Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 770/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.770
Ședința publică din data de 14 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Dan Andrei Enescu
JUDECĂTORI: Dan Andrei Enescu, Violeta Dumitru Cristina
: - -
Grefier: -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamanții, G, toți cu domiciliul ales în, nr.772, județul P - la Cabinet de avocatură, împotriva sentinței civile nr.330 din 10 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC "" SA, cu sediul în B, Calea, nr.239, sector 1.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns: pentru recurenții-reclamanți avocat din Baroul Prahova, potrivit împuternicirii avocațiale nr.61/2009, pentru intimata-pârâtă SC "" SA avocat din Baroul Prahova.
Procedura legal îndeplinită.
Se referă instanței de grefierul de ședință că recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei de timbru.
Avocat pentru recurenții-reclamanți solicită proba cu înscrisuri în dovedirea susținerii motivelor de recurs, având în vedere că la instanța de fond nu au fost administrate probe de către reclamanți în condițiile în care exista o cerere de amânare a cauzei formulată de apărătorul acestora, cerere dovedită cu actul medical anexat. Înscrisurile de care înțelege să se folosească în apărare sunt contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, contractul colectiv de muncă la nivel de ramură, fluturași de salarii.
Avocat pentru intimata-pârâtă învederează că apărare la fond s-a făcut pe cale de excepție, iar pe fond s-a considerat că nu există temei legal pentru acordarea suplimentărilor salariale solicitate de reclamant. Învederează că există depus la dosar Contractul colectiv de muncă pentru anul în care s-au solicitat suplimentările salariale, astfel încât apreciază cererea de probatorii formulate de recurenți ca neîntemeiată. Precizează că alte cereri nu mai are de formulat.
Curtea apreciază neîntemeiată cererea de probatorii formulată de recurenții-reclamanți și o respinge, înscrisurile despre care se face referire de către aceștia vizând o perioadă anterioară perioadei menționată în cererea de chemare în judecată, nefăcând astfel obiectul cauzei. Față de actele și lucrările dosarului, având în vedere că alte cereri nu mai sunt de formulat, apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Având cuvântul în fond pentru recurenții-reclamanți avocat solicită în principal admiterea recursului, casarea sentinței recurate cu trimiterea cauzei spre rejudecare pentru completarea probatoriilor cu înscrisuri, apreciind că prin soluția pronunțată prima instanță a încălcat dreptul la apărare, respectiv art.6 din și art.24 din Constituția României. Apreciază că au fost încălcate și dispozițiile art.16 din Constituția României privind dreptul la echitate, față de împrejurarea că cauza a fost soluționată în lipsa apărătorului reclamanților, deși exista o cerere motivată din partea acestuia, ba mai mult nici nu s-a amânat pronunțarea pentru a se depune concluzii scrise. Este de observat că părții adverse i-au fost admite 2 cereri de amânare a cauzei în condițiile în care acestea nu erau motivate și dovedite.
În subsidiar solicită admiterea recursului, modificarea sentinței iar pe fond admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată.
Având cuvântul în fond pentru intimata-pârâtă SC "" SA avocat arată că litigiul a avut 3 termene, s-au depus înscrisuri și apreciază că s-a putut formula o apărare corectă. Solicită respingerea recursului ca nefondat, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr.6947/105/28.10.2008 reclamanții, G, au chemat în judecată pe pârâta SC SA, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța, să fie obligată pârâta la plata beneficiului neachitat pe lunile lucrate din anul disponibilizării, reactualizate, precum și plata dobânzilor legale aferente și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că au fost salariații pârâtei la data disponibilizării, intervenită după caz, în cursul anului 2005 și, respectiv 2006, 2007, iar in baza CCM, au dreptul la o cota parte din profitul societății, obligație pe care pârâta nu și-a îndeplinit-o față de proprii salariați în perioada 2004-2007.
La data de 25.11.2008, pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, avându-se în vedere că în urma privatizării, statul nu mai este acționar majoritar, nu a existat o negociere cu sindicatul și invocat excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamanților, a prematurității acțiunii, a prescripției dreptului la acțiune, atât timp cât numai sindicatul are dreptul să pretindă asemenea sume de bani și nicidecum foștii salariați, drept care nu s-a născut încă și care nu poate fi valorificat pe cale judecătorească, mai ales că reclamanții puteau solicita cota de profit numai aferenta ultimelor 6 luni anterior acțiunii.
Tribunalul Prahova prin sentința civilă nr. 330 din 10 februarie 2009 a respins excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamanților, excepția prescripției dreptului la acțiune și a excepției prematuritătii acțiunii, invocate de către pârâtă.
Pe fondul cauzei a respins acțiunea formulată, ca neîntemeiată
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Conform cărților de muncă existente la dosar, reclamanții au fost salariații pârâtei îndeplinind diferite funcții, în perioada 2004-2007.
Disp.art.137-139 din CCM stipulează că pentru stimularea salariaților, se constituie anual, un fond de premiere de pana la 10% asupra fondului de salarii plătit, constituire și repartizare ce se va face cu acordul, astfel încât acordarea acestor premii individuale, se va face de comun acord cu organizația sindicală corespondentă, iar cota de participare la profitul anual a salariaților, modalitatea concreta de acordare și condițiile de diferențiere, vor fi stabilite prin negociere cu.
