Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 681/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.681
Ședința publică din data de 7 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Dan Andrei Enescu
JUDECĂTORI: Dan Andrei Enescu, Vera Andrea Popescu
: -
Grefier: -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamanții, C, -, G, I, ( ), G, G, -, N, G, HG, G, A, SI, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la SOCIETATEA CIVILA DE & cu sediul în P,str. - -, nr. 33, - etaj 3, împotriva sentinței civile nr. 3098 din 8.12.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâta SC SA cu sediul în B, sector 1, Calea, nr. 239.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru recurenții reclamanți avocat din cadrul Baroului P în baza împuternicirii avocațiale din 26.02.2009, intimata pârâtă reprezentată de avocat din cadrul baroului P în baza împuternicirii avocațiale depuse la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,după care:
Avocat pentru intimata-pârâtă SC "" SA depune la dosar un raportul de expertiză extrajudiciară și concluzii scrise. Declară că alte cereri nu mai are de formulat.
Avocat pentru recurenții-reclamanți declară că a luat cunoștință de conținutul raportului de expertiză depus de intimată, alte cereri nu mai are de formulat.
Curtea, față de actele și lucrările dosarului, având în vedere declarația părților că alte cereri nu mai au de formulat, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Având cuvântul în fond pentru recurenții-reclamanți, avocat solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței, iar pe fond admiterea acțiunii, obligarea pârâtei la plata drepturilor suplimentare reprezentând prima de aprovizionare toamnă - iarnă pentru anii 2005 - 2008, constituite în fiecare an la nivelul a câte unui salariu minim pe ramură. Aceste sume au fost incluse în anul 1998, dar nu se mai regăsesc în salariile pe anii 2005 - 2006. Depune la dosar concluzii scrise și arată că nu solicită cheltuieli de judecată.
Având cuvântul în fond pentru intimata-pârâtă SC "" SA avocat învederează că aceste adaosuri au fost incluse în salariul de bază. Precizează că nu a fost organizată pe acțiuni. Așa cum rezultă din istoricul societății, aceasta a fost regie autonomă, angajații fiind asimilați funcționarilor publici, astfel încât ori de câte ori se emitea vreo ordonanță de guvern, angajații beneficiau de indexări salariale.
După privatizare cea mai mare parte a sucursalelor au fost preluate de, fiind preluată în baza unui protocol din 29.10.03. În urma preluării existau 2 sindicate, astfel încât existau 2 contracte colective negociate cu acestea.
Sindicatul din cadrul au aderat la și ca o consecință s-au adus salariile angajaților la nivelul grilelor de salarizare din.
Potrivit telexului nr.2328/1997 comunica tuturor salariaților din că vor beneficia de o suplimentare a drepturilor salariale în conformitate cu art.168 alin.1 din CCM, iar la alin.3 din același articol prevedea includerea acestui spor în salariu de bază începând cu 01.03.1998. Sporul salarial s-a inclus în salariul de bază al fiecărui salariat al Regiei autonome. Operațiunea de introducere în carnetele de muncă s-a făcut fie printr-o modalitate clasică, făcându-se mențiunea telexului 2412/98, fie prin emiterea unei decizii - decizia nr.78/1998. În cazul, pe fondul neexistenței fondului de salarii și ca urmare a reașezării salariale s-au majorat salariile începând cu octombrie 1999, dar sporurile salariilor angajaților erau deja incluse în salariu de bază.
Solicită respingerea recursului potrivit susținerilor formulate în concluziile scrise pe care le depune la dosar. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr- reclamanții, C, -, G, I, ( ), -, -, G, G, -, n, G, HG, G, -, -, a, -, și au chemat in judecată pe pârâta SC SA B, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să fie obligată pârâta la plata către fiecare reclamant a drepturilor bănești cuvenite și neacordate reprezentând contravaloarea aprovizionării toamnă-iarnă în cuantum de un salariu minim pe ramură pentru anul 2005-2007 sumă actualizată în raport cu indicele de inflație la data plătii efective.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că au fost salariații SC în baza contractelor individuale de muncă pe o perioada nedeterminată, iar potrivit art. 176 alin.l și 2 din contractul de muncă la nivelul ramurii energie electrică, termică, petrol și gaze pe anul 2006 înregistrat la la nr. 288/2006 se prevede în mod expres că cu prilejul unor evenimente anuale, Paște, ziua meseriei C, precum și în luna octombrie, salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale sub forma unui adaos în sumă fixă al căror cuantum este echivalent cu salariul minim pe ramură potrivit prevederilor prezentului contract.
S- susținut de asemenea în motivarea acțiunii de către reclamanți că potrivit contractului colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2005-2007 precum și contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2011 sunt prevăzute în art. 99 alin.2 art. 100 alin.2 că drepturile prevăzute in prezentul contract colectiv de munca sunt considerate minime de la nivelul cărora începe negocierea contractelor colective de muncă la celelalte niveluri cu excepția celor care sunt stabilite in cuantum fix sau maxim în perioada in care au fost angajați, nu au beneficiat de aceste drepturi salariale desi executarea contractului de munca este obligatorie pentru părți potrivit disp. art. 243 codul muncii.
Prin întâmpinarea formulată pârâta a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune susținând ca aceasta se încadrează în dispozițiile art. 283 lit.a din codul muncii, fiind aplicabil termenul de prescripție de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune, întrucât obiectul constituie neexecutarea contractului colectiv de munca or a unor clauze ale acestuia.
În ceea ce privește modul de calcul al termenului de prescripție extinctivă s- susținut de către pârâtă prin întâmpinare că acesta începe să curgă de la data nașterii dreptului la acțiune, dată la care salariatul nu a încasat suma solicitată prin acțiune, deși momentul pretins al exigibilității era luna octombrie a fiecărui an.
Pârâta a mai invocat prin întâmpinare excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, susținând că reclamanții își precizează creanța pretinsă prin invocarea art. 176 din CCM pe ramură limitat însă la art. 1 si 2 această limitarea fiind nelegală deoarece dispoziția din CCM ramură instituie o reglementare unitară a adaosurilor de salariu ca măsură de protecție, și întrucât nu există un drept la un venit anual care să fie acordat de pârâtă în mod distinct pe anii 2005-2006-2007 rezulta că reclamanții nu sunt creditori în raportul juridic de drept substanțial fiind lipsiți de calitate procesuală activă în formularea prezentei cereri de chemare în judecată.
Pe fondul cauzei s- susținut de către pârâtă că acțiunea este neîntemeiată deoarece venitul anual în luna octombrie pentru aprovizionarea de toamna iarna nu se datorează conform alin 1 si 2 din art. 176 CCM întrucât a fost introdus în salariul de bază al fiecărui salariat conform adreselor comune RA SA, Sindicatul nr. 2328/1997 si 2412/1998, iar ca confirmare a acestei situații din anul 1998 sindicatul nu a mai intrat in negocieri pe tema acordării distincte a venitului anual în luna octombrie pentru aprovizionarea de toamnă - iarna.
Tribunalul Prahova prin sentința civilă nr. 3098 din 8 decembrie 2008 a respins ca neîntemeiate excepția prescripției dreptului la acțiune și lipsei calității procesuale active reclamanților invocată de pârâtă prin întâmpinare.
Pe fondul cauzei respins acțiunea formulată de reclamanții.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond reținut următoarele:
Față de excepția prescripției dreptului la acțiune s- apreciat că aceasta este neîntemeiată, deoarece obiectul acțiunii îl constituie plata unor drepturi salariale constând in contravaloarea valoarea aprovizionării de toamnă-iarnă, astfel că termenul de prescripție al acțiunii este de 3 ani potrivit art. 283 lit. din codul muncii.
Cum cererea a fost formulată la data de 30.09.2008, iar prin acțiune se pretinde contravaloarea aprovizionării de toamnă iarnă pentru anul 2005-2006 tribunalul apreciat că excepția prescripției dreptului la acțiune este neîntemeiată, cererea fiind promovată în cadrul termenului de 3 ani prevăzut în art. 283 lit. din codul muncii.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților invocată de pârâtă s- apreciat fi neîntemeiată, deoarece reclamanții sunt părți în contractele colective de muncă chiar dacă sunt reprezentați de sindicat, iar prin contractul colectiv de muncă la nivel de ramura nr. 288/2006 se prevede că, stabilirea drepturilor si obligațiilor salariaților, prin angajare se face prin încheierea contractului colectiv de muncă.
Pe fondul cauzei, examinând actele si lucrările dosarului, tribunalul apreciat că acțiunea este neîntemeiată potrivit considerentelor ce urmează:
Prin dispozițiile art. 176 alin.1 și 2 din CCM la nivel ramura energie electrică, termică, petrol și gaze pe anul 2006 se prevede că, în cazul unor evenimente anuale, Paște, ziua meseriei, C precum și în luna octombrie, salariații urmează a beneficia de o suplimentare a drepturilor salariale sub forma unui adaos fix în suma fixă.
Prin dispozițiile art. 137 din CCM pe ramura se prevede ca prin contractul colectiv de munca încheiate la nivel de agent economic unele sporuri sau adaosuri pot fi incluse in salariul de bază.
Art. 176 alin.6 pct.4 din CCM ramură instituie o excepție de la negocierea și acordarea in mod distinct a venitului anual în luna octombrie pentru aprovizionarea de toamna iarnă, acest venit fiind introdus în salariul de bază al fiecărui salariat SA potrivit adreselor RA SA- Sindicat nr. 2328/1997 și 2412/1998.
În acest context, începând cu anul 1998 în lipsa unor negocieri in vederea acordării distincte venitului anual în luna octombrie pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă tribunalul apreciat pretențiile reclamanților ca fiind nefondate.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
In cuprinsul motivelor de recurs se arata faptul că sentinta civilă este lipsită de temei legal fiind data cu incălcarea si aplicarea gresita a legii, respectiv a prevederilor art.176 alin.1 si 2 din CCM la nivel de ramura, motiv de recurs prevăzut de art.304 pct.9 din pr.civ.
Solutia instantei de fond nu tine cont că parata nu a depus la dosar nici un inscris si nici o alta dovada din care să rezulte ca in privinta fiecăruia dintre reclamantii din prezenta cauza a inclus prima de aprovizionare toamna iarna in salariul de baza si ca i-a achitat fiecăruia efectiv prima de aprovizionare in perioada 2005 - 2008.
Astfel, parata nu a inteles să depuna la dosar statele de plata aferente perioadei 2005 - 2008, din care să rezulte ce drepturi salariale a plătit efectiv fiecarui salariat reclamant in fiecare luna in perioada 2005 - 2008. aratand doar ca in perioada 1997-1998 ar fi inclus la nivel declarativ prima in salariul de baza, desi perioada 1997-1998 nu face obiectul litigiului.
De asemenea, se mai sustine ca parata a recunoscut foarte clar ca fondul de prime este diferit de fondul de salarii, si ca acesta a fost deturnat de la destinatia sa si folosit la plata salariilor, astfel incat parata nu a mai achitat si primele datorate catre salariți conform CCM pe ramura si de unitate.
Chiar pârâta, arata ca din 1999 până în prezent, această primă de aprovizionare nu a fost inclusă în obiectul negocierilor și nu a mai fost mentionata din această cauză în nici un CCM de unitate al în această perioadă.
In realitate sustin recurentii, absența negocierilor este culpa pârâtei, iar aceasta își invocă nepermis propria culpă pentru a-și susține punctul de vedere.
In combaterea motivelor de recurs, intimata a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, mentinerea sentintei atacate ca fiind legala si temeinică si obligarea recurentilor la plata cheltuielilor de judecata.
In cuprinsul intâmpinării se arată că suplimentarea salariala pentru aprovizionarea de toamna a fost introdusă in salariul de baza conform telexului 2412/1998.
In fapt, din anul 1998 sindicatul nu a mai intrat in negocieri cu patronatul pe tema acordării distincte a venitului anual in luna octombrie pentru aprovizionare de toamna - iarna, intrucat acest venit a fost introdus din iunie 1997, potrivit CCM și efectiv din 1998, in salariul de baza al fiecărui salariat SA - majorat in acest fel.
Ca o confirmare a acestei situații, din 1998 sindicatul nu a mai intrat in negocieri pe tema acordării distincte a venitului anual in luna octombrie pentru aprovizionarea de toamnă iarna.
In dovedirea celor sustinute in cuprinsul intampinării parata intimata a depus la dosarul cauzei inscrisuri.
Examinand hotararea atacata prin prisma motivelor de recurs formulate, a actelor și lucrărilor dosarului precum si a dispozitiilor legale incidente in cauza Curtea retine ca recursul formulat este nefondat intrucat incepand cu CCM 1998, s-a introdus principiul plăților suplimentelor salariale, numai in conditiile in care prin act aditional incheiat conform Legii nr.130/1996. nu s-a convenit includerea lor efectivă în salariul de baza.
IP nr.2412/1998, care reprezintă baza de calcul a includerii dreptului salarial in salariul de baza, a fost concretizat normativ prin modificarea art.168 alin.2 CCM 1998.
Ca o confirmare a acestei situații, din 1998 sindicatul nu a mai intrat in negocieri pe tema acordării distincte a venitului anual in luna octombrie pentru aprovizionarea de toamnă iarna.
Cu caracter normativ general, introducerea adaosurilor in salariul de baza este prevazuta de art.137 din CCM pe ramura: prin contractele colective de muncă incheiate la nivel de agent economic, unele sporuri si / sau adaosuri pot fi incluse in salariul de baza".
Art.176 alin.6 CCM instituie exceptia de la negocierea, materializarea si acordarea in mod distinct a venitului anual in luna octombrie pentru aprovizionare toamna iarna, prev.deart. 176 CCM.
Avand in vedere situatia de fapt, critica reclamantilor recurenti referitoare la faptul ca parata nu a depus la dosar nici un inscris si nici o alta dovada din care să rezulte ca in privinta fiecăruia dintre reclamantii din prezenta cauza a inclus prima de aprovizionare toamna iarna in salariul de baza si ca i-a achitat fiecăruia efectiv prima de aprovizionare in perioada 2005 - 2008 este neintemeiata, fata de faptul ca acest venit a fost intodus in salariul de baza al fiecarui salariat SA - majorat in acest fel - din 1998 conform adreselor comune RA SA - Sindicat nr.2328/08.10.1997 si nr.2412/29.05.1998, dovada pretinsa de catre recurenti nemaifiind astfel utila cauzei.
De asemenea nici critica referitoare la faptul ca această primă de aprovizionare nu a fost inclusă în obiectul negocierilor și nu a mai fost mentionata din această cauză în nici un CCM de unitate al în această perioadă, astfel ca parata intimata isi invoca propria culpa,pentru respingerea actiunii nu este intemeiata.
Din 1998 sindicatul nu a mai intrat in negocieri cu patronatul pe tema acordării distincte (conform alin.1 si 2 din art.176 CCM ) a venitului anual in luna octombrie pentru aprovizionarea toamna iarna, intrucat acest venit a fost introdus din iunie 1997, potrivit CCM și efectiv din 1998, in salariul de baza al fiecarui salariat SA majorat in acest fel.
Astfel, Curtea retine ca instanta de fond in mod legal si temeinic a pocedat la respingerea actiunii ca neintemeiata, retinand in considerente aceste aspecte, fapt pentru care va respinge recursul in temeiul disp.art.312 cp.ricivlă corob. cu disp.art.3041pr.civilă, ca nefondat.
Pentru aceste motive
In numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de reclamanții, C, -, G, I, ( ), -, -, G, G, -, n, G, HG, G, -, -, a, -, și, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la SOCIETATEA CIVILA DE & cu sediul în P,str. - -, nr. 33, - etaj 3, împotriva sentinței civile nr. 3098 din 8.12.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâta SC SA cu sediul în B, sector 1, Calea, nr. 239.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 7 aprilie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Dan Andrei Enescu, Vera Andrea Popescu
- - - - - - -
Grefier
Operator de date cu caracter personal
Număr de notificare 3120
Tehnored VD/MD
3 ex/04.05.2009
dosar fond - al Trib.
jf
Președinte:Dan Andrei EnescuJudecători:Dan Andrei Enescu, Vera Andrea Popescu
