițiile art.59 din Contractul colectiv de muncă nr.2805/21/29.12.2006 unic la nivel național pentru anii 2007-2010,nici cu recurenta, nici cu intimatul-pârât Inspectoratul Școlar Județean Oricum, eventuala negociere cu pârâtul-intimat Inspectoratul Școlar Județean C nu putea stabili obligații în sarcina terțelor persoane, respectiv în sarcina recurentului.
Având în vedere ansamblul argumentelor mai sus expuse, Curtea, în temeiul dispozițiilor art.312 Cod pr.civilă cu referire la dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă, va admite recursul și va modifica în tot sentința recurată cu consecința respingerii ca neîntemeiate a pretențiilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul-pârât Consiliul Local al orașului împotriva sentinței civile nr.250 din data de 09.03.2009, pronunțate de către Tribunalul Călărași - Secția Civilă, în dosarul nr- (format vechi nr.67/C/2009), în contradictoriu cu intimatul-reclamant Sindicatul Liber din Învățământ și cu intimații-pârâți Grup Școlar și Instituția Primarului prin Primarul orașului.
Modifică în parte sentința recurată în sensul că:
Respinge pretențiile ca neîntemeiate.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 10.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.
Dact.LG/2 ex./07.12.2009
Jud.fond: Gh.; Tr.
Președinte:Farmathy AmeliaJudecători:Farmathy Amelia, Zeca Dorina, Petre Magdalena
