Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 9182/2008. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 9182
Ședința publică de la 22 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Manuela Preda Popescu
JUDECĂTOR 2: Ioana Bodri
JUDECĂTOR 3: Mihaela
Grefier
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul MINISTERUL CULTURII ȘI cultelor împotriva sentinței civile nr.2610 din 04.03.2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta și pârâta Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural G, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-a răspuns la adresele solicitate.
Se învederează de asemenea că recurentul pârât MINISTERUL CULTURII ȘI CULTELOR, a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art. 242 Cod procedură civilă, după care constatându-se cauza în stare de judecată, s-a trecut la soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj sub nr- petenta a chemat în judecată intimații Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural G și Ministerul Culturii și Cultelor, solicitând instanței ca, prin sentința ce se va pronunța să fie obligați intimații la plata sporului de 10% prevăzut de art.14 din OG nr.10/2007, actualizat la data plății.
În motivarea acțiunii, petenta a arătat că este angajată în funcția de secretar în cadrul Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural și că refuzul ordonatorului de credite de a plăti aceste drepturi bănești este nejustificat.
Intimatul Ministerul Culturii și Cultelor a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a petentei arătând că aceasta nu are calitatea de funcționar public, și excepția inadmisibilității acțiunii, arătând că petenta nu a parcurs procedura administrative prealabile prevăzută de art.7 alin.1 din Legea nr.554/2004, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii, arătând că presupusele iradiații nu afectează sănătatea personalului în situația în care sunt respectate normele de utilizare a calculatoarelor, precum și cele de protectie.
De asemenea intimata Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Gas olicitat respingerea acțiunii, arătând că, ministerul nu a acordat avizul necesar pentru acordarea sporului solicitat de petentă, și a depus la dosar adresa nr.918/11.10.2007 și adresa nr.912/19.10.2007.
La data de 19.02.2008, petenta a depus la dosar o precizare la acțiune, prin care a solicitat obligarea intimaților la plata sporului de 10% prevăzut de art.14 din nr.OG10/2007 pentru perioada începând cu 25.04.2007 și în continuare pe durata valabilității buletinului de expertizare, respectiv, până în luna iunie 2008 și operarea acestui spor în carnetul de muncă.
Tribunalul Gorj, prin sentința nr. 2610 din 4 martie 2008 respins excepțiile lipsei calității procesuale active și inadmisibilității invocate de intimatul Ministerul Culturii și Cultelor.
A admis acțiunea, cu precizarea ulterioară, formulată de petenta și a obligat intimații Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural G și Ministerul Culturii și Cultelor să plătească contravaloarea sporului de 10% pentru condiții vătămătoare prevăzute de OG nr. 10/2007, calculat la salariul de bază pe perioada 25 aprilie 2007 - 06 iunie 2008, actualizat la data plății.
A fost obligată intimata Dirtecția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural G să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă al petentei.
Pentru a se pronunța astfel, instanța reținut că petenta a fost salariata intimatei Direcția Județeana pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural cu contract individual de muncă în funcția de secretar dactilograf.
Referitor la exceptia lipsei calității procesuale active a petentei, invocată de intimatul Ministerul Culturii și Cultelor, aceasta a fost respinsă cu următoarea motivare:
Calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului.
Drepturile bănești solicitate de petentă reprezintă un spor la salariu, iar potrivit art.155 din Codul muncii, salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri.
In cazul de față, petenta, fiind încadrată cu contract individual de muncă, este titularul dreptului la salariu, salariu care cuprinde și sporurile prevăzute de lege, iar acest drept este prevăzut de art.39 alin.1 lit.a din Codul muncii.
Susținerea intimatului în sensul că petenta trebuie să aibă calitatea de funcționar public pentru a beneficia de sporul pentru condiții vătămătoare, este neîntemeiată, deoarece de acest spor beneficiază și personalul contractual care desfășoară activitate în cadrul autorităților și instituțiilor publice în care funcționează instalații care generează electromagnetice de radiofrecvența produse de emitori pentru comunicații, instalații de microunde, instalații de curenți de înalta frecventa, stații de bruiaj, în condițiile art.14 din OG nr.10/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007.
