Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 660/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- Secția civilă mixtă -
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ nr. 660/R/2008
Ședința publică din 22 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Bocșe Elena JUDECĂTOR 2: Pantea Viorel
JUDECĂTOR 3: Roman Florica
Judecător: R -
Grefier: - -
Pe rol este pentru azi soluționarea recursului civil introdus de reclamantul Sindicatul Liber din Învățământ S M- în contradictoriu cu intimata pârâtă Școala cu Clasele I-VIII M str - în reprezentarea reclamantei, împotriva sentinței civile nr. 190/D din 4 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr- având ca obiect litigiu de muncă - drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.-
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că, recursul este scutit de plata taxei de timbru, după care:
Curtea de Apel
deliberând:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 190/D din 4 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr- a fost admisă în parte acțiunea reclamantei reprezentată de SINDICATUL LIBER DIN ÎNVĂȚĂMÂNT S M, cu sediul pe--5, cam.3, prin președinte R, împotriva pârâtei ȘCOALA CU CLASELE I-VIII M, cu sediul în M,-, județul S M, și în consecință:
A fost obligată pârâta să acorde reclamantei sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare prevăzut de art.51 alin.3 din Legea nr.334/2002, cu modificările și completările ulterioare.
Au fost respinse celelalte cereri formulate de reclamantă.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că, este competent să soluționeze conflictul de drepturi de față, atât ratione materiae, conform art. 2 pct. 1 lit. c proc.civ. cât și din punct de vedere teritorial, potrivit art. 284 Codul muncii.
Prima problemă pe care instanța a considerat-o datoare să o rezolve a reprezentat-o determinarea incidenței în speță a dispozițiilor Legii bibliotecilor nr.334/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Examinând conținutul acestei legi, Tribunalul a observat că obiectul ei de reglementare îl constituie sistemul național de biblioteci - sistem în care sunt incluse și bibliotecile școlare -, precum și drepturile și îndatoririle personalului bibliotecilor.
.-se pe această observație și constatând că niciuna din normele consacrate prin lege nu distinge între personalul din bibliotecile școlare și personalul din celelalte biblioteci, instanța a apreciat că legea enunțată este aplicabilă în pricina de față, fiindcă ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus.
A doua chestiune a fost reprezentată de verificarea dreptului reclamat.
Potrivit art.51 alin.3 din Legea nr.334/2002, personalul din biblioteci care lucrează în depozite de carte, colecții care includ bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural național mobil, laboratoare de restaurare și conservare a cărții sau cei care asigură servicii de împrumut la domiciliu, ori în spitale, aziluri de bătrâni și în orfelinate, beneficiază, pentru condiții periculoase sau vătămătoare, de un spor de până la 15% din salariul de bază, care face parte din acesta.
Reținând că bibliotecarii din bibliotecile școlare asigură servicii de împrumut de cărți și publicații la domiciliu și având în vedere conținutul normei de drept precizate, Tribunalul consideră că reclamanta este îndrituită să obțină sporul prevăzut de lege pentru desfășurarea activității în condiții periculoase sau vătămătoare.
În fine, a treia problemă constă în a stabili dacă instanța are posibilitatea legală de a fixa nivelul sporului solicitat.
Chestiunea aceasta este generată de împrejurarea că art.51 alin.3 din Legea nr.334/2002, republicată, prevede că sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare este de până la 15% din salariul de bază.
În opinia instanței rezolvarea a fost oferită de dispozițiile art.155 Codul muncii, în conformitate cu care salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri, precum și de dispozițiile art.157 din același cod, în consonanță cu care salariile se stabilesc prin negocieri individuale sau/și colective între angajator și salariați sau reprezentanți ai acestora.
Pe temeiul acestor norme de drept, Tribunalul a apreciat că nivelul concret al sporului reclamat trebuie să fie rezultatul exclusiv al negocierilor colective sau/și individuale purtate între angajator și salariați și că, în aceste circumstanțe legale, instanța nu este abilitată să se substituie părților. Prin urmare, din acest motiv, a fost refuzată cererea reclamantei pentru obligarea pârâtului la plata sporului de 15%, precum și pentru obligarea la plata retroactivă a aceluiași spor.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de plata taxelor de timbru, a declarat recurs Sindicatul Liber din Învățământ S M în reprezentarea reclamantei, solicitând admiterea acestuia, obligarea pârâților la plata retroactivă a sporului pentru bibliotecari.
