Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 9850/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 9850
Ședința publică de la 05 2008
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Marin Covei
JUDECĂTOR 2: Mihaela Mitrancă
JUDECĂTOR 3: Daniela Vijloi
Grefier: - -
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de pârâta SC SA - Membru Grup și de împotriva sentinței civile nr. 3174/20.12.2007, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant -, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns intimatul-reclamante - și recurentul, personal și asistat de avocat substituent, lipsă fiind recurenta-pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință care învederează că pricina a fost repusă pe rol.
Avocat substituent pentru recurentul depune la dosar delegație de substituire, chitanța nr. 16/08.10.2008 și Sentința nr. 2995/18.12.2007, dată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-.
Interpelat fiind, intimatul-reclamant arată că a executat deja hotărârea nr. 2995/2007, primindu-și drepturile salariale cuvenite pentru prima de C pe anii 2004, 2005, 2006 și cea de Paști a anilor 2005, 2006, 2007 in baza sentintei nr. 2995 din 18.12.2007 pronuntata de Tribunalul Gorj in dosarul nr-.
Instanta pune in discutie admisibilitatea recursului formulat de si acorda cuvantul asupra exceptiei, precum si asupra recursului formulat de SC SA
Avocat substituent considera ca recursul este admisibil, fiind, in opinia sa, modalitatea de indreptare a erorii materiale strecurate în sentința atacată în ceea ce priveste numele reclamantului si acordării drepturilor salariale acestuia. cheltuieli de judecată. Cu privire la recursul unității pârâte, pune concluzii de respingere a acestuia.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Din examinarea lucrarilor dosarului, constata urmatoarele:
Prin cererea adresata Tribunalului Gorj la data de 09.10.2007, petentula chemat in judecata intimata SC SA B solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa fie obligata intimata la plata sumei de 9480 lei reprezentand drepturi salariale cuvenite si neacordate actualizatela data plății.
In considerente s-a aratat ca titularul actiunii a fost salariat al societatii parate pana în 2007 astfel cum rezulta din mentiunile cuprinse in carnetul de munca.
S-a aratat ca pe langa salariul de baza pentru munca prestata, salariatul urma sa beneficieze de toate drepturile recunoscute de Contractul Colectiv de Munca incheiat la nivel de societate, in conformitate cu prevederile contractului individual de munca, art. III al. 3.
Contractul colectiv de munca incheiat la nivelul societatii prevedea la art. 168 al. 1 ca salariatii vor beneficia cu ocazia sarbatorilor de Paste si de C de cate o suplimentare a drepturilor salariale in cuantum de un salariu de baza mediu pe SA.
Desi aceste prevederi s-au regasit in contractele colective de munca, drepturile nu i-au fost acordate pentru: Pasti 2005, 2006, 2007, C 2004, 2005, 2006.
S-a solicitat sa se constate ca neplata acestor drepturi la scadenta impune o corectie a sumelor neacordate cu coeficientul de inflatie, pentru perioada mentionata.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 166 din Codul muncii, art. 168 al.1 din CCM la nivelul societatii.
Prin intampinare, intimata a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata pentru urmatoarele motive:
Incepand cu anul 2003 in contextul negocierilor referitoare la drepturile acordate salariatilor prin CCM, reprezentantii societatii si cei ai au convenit ca pentru toti salariatii, drepturile salariale suplimentare de C si de Pasti - art. 168 al. 1 din CCM- sa fie incluse in salariul de baza al fiecarui salariat; in acest sens a fost negociat si inserat in CCM art. 168 al. 2 iar pentru anul 2004 art. 168 al.2 a fost reflectat intr-o maniera identica celei din 2003.
Cu ocazia negocierilor colective din anul 2005 prevederile CCM au fost modificate si s-a mentionat ca noua reglementare sa prevada cu certitudine faptul ca operatiunea includerii drepturilor salariale mentionate in salariul de baza nu a avut aplicabilitate limitata doar pentru 2003 ci continua sa produca efecte si in anii urmatori.
Prin decizia nr. 3793/18.06.2007 (Anexa nr. 5) Comisia Paritara a confirmat intentia partilor cu privire la includerea bonusurilor cuvenite fiecarui salariat in salariul de baza, atat pentru 2003 cat si pentru anii urmatori.
De asemenea, Comisia Paritara a adoptat la data de 31.08.2007 decizia nr. 5140/2007 prin care s-a confirmat faptul ca intentia reala a partilor semnatare ale CCM a fost ca incepand cu 2003, suplimentarile salariale prevazute la al. 1 al art. 168 sa fie incluse in salariul lunar de baza al salariatilor precum si ca incepand cu 2003, partile au inteles ca art. 168 al.1 a ramas fara obiect, luand in considerare faptul ca primele nu mai erau individualizate in mod distinct.
S-a mai aratat ca avand in vedere dispozitiile art. 9,14, 30 din Legea nr. 130/1996 cat si punctul de vedere exprimat de catre reprezentantii celor doua parti, rezulta ca fiecaruia dintre salariati ii este opozabila atat reglementarea continuta de CCM cat si interpretarea oferita de catre Comisia Paritara.