De asemenea, a fost respinsă excepția inadmisibilității acțiunii, cu motivarea că petenta, neavând calitatea de funcționar public și nesolicitând anularea unui act administrativ, ci acordarea unor drepturi salariale, nu avea obligația de a parcurge procedura administrativă prealabilă prevăzută de art.7 alin.1 din Legea nr.554/2004.
Cu privire la fondul cauze, s-a reținut că, potrivit art.14 din OG nr.10/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit <LLNK 12000 24180 301 0 46>Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 24/2000privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr. II și III la <LLNK 11998 154 10 201 0 18>Legeanr. 154/1998privind sistemul de stabilire a salariilor de baza în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupa funcții de demnitate publica,Spor pentru condiții vătămătoare, de pana la 10% din salariul de baza, se acorda personalului contractual care desfășoară activitate în cadrul autorităților și instituțiilor publice în care funcționează instalații care generează electromagnetice de radiofrecventa produse de emitatori pentru comunicații, instalații de microunde, instalații de curenți de inalta frecventa, stații de bruiaj. Categoriile de personal contractual, cuantumurile sporului prevăzut la alin. (1) și condițiile de acordare se stabilesc, în limitele prevăzute de lege, prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat. Locurile de munca pentru care se acorda sporul prevăzut la alin. (1) vor fi stabilite pe baza buletinelor de determinare emise de autoritățile abilitate în acest sens.
Observ nd fișa postului petentei, depusa la dosarul cauzei, s-a observat mai multe atributii de serviciu ale acesteia care implică operarea pe calculator și, implicit expunerea la radiații.
Nu a fost reținută susținerea intimatului Ministerul Culturii și Cultelor că utilizarea echipamentelor informatice nu prezintă un risc pentru sănătatea operatorilor, dacă sunt respectate anumite recomandări de protecție, deoarece prin buletinul de determinare prin expertizare nr.88/2007 s-a concluzionat că personalul cu atribuții de natura celor executate și de petentă este expus la radiații electromagnetice ce pot aduce vătămări persoanelor supuse acestora.
De altfel, comisia medicală în cauză a și recomandat prin buletinul de determinare nr.88/2007 acordarea sporurilor legale.
Intimata Direcția Județeana pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural G recunoaște existența condițiilor de lucru vătămatoare, însa susține inexistența fondurilor ca principal motiv de neacordare a sporurilor.
Conform art.156 din Codul muncii, angajatorul este obligat la plata salariului înaintea altor obligații, astfel încât nu poate fi admisă susținerea intimatei referitoare la lipsa fondurilor.
Cum ordonatorul de credite este Ministerul Culturii și Cultelor acesta urmează să vireze sumele necesare acordării sporurilor.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul Ministerul Culturii și Cultelor, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
In motivarea recursului, se arată că prin dispozițiile art. 14 din OG nr. 10/2007 legiuitorul a reglementat pe lângă acordarea dreptului invocat și o veritabilă procedură menită să stabilească pașii ce trebuie urmați pentru ca personalul contractual din sectorul bugetar să beneficieze de acest spor.
Recurentul susține că instanța de fond ar fi trebuit să constate că legiuitorul a adoptat un act normativ special, Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă. În aplicarea acestui act normativ special, s-au adoptat HG nr. 1028/2006 și HG nr. 1136/2006. cu ecran de vizualizare(expertizate de ITM G și G) fac obiectul HG nr. 1028/2006.
În cuprinsul acestui act normativ sunt enunțate cerințele minime privind lucrul cu calculatorul personal, spre deosebire de HG nr. 1136/2006în care sunt reglementate riscurile prezentate de le electromagnetice de radiofrecvență.
Recurentul solicită instanței de recurs să constate că nu era abilitată potrivit Legii nr. 319/2006 și HG nr. 1136/2006 să efectueze măsurători/ evaluări privind le electromagnetice de radiofrecvență produse de emițători pentru comunicații, iar obiectul determinării efectuate de către reprezentanții G l-a constituit determinarea radiațiilor electromagnetice neionizate produse de calculatoarele utilizate de către salariați-echipamente cu ecran de vizualizare astfel cum sunt definite de HG nr. 1028/2006.
Mai precizează recurentul că nu este îndeplinită nici cea de a doua condiție obligatorie prevăzută de art. 14 alin. 2, dată fiind neîncadrarea cheltuielilor necesare pentru acordarea acestui spor în capitolul Cheltuieli de personal aprobate Ministerului Culturii și Cultelor prin Legea bugetului de stat pe anul 2008.
Examinând sentința recurată, Curtea apreciază recursul ca fiind fondat și urmează să îl admită, pentru următoarele considerente:
Reclamanta este salariată a Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural G, instituție cu personalitate juridică proprie, având încheiate contracte individuale de muncă.
Pârâtul Ministerul Culturii și Cultelor nu are calitatea de angajator, între reclamanți și acest pârât neexistând raporturi juridice de muncă, care să dea naștere unor drepturi și obligații reciproce între părți.
Calitatea de ordonator principal de credite nu îi conferă acestuia calitate procesuală pasivă într-un conflict de muncă având ca obiect plata unor drepturi bănești.
Potrivit rt. 281 din Codul muncii, jurisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de prezentul cod, precum și a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod.
Conform rt. 282 din Codul muncii, pot fi părți în conflictele de muncă:
a) salariații, precum și orice altă persoană titulară a unui drept sau a unei obligații în temeiul prezentului cod, al altor legi sau al contractelor colective de muncă;
b) angajatorii - persoane fizice și/sau persoane juridice -, agenții de muncă temporară, utilizatorii, precum și orice altă persoană care beneficiază de o muncă desfășurată în condițiile prezentului cod;
c) sindicatele și patronatele;
d) alte persoane juridice sau fizice care au această vocație în temeiul legilor speciale sau al Codului d e procedură civilă.
Textul art. 282 din Codul muncii nu reglementează cazul ordonatorilor principali de credite, obligațiile acestora fiind reglementate de Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice și fiind legate de modalitatea de epartizare a creditelor bugetare aprobate, pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii, conform rt. 21 din Legea nr. 500/2002.
Pentru considerentele expuse anterior, cererea reclamanților privind obligarea recurentului - pârât Ministerul Culturii și Cultelor la plata efectivă a sumelor pretinse este îndreptată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă, în lipsa unui raport juridic de muncă între aceștia.
Pe de altă parte, cererea privind obligarea acestui pârât de a vira sumele necesare plății nu vizează un raport juridic de muncă, ci desfășurarea procedurilor bugetare, astfel că, cererea privind obligarea la efectuarea repartizării creditelor bugetare formulată de reclamanți urmează a fi respinsă ca fiind introdusă de persoane lipsite de calitate procesuală activă.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea va admite recursul în temeiul art. 312 din Codul d e procedură civilă admițând excepțiile astfel cum au fost dezvoltate anterior, va modifica sentința, în sensul că va respinge acțiunea față de pârâtul Ministerul Culturii și Cultelor.
Potrivit art. 137 din Codul d e procedură civilă, pronunțându-se cu privire la excepțiile de procedură absolute vizând calitatea procesuală, Curtea nu va mai analiza aspectele de fond invocate de recurent vizând inexistența dreptului pretins.
Vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Culturii și Cultelor împotriva sentinței civile nr.2610 din 04.03.2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta și pârâta Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural
Modifică în parte sentința în sensul că respinge acțiunea față de Ministerul Culturii și Cultelor.
Menține restul dispozițiilor.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Octombrie 2008.
Președinte, - --- | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red. Jud.
3 ex/11.11.2008
fond:
Președinte:Manuela Preda PopescuJudecători:Manuela Preda Popescu, Ioana Bodri, Mihaela