Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 768/2009. Curtea de Apel Bacau

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE

DECIZIE Nr. 768

Ședința publică de la 08 Iulie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Doru Octavian Pîrjol Năstase

JUDECĂTOR 2: Camelia Viziteu

Judecător - - -

Grefier -

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

Astăzi la ordine a venit spre pronunțare recursul civil formulat de pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ împotriva sentinței civile nr. 352 din 03.03.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.

Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din 06.07.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi.

CURTEA

DELIBERÂND

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă 352/03.03.2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- a fost respinsă excepția lipsei calității de reprezentant a Sindicatului Independent AVIAS; a fost admisă acțiunea principală și obligată pârâta la plata drepturilor prevăzute de art.12 din OUG92/2009 așa cum a fost modificată; a fost admisă cererea conexă și anulată decizia nr.707/2.10.2008 emisă de Agenția Județeană Pentru Ocuparea Forței de Muncă

În considerentele hotărârii a fost reținută următoarea situație de fapt și de drept:

Prin acțiunea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Bacău, la data de 15.10.2008, Sindicatul Independent Avias B, a formulat acțiune ca reprezentant al reclamanților:, -, G, a, -, G, u, G, G, R, -, G, -, G, G, a, G, u, și împotriva pârâtei Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă B, solicitând ca pe cale de hotărâre judecătorească, pârâta să fie obligată la plata drepturilor bănești cuvenite ca urmare a aplicării prevederilor art.12 din OUG 95/2002, modificată prin OUG nr.22/2004, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii s-au arătat următoarele:

În luna iulie 2008, ca urmare a aplicării unui program de restructurare a societății SA B, având ca efect efectuarea de concedieri colective de personal, reclamanții au fost disponibilizați.

La data de 15.07.2008, când reclamanții erau deja în perioada de preaviz, la sediul angajatorului s-au deplasat reprezentanți ai pârâtei, pentru a efectua serviciile de preconcediere, ocazie cu care cei concediați au fost anunțați public că, ulterior disponibilizării, datorită faptului că angajatorul lor este o societate care activează în domeniul industriei de apărare, ei vor beneficia de drepturile bănești prevăzute în art.12 din OUG 95/2002, adică de o sumă egală cu de două ori salariul mediu net pe economie la momentul concedierii, plus un număr de plăți compensatorii lunare, un număr de luni - venit de completare și indemnizație de șomaj.

Cu același prilej, reclamanților li s-a mai explicat ce documente trebuie să obțină de la societate și ce piese trebuie să cuprindă dosarul de șomaj al fiecărui reclamant, pentru a putea beneficia de drepturile prevăzute de OUG nr.95/2002. Totodată, reclamanților li s-a mai comunicat și că procedura pentru a beneficia de prevederile OUG 95/2002 este aceea de deschidere pentru fiecare a dosarului de șomaj, și că în prima lună vor beneficia doar de indemnizația de șomaj și de venit de completare, după care din a doua lună se va suspenda dosarul de șomaj pe toată perioada de acordare a plăților compensatorii, dosarul de șomaj urmând a fi reactivat după această perioadă.

Raportat la această situație, în luna iulie 2008, pentru un lot de 66 persoane s-a plătit îndemnizația de șomaj plus venitul de completare, iar în luna august s-a plătit salariul compensatoriu, pentru ca în luna septembrie 2008, pârâta B să dispună anularea acestor drepturi, reclamanții urmând să primească doar ajutorul de șomaj cuvenit în temeiul Legii 76/2002.

Nefiind de acord cu această evoluție negativă a plății drepturilor lor bănești, reclamanții au formulat acțiune în justiție, pentru ca pârâta să fie obligată la plata drepturilor bănești stabilite inițial, cuvenite ca urmare a aplicării prevederilor art.12 din OUG 95/2002.