Prin motivele de recurs s-a invocat că, nu a solicitat stabilirea sporului de 15% ci plata retroactivă a acestuia întrucât el a fost stabilit prin art. 51 alin. 3 din Legea nr. 334/2002.
Deși legal citat, intimatul nu s-a pronunțat asupra recursului.
Examinând decizia recurată prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:
Potrivit art. 51 alin. 3 din Legea nr. 334/2002 personalul din biblioteci, care lucrează în depozite de carte, colecții ce includ bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural, național mobil, laboratoare de restaurare și conservare a cărții, sau cei ce asigură serviciile de împrumut la domiciliu ori în spitale, beneficiază pentru condiții periculoase sau vătămătoare de un spor de până la 15 % din salariul de bază ce face parte din acesta.
Din adeverința emisă de Școala cu Clasele I-VIII M - fila 11 dosar fond - reiese faptul că reclamanta este angajata sa, responsabilă cu biblioteca, nebeneficiind de sporul de 15% prevăzut de art. 51 alin. 3 din legea bibliotecarului.
Analizând considerentele și dispozitivul sentinței recurate, se constată faptul că acestea cuprind dispoziții contradictorii. S-a statuat că acordarea sporului este rezultatul unei negocieri purtate între angajator și salariați, astfel că instanța nu se poate substitui părților, apoi, s-a apreciat că nu există posibilitatea acordării retroactive, iar apoi, că se impune acordarea.
Sigur că art. 157 din Codul muncii, prevede faptul că, salariile se stabilesc prin negocieri individuale sau colective iar în speță s-ar fi impus aceste negocieri pentru stabilirea câtimii sporului de până la 15% sau 15%, dar, în lipsa acestor negocieri nu se poate reține că angajatul nu trebuie să beneficieze de acest spor prevăzut imperativ într-o lege specială. Pe de altă parte, acordarea sporului de prima instanță nu a fost contestat, nu face obiectul recursului, astfel că, nu mai poate fi pus în discuție, neexistând motiv de ordine publică ce să fie invocat din oficiu de instanță vis-a-vis de acest aspect.
Obiectul litigiului l-a făcut solicitarea de plată retroactivă a dreptului susmenționat, neexistând temei legal pentru neacordarea acestuia, conform celor expuse, culpa angajatorului de a nu purta negocieri cu salariatul nu-i poate fi imputată acestuia, astfel că, văzând dispozițiile art. 51 alin. 3 din Legea nr. 334/2002 coroborat cu art. 3 din DL nr. 167/1958, instanța de recurs în baza art. 304 alin. 1 pct. 7, 9 Cod procedură civilă, art. 312 alin. 1, 3 Cod procedură civilă va admite ca fondat recursul, va modifica în parte sentința recurată și în consecință, va obliga pârâta să calculeze și să plătească reclamantei sporul de 15% prevăzut de art. 51 alin. 3 din Legea nr. 334/2002 pentru perioada 31.05.2004 - 31.05.2007, sume ce vor fi actualizate cu indicii de inflație la data plății.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate, ca fiind legale și temeinice, raportat la considerentele expuse.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite ca fondat recursul civil declarat de reclamantul Sindicatul Liber din Învățământ S M- în contradictoriu cu intimata pârâtă Școala cu Clasele I-VIII M str - în reprezentarea reclamantei, împotriva sentinței civile nr. 190/D din 4 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare pe care o modifică în parte în sensul că:
Obligă pe pârâtă să calculeze și să plătească reclamantei sporul de 15% prevăzut de art. 51 alin. 3 din Legea nr. 334/2002 pentru perioada 31.05.2004 și până la data introducerii acțiunii, sume actualizate la data plății, cu indicele de inflație.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 22 aprilie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - R - - -
Red.dec.RF
07.05.2008.
Jud fond -
Dact.IM/2 ex./07.05.2008.
Președinte:Bocșe ElenaJudecători:Bocșe Elena, Pantea Viorel, Roman Florica