Așa fiind, din analiza probelor administrate in cauză, rezultă că reclamanții au fost salariații paratei fiind disponibilizați în cursul anului 2007, însă în speță, nu exista nicio dovadă la dosar care să ateste existenta unui acord, a unei negocieri între sindicatul și societatea pârâtă privind acordarea cotei de participare la profitul anual, modalitatea concretă de acordare, condițiile de diferențiere, astfel încât neîndeplinirea acestor condiții determină imposibilitatea pâratei de a fi obligată la plata drepturilor solicitate de reclamanți privind această cotă de participare, mai ales că pârâta nu mai este o societate comercială cu capital integral sau majoritar de stat, fiind privatizată.
În concluzie, instanța de fond având în vedere aceste considerente și constatând că nu sunt îndeplinite condițiile prev.de art.137-139 din CCM, a respinge acțiunea ca neîntemeiată.
S-au respins de asemenea excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamanților, în condițiile în care reclamanții, în calitate de foști salariați ai pârâtei, au calitate procesuală activă să formuleze pe cale judecătorească.
Totodată, instanța de fond a respins excepțiile prematurității acțiunii și a prescripției dreptului la acțiune, întrucât pe de o parte, dreptul la acțiune al reclamanților este născut atât timp cât aceștia se prevalează de CCM care prevede la art.137-139 constituirea și repartizarea unui fond de premiere, iar pe de altă parte, în speță, sunt aplicabile disp.art.283 al.1 lit.c din Codul muncii în baza cărora, prezenta acțiune este supusă termenului de 3 ani de prescripție, care a început să curgă de la data încetării raporturilor de muncă, respectiv 2005, cu atât mai mult cu cât acțiune vizează un conflict de muncă.
Împotriva acestei sentințe reclamanții au formulat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
In cuprinsul motivelor de recurs se arata faptul că în mod nelegal instanța de fond a respins cererea de amânare pentru motive de sănătate formulata de către apărătorul recurenților, cerere care de altfel este dovedită conform adeverinței medicale aflata la dosarul cauzei.
De asemenea, se mai critica faptul că în mod eronat în cuprinsul hotărârii se retine ca a fost administrată proba cu acte, neavându-se in vedere ca in realitate aceasta proba nu a putut fi administrată deoarece, părțile nu au fost prezente concomitent.
Instanța nu a avut în vedere nici prevederile art.156 pr.civilă, aceasta având obligația să amâne pronunțarea pentru a se depune concluzii scrise.
De asemenea, se mai critica pe fond soluția pronunțată de către instanța de fond în sensul că însăși pârâta în susținerile ei recunoaste ca acest drept al salariaților există avandu-se în vedere aspectul că recunoaște odată cu formularea ei și susținerea excepției prematurității cererii.
Lipsa negocierii, arata recurentii nu conduce la inexistența dreptului, acest drept există și trebuia respectat de către pârâtă, asa cum si reclamanții respectă clauzele contractuale, mentionandu-se in continuare atat reaua credință a pârâtei care nu respecta prevederile CCM la nivel de unitate si ramură.
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea va reține ca recursul este fondat sub aspectul incălcarii dreptului la apărare a reclamanților.
Astfel, așa cum prevede disp.art.156 pr.civilă, alin.2 in situația in care instanța refuză amânarea judecății cauzei,pentru lipsă de apărare temeinic motivata, va amâna pronunțarea in vederea depunerii de concluzii scrise.
Poate fi pusă în discuție "egalitatea armelor". Astfel cum preciza Curtea Europeană a Drepturilor Omului, fiecare parte din proces trebuie să aibă nu numai posibilitatea de a-și face cunoscute elementele pe care se bazează pretențiile sale, dar și aceea de a lua cunoștință și de a discuta orice probă sau "concluzie" prezentată judecătorului în scopul de a-i influența decizia.
Pentru aceste motive, avându-se in vedere ca prin refuzul încuviințării cererii de amânare si prin neamânarea pronunțării instanța de fond a incalcat dreptul de apărare al reclamanților, care astfel nu au mai avut posibilitatea susținerii cauzei, cu atât mai mult cu cat din actele existente la dosarul cauzei rezultă că cererea de amânare formulata, a fost motivata, Curtea in temeiul disp.art.312 corob. cu disp.art.304 pct.5 pr.civilă si disp.art.156 pr.civilă va admite recursul si va casa hotărârea atacata cu trimiterea cauzei instanței de fond spre rejudecare.
In ceea ce privește celelalte motive de recurs, Curtea va retine ca acestea vizează cercetări privind fondul dreptului, care insă nu pot fi analizate atat timp cat pricina nu s-a judecat in primul ciclu procesual cu respectarea drepturilor părților.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanții, G, toți cu domiciliul ales în, nr.772, județul P - la Cabinet de avocatură, împotriva sentinței civile nr.330 din 10 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC "" SA, cu sediul în B, Calea, nr.239, sector 1.
Casează sentința sus-menționată și trimite cauza spre rejudecare la aceiași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 aprilie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Dan Andrei Enescu, Violeta Dumitru Cristina
- - - - - - -
Grefier
Operator de date cu caracter personal
Număr de notificare 3120
Tehnored VD/MD
3 ex/06.05.2009
dosar fond - al Trib.
Președinte:Dan Andrei EnescuJudecători:Dan Andrei Enescu, Violeta Dumitru Cristina