La dosar, pârâta B depus întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca nefondată pentru următoarele considerente:

- Art. 12 din OUG95/2000 se aplică doar societăților comerciale cu capital de stat din industria de apărare, o interpretare contrară dând naștere la discriminări față de personalul din celelalte societăți comerciale cu capital privat.

- Statul nu poate interveni în politica managerială a unei societăți private.

- Din interpretarea teleologică a dispozițiilor art. 12 rezultă că singura cauză disponibilizării personalului, disponibilizare care ar avea ca efect plățile compensatorii, ar trebui să o constituie privatizarea societății.

De asemenea, prin întâmpinare s-a invocat excepția lipsei calității procesuale active a sindicatului independent Avias.

Prin cererea înregistrată sub nr- reclamantul a solicitat anularea deciziei nr. 707/02.10. 2008 Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă B prin care s-au anulat drepturile prevăzute în art. 12 din OUG 95/2002 ca urmare interpretării acestei dispoziții legale de către inițiatorul legii.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că interpretarea dată de inițiatorul legii nu poate veni în contradicție cu voința legiuitorului însuși.

La termenul din 13.02. 2008 instanța a dispus conexarea celor două cauze.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul constatat următoarele:

În fapt reclamanții au fost disponibilizați de la SC SA -B, începând cu luna iulie 2008, ca urmare reorganizării societății. Deși inițial, reprezentanții pârâtei i-au informat că urmează să primească drepturile bănești prevăzute în OUG95/2002, ulterior, a revenit asupra poziției sale, refuzând plata acestor drepturi. Pârâta și-a justificat refuzul prin prisma adresei nr. 1142/10.09.2008 a Ministerului Muncii și Egalității de șanse - Direcția Programe și Strategii Forță de Muncă, adresă care reprezintă un punct de vedere al acestei direcții. Conform acestui punct de vedere, măsurile de protecție socială reglementate de OUG95/2002 cu modificările și completările ulterioare nu se pot aplica salariaților concediați de agenții economici cu capital privat din industria de apărare.

Referitor laexcepțiaridicată, pârâta a arătat că Sindicatul Avias B nu are calitate procesuală activă deoarece la momentul formulării acțiunii, persoanele în numele cărora a formulat acțiune în calitate de " reprezentant" nu mai aveau calitatea de salariați și implicit nici de membri de sindicat, reprezentarea unor eventuale procese ale acestora de către sindicat excedând dispozițiilor Legii 54/2003 și celorlalte acte normative care reglementează reprezentarea unor persoane.

Ca atare, pârâta a considerat că Sindicatul Avias nu putea formula acțiune în numele și pentru persoanele menționate în acțiune, solicitând admiterea excepției și respingerea acțiunii ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

Din analiza celor de mai sus, instanța reține că pârâta face confuzie între două excepții procesuale, respectiv între lipsa calității procesuale active și lipsa calității de reprezentant, în sensul că pârâta ridică excepția lipsei calității procesuale active, dar o motivează ca fiind pe excepția lipsei calității de reprezentant.

Calitatea procesuală trebuie să corespundă cu calitatea de titular al dreptului și respectiv al obligației ce formează conținutul raportului juridic de drept material supus judecății.

În ipoteza în care pârâta ar fi invocat excepția lipsei calității procesuale active a sindicatului se observă că această excepție nu poate fi reținută, deoarece cadrul procesual este delimitat din chiar conținutul acțiunii, unde, în preambul, se stabilește fără echivoc: "Sindicatul Independent Avias, în calitate dereprezentantal reclamanților".

Față de aceste aspecte instanța califică excepția invocată ca fiind excepția lipsei calității de reprezentant, urmând aor espinge pentru următoarele considerente:

Art. 28 din Legea nr. 54/2003 prevede că organizațiile sindicale apără drepturilor membrilor lor ce decurg din legislația muncii, contractele colective de muncă, contractele individuale de muncă în fața instanțelor judecătorești.

Cum în prezentul litigiu se invocă drepturi ce decurg din normele la care se face referire în articolul sus menționat, instanța constată că Sindicatul Independent Avias are calitatea de reprezentant al reclamanților.

În ceea ce priveștefondullitigiului, instanța constată că acțiunea principală și acțiunea conexă sunt întemeiate pentru următoarele motive:

în speță a dispozițiilor art. 12 din OUG95/2002 (astfel cum a fost modificat) rezultă din faptul că art. 1 din ordonanță prevede că acest act normativ stabilește cadrul juridic al activităților industriei de apărare, iar art. 2 lit. prevede că, în înțelesul ordonanței, industria de apărare cuprinde agenți economici care dispun de capacități de producție și resurse umane destinate sistemului național de apărare, agenții economici fiind aprobați prin hotărâre de guvern, conform art. 3 din ordonanță. Din analiza acestor dispoziții legale rezultă că nu se face distincție între agenți economici cu capital de stat și agenți economici cu capital privat, or, " unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă."

Prin nr.HG 813/2002 s-a aprobat lista agenților economici din industria de apărare, în această lista incluzându-se și SC SA care și la data emiterii hotărârii de guvern deținea capital privat.

S-a arătat susținerea conform căreia art. 12 din OUG95/2002 se aplică doar societăților comerciale cu capital de stat deoarece în caz contrar s-ar da naștere la discriminări față de personalul din celelalte societăți comerciale cu capital privat nu poate fi primită deoarece legiuitorul este în măsură să adopte măsuri diferite în situații diferite, iar specificul măsurilor de protecție în ordonanță este dat de domeniul în care activează agenții economici.

De asemenea, nu poate fi primită nici susținerea conform căreia statul nu poate interveni în politica managerială a unei societăți private, neavând calitatea de angajator.

Conform art. 124din OUG95/2002 sumele necesare pentru acordarea drepturilor prevăzute la art. 12 se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj. Din această prevedere legală rezultă că politica managerială a societății comerciale nu este afectată prin acordarea sumelor prevăzute în art. 12.

Instanța nu a reținut nici apărarea pârâtei conform căreia din interpretarea teleologică a art. 12 din OUG 95/2002 ar rezulta că acest articol se referă doar la salariații disponibilizați ca urmare a privatizării și reorganizării.

Astfel, din preambulul OUG22/2004 prin care s-a modificat art. 12 din OUG95/2002 rezultă că această modificare rezultă din necesitatea realizării obiectivelor de restructurare și privatizare a societăților comerciale din industria de apărare și protejarea forței de muncă disponibilizată în cadrul politicii de susținere a restructurării și accelerării procesului de privatizare.

Din această expunere de motive, se arată că, nu rezultă nici expres, nici implicit, că plata drepturilor bănești s-ar acorda numai dacă restructurarea avea ca premisă privatizarea. Conjuncția " și " folosită între cuvintele "restructurare" sau "reorganizare" pe de o parte, și "privatizare" nu conduce automat la ideea unui cumul de condiții.

Împotriva hotărârii pronunțate de tribunal a declarat recurs pârâta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă B, invocând nelegalitatea hotărârii recurate în condițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă pentru următoarele motive:

- Sindicatul Independent AVIAS nu putea avea nici calitate procesuală activă și nici nu putea fi reprezentant al unor persoane fizice cărora le-a încălcat calitatea de membru de sindicat;

- prima instanță a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art.12 din nr.OUG95/2002 așa cum a fost modificată prin nr.OUG22/2004.

În dezvoltarea celor două motive de recurs, recurenta a reiterat apărările pe care și le-a făcut și la instanța de fond și care au fost expuse mai sus.

Sindicatul Independent AVIAS în calitate de reprezentant al salariaților indisponibilizați a formulat întâmpinare, solicitând prin aceasta respingerea recursului.