Intimata a invocat exceptia prescriptiei dreptului la actiune in baza art. 283 al. 1 din Codul muncii, motivand ca drepturile salariale cerute sunt pentru anii 2004, 2005, 2006. De asemenea intimata face vorbire despre caracterul prematur al actiunii de fata avand in vedere faptul ca nu au avut loc negocieri in baza carora sa fi fost discutat cuantumul exact al sumelor.
Ca, modalitatea de calcul invocata in sustinerea actiunii este gresita intrucat se are in vedere nivelul salariului mediu brut la nivel de societate si nu salariul de baza mediu la nivelul societatii asa cum stipuleaza art. 168 al. 1 din CCM.
In dovedirea sustinerilor sale intimata a depus la dosar copii ale urmatoarelor acte: actul aditional la CCM pe 2003, CCM la nivelul anului 2004, CCM la nivelul anului 2005, CCM la nivelul anilor 2006 si 2007, nota Comisiei Paritare nr. 5140 din data de 31.08.2007 si decizia nr. 3793 din data de 18.06.2007, sentințe civile.
Cu privire la exceptia prescriptiei dreptului la actiune, instanta a inlaturat apararea intimatei, apreciind ca sub aspectul acordarii drepturilor salariale de orice natura (rezultate din contractele colective sau individuale de munca) sunt incidente prevederile art. 283 al.1 lit. c din Codul muncii, actiunea fiind supusa prescriptiei extinctive de trei ani si nu aceleia invocata de catre intimata si prevazuta la art. 283 al. 1 lit. e din Codul muncii.
Partile au depus la dosar copii ale urmatoarelor acte: extras de pe carnetul de munca, extras de pe CCM pentru anii 2004, 2005, 2006, 2007, adresele nr. 1666, 313, 713, 504, emise de SC SA, calculul actualizarii sumelor cu indicele de inflatie, sentințe civile.
Prin sentinta nr. 3174 din 20 2007. Tribunalul Gorj - Sectia Conflicte de Munca si Asigurari Sociale a respins exceptia prescriptiei dreptului la actiune invocata de intimata.
A admis actiunea formulata de petentul in contradictoriu cu intimata SC SA B, pe care a obligat-o sa plateasca petentului drepturile banesti reprezentand suplimentari salariale corespunzatoare sarbatorilor de Paste pentru anii 2004 - 2007, precum si cele de C pentru anii 2004-2006, calculate la nivelul salariului de bază mediu la nivelul societatii si indexate in raport de indicele de inflatie de la data datorarii la data platii efective.
Pentru a se pronunta astfel, tribunalul a retinut ca, potrivit art. 168 al. 1 din CCM la nivelul SA pe anul 2004:" Cu ocazia sarbatorilor de Paste si C salariatii SNP SA vor beneficia de cate o suplimentare a drepturilor salariale in cuantum de un salariu de baza mediu pe SNP SA. Cu minim 15 zile inainte de fiecare eveniment pentru care se caorda suplimentarile vor incepe negocierile cu in vederea stabilirii valorii concrete, modalitatii de acordare, conditiilor, criteriilor si beneficiarilor."
La aliniatul 2 al art. 168 din CCM/2004 s-a mentionat ca:" Pentru anul 2003 suplimentarile de la alin. 1 vor fi introduse in salariul de baza al fiecarui salariat, conform modalitatii si in conditiile negociate cu."
Contractul colectiv de munca la nivel de unitate pe anul 2005 mentine textul al. 1 al. Art. 168 aducand o modificare de continut aliniatului 2 in sensul consemnarii ca:" in anul 2003 suplimentarile salariale de la al. 1 al prezentului articol au fost introduse in salariul de baza al fiecarui salariat."
Acelasi text se regaseste in ultima forma mentionata in CCM pe anul 2006. In fine, pentru anul 2007 textul pastreaza acelasi continut ca in contractele precedente.
Prin adresa Comisiei Paritare din 18.06.2007 se arata ca " partile semnatare confirma faptul ca in redactarea art. 168 al. 1 si 2 la momentul negocierilor colective vointa comuna a partilor a fost aceea ca incepand cu anul 2003 primele de Paste si de C sa fie introduse in salariile de baza ale fiecarui angajat."
Prin " Nota asupra precizarii situatiei primelor de Paste si de C prevazute in art. 168 din CCM al SA " din data de 31.08.2007 si semnata de reprezentanti ai patronatului si federatiei sindicale, se da o interpretare textului in discutie " potrivit vointei partilor la semnarea contractului".
Conform art. 1 al. 1 din Legea nr. 130/1999, contractul colectiv de munca este conventia incheiata intre patron sau organizatia patronala pe de o parte si salariati, reprezentati prin sindicate ori prin alt mod prevazut de lege, de cealalta parte, prin care se stabilesc clauze privind conditile de munca, salarizarea, precum si alte drepturi si obligatii ce decurg din raporturile de munca ".
Art. 31