Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 7182/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 7182
Ședința publică de la 07 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marin Covei
JUDECĂTOR 2: Sorina Lucia Petria Mitran
Judecător - -
Grefier
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de reclamanta și pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Ministerul Economiei și Finanțelor-prin O, împotriva sentinței civile nr. 444 din 19 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții Tribunalul București, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este declarat și motivat în termenul legal, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform disp. art. 242 alin. 2 cod procedură civilă, după care;
Curtea, constatând că numai sunt cereri de formulat și neexistând excepții de invocat a trecut la deliberări.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr. 444 din 19 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice
S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu Ministerul Justiției și Libertăților, Tribunalul București, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Economiei și Finanțelor B și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, și au fost obligați pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Tribunalul București și Consiliul Superior al Magistraturii să plătească reclamantei sporul de 15% din salariul de bază brut lunar de la 15.09.2008 până la 15 2008.
S-au respins restul pretențiilor.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
În baza art. 137 cod procedură civilă, analizând excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Finanțelor Publice s-a constatat ca fiind întemeiată, întrucât între reclamanți și aceștia nu există raporturi juridice de muncă.
Potrivit art.13 din OG57/2000, privind salarizarea salariaților pentru păstrarea confidențialității în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care iau cunoștință în exercitarea funcției, personalul din aparatul consiliului primește spor de confidențialitate de până la 20 % calculat din salariul de bază brut.
OG137/2000,în art. 30 alin. 3 prevede că pentru păstrarea confidențialității în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care iau cunoștință în exercitarea funcției, personalul primește lunar un spor de confidențialitate de 15 % calculat la salariul de bază brut, iar art. 13 din OG123/2003, stipulează că sporul de confidențialitate se acordă personalului contractual din aparatul de lucru al Guvernului în cuantum de până la 15 %, precum și personalului contractual din instituțiile și autoritățile publice pentru care prin acte normative specifice se prevede acordarea acestui spor.
În același sens sunt și prevederile art. 13 din OG10/2007.
Față de reglementările legale menționate și de obligația de confidențialitate impusă prin lege petentei, în calitate de judecător, această obligație legală trebuie să fie însoțită și de dreptul la sporul de confidențialitate.
Potrivit art. 99 lit. d din Legea 303/2004 și art. 4 alin. 1din Legea 302/2004, raportat la art. 78 din Legea 567/2004, petentei i se impune obligația profesională imperativă de confidențialitate.
Petenta face parte din categoria corpului magistraților din sistemul justiției, ca toate celelalte categorii socioprofesionale enumerate anterior, cărora li s-a stabilit prin lege obligația de confidențialitate dar și dreptul corelativ constând în acordarea sporului de confidențialitate.
Pentru a nu exista o diferențiere cu caracter discriminator este necesară acordarea sporului de confidențialitate generată de obligația de confidențialitate.
Aceasta se impune cu atât mai mult cu cât este interzisă orice discriminare, potrivit dispozițiilor art. 6 alin. 3 Codul muncii, potrivit cărora pentru muncă egală există și dreptul la un salariu egal iar, potrivit art. 6 și16 din Constituția României, se reglementează egalitatea între cetățeni prin excluderea discriminării, principii ce guvernează materia drepturilor omului conform
În același sens există și dispozițiile Directivei Consiliului Europei 2000/78/CE/21.11.2000 pentru crearea unui grad general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă, interzicând orice fel de discriminare inclusiv în materia salarizării.
Atâta timp cât există obligația de confidențialitate, petenta este afectată de tratamentul mai puțin favorabil și discriminatoriu în condițiile în care acesteia nu i se acordă dreptul ce însoțește obligația principală.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanta și pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Ministerul Economiei și Finanțelor-prin O, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
Reclamanta a arătat că hotărârea este nelegală, întrucât i s-a respins cererea pentru perioada 22.01.2006- 14.09.2008, în mod implicit, fără nici o motivare, deși se motivează în sensul că îi incumbă obligația de confidențialitate, deci i se cuvine sporul respectiv. Fără nici o motivare s-a respins și cererea de obligare la plata sumelor solicitate actualizate cu indicele de inflație și cea de obligare la plata pe viitor a acestora. A solicitat admiterea acțiunii în totalitate.
Pârâtul Ministerul Justiției Ministerul Justiției și Libertăților critică sentința prin primul motiv de recurs în temeiul art.304 pct.4 Cod procedură civilă și solicită casarea sentinței pentru că instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești,iar sporul de confidențialitate acordat de 15% constituie o adăugare la textul de lege, o încălcare a atribuțiilor conferite puterii judecătorești prin lege, fiind o problemă de legiferare.
Instanța a legiferat acordarea unui drept salarial neprevăzut în legislație, astfel că invocat decizia nr.818/03.07.2008 și nr.1325/04.12.2008 ale Curții Constituționale, prin care aceasta a statuat că dispozițiile nr.OG137/2000 sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în acte normative.
În al doilea motiv de recurs se critică sentința pentru că este lipsită de temei legal, potrivit art.304 pct.9 Cod procedură civilă, în condițiile în care nu există niciun act normativ care să prevadă și să garanteze acest drept magistraților și în mod greșit s- reținut starea de discriminare a reclamantei, iar legiuitorul nu a avut în vedere modul de reglementare a unor relații sociale prin lege ori prin acte normative.
În afara legii, nu se poate vorbi de discriminare, în sensul nr.OG137/2000 și când există în lege sau ordonanță o dispoziție în contradicție cu art.16 din Constituția României părțile pot invoca excepția de neconstituționalitate a acelor prevederi legale.
Dreptul la spor de confidențialitate pentru magistrați nu este recunoscut de lege întrucât nu este reglementat prin nici un act normativ și nu face obiectul art.14 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și nu poate fi aplicat pentru că nu există nici un text legal care să recunoască dreptul la acest spor.
Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP Oai nvocat excepția lipsei calității procesuale pasive în lipsa raporturilor de muncă cu acest personal, astfel că nu poate plăti drepturi salariale pentru acesta și potrivit legii are alte atribuții, astfel că solicită admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală. A arătat că există contradicție între considerente și dispozitiv cu privire la această excepție invocată.
Recursurile sunt fondate.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că instanța de fond a reținut în considerentele sentinței faptul că excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Finanțelor Publice este întemeiată, întrucât între reclamanți și aceștia nu există raporturi juridice de muncă. Cu toate acestea, prin dispozitivul hotărârii a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Finanțelor Publice, existând așadar contradicție între considerente și dispozitiv cu privire la această excepție invocată, fiind întemeiat motivul de recurs formulat în acest sens de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP
Mai mult, se constată că instanța de fond, după ce a reținut că reclamanta a fost discriminată prin neacordarea sporului de confidențialitate, deși îi revine potrivit legii obligația corelativă, a admis acțiunea numai pentru perioada de la 15.09.2008 până la 15 2008, fiind respinse,fără nici un fel de motivare, restul pretențiilor, ce priveau acordarea aceluiași spor pentru perioada 22.01.2006 - 14.09.2008, precum și pentru viitor, ca și reactualizarea sumelor respective cu indicele de inflație la data plății.
Procedând astfel, instanța de fond a soluționat cauza fără a intra în cercetarea fondului, motiv pentru care, văzând și disp. art. 312.pr.civ. vor fi admise recursurile, va fi casată sentința și se va trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond.
Cu prilejul rejudecării, instanța de fond va analiza și se va pronunța motivat asupra tuturor capetelor de cerere formulate de reclamantă, precum și asupra apărărilor formulate de pârâți, atât cu privire la excepții, cât și cu privire la fondul cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Admite recursurile declarate de reclamanta și pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Ministerul Economiei și Finanțelor-prin O, împotriva sentinței civile nr. 444 din 19 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții Tribunalul București, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect drepturi bănești.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond.
Decizie irevocabilă
Pronunțată în ședința publică de la 07 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.jud.
2 ex./16.12.2009.
fond:
Președinte:Marin CoveiJudecători:Marin Covei, Sorina Lucia Petria Mitran