De asemeni, la dosar s-a depus punctul de vedere al salariaților concediați de la SC SA în legătură cu recursul declarat de către AJOFM B împotriva sentinței civile nr. 352/D/2009 și acte în susținerea acestor concluzii.

Curtea examinând hotărârea recurată, în raport de criticile aduse de recurentă precum și din oficiu, în conformitate și cu dispozițiile art.3041Cod procedură civilă, constată recursul nefondat.

Potrivit dispozițiilor art.28 alin.1 din Legea Sindicatelor nr.54/2003, organizațiile sindicate apără drepturile membrilor lor, iar în exercitarea acestui atribut au dreptul de a întreprinde orice acțiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acțiune în justiție în numele membrilor lor, fără a avea un mandat special din partea acestora.

În cauză nu poate fi primită excepția lipsei de reprezentare invocată de recurentă, având în vedere pe de o parte calitatea de salariați indisponibilizați, iar pe de altă parte, drepturile apărate și care au fost negociate de organizația sindicală anterior indisponibilizării.

Nu poate fi ignorat sub acest aspect nici faptul că doctrina juridică a evidențiat faptul că o organizație sindicală se poate adresa justiției chiar cu o cerere prin care apără un interes colectiv al profesiei pe care o reprezintă.

În ceea ce privește fondul cauzei curtea constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală.

Potrivit art.12 din OUG95/2002 privind industria de apărare astfel cum a fost modificată și completată prin OUG22/2004, salariații ale căror contracte individuale de muncă încetează prin concedieri colective în baza programelor de restructurare aprobate ca urmare a privatizării și organizării unităților de apărare beneficiază de drepturile de protecție socială prevăzute de aceasta.

Potrivit nr.OUG95/2002 astfel cum a fost modificată și completată, salariații care își desfășoară activitatea în cadrul SC SA B, ca persoană juridică ce deține capacități de producție pentru apărare, pot beneficia, în situația concedierii colective, de măsurile de protecție sociale prevăzute de acest act normativ, cu respectarea următoarelor condiții:

- SC SA B - în prezent societate comercială cu capital privat, să figureze pe lista cuprinzând agenții economici și capacitățile producției pentru apărare, aprobată prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, la propunerea ministrului de resort, potrivit art.3 din ordonanța de urgență invocată;

- restructurarea SC SA B, în măsura în care efectuează capacitățile producției pentru apărare, evidențiate în capacităților de producție pentru apărare, ordine publică și siguranță națională întocmit de societate, să se efectueze cu avizul autorității de specialitate și cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, potrivit criteriilor stabilite prin strategiile și programele de restructurare aprobate potrivit legii;

- persoanele respective să fie disponibilizate prin concediere colectivă în baza unui program de restructurare aprobat potrivit legii, ca urmare a reorganizării societății;

- aceleași persoane să aibă contracte individuale de muncă pe durată nedeterminată încheiată cu societatea până la data de 1 ianuarie 2004.

Cum în cauză s-a făcut dovada îndeplinirii tuturor acestor condiții și cum nu există o reglementare expresă a perioadei de aplicare a măsurilor instituite prin nr.OUG22/2004, temeinic și legal instanța de fond a admis acțiunea formulată de sindicat pentru salariații indisponibilizați.

Pentru aceste considerente în temeiul art.312, 3041și 304 pct.9 Cod procedură civilă recursul va fi respins, iar recurenta în temeiul art.274 Cod procedură civilă va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul civil formulat de pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ împotriva sentinței civile nr. 352 din 03.03.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.

Obligă recurenta să plătească intimaților 5500 lei cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi 08.07.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,

- - - - - -

- -

red.sent.- /

red.dec.rec. - -

tehnored.- BC/ 2 ex/ 29.07.2009.

Președinte:Doru Octavian Pîrjol Năstase
Judecători:Doru Octavian Pîrjol Năstase, Camelia Viziteu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 768/2009. Curtea de Apel Bacau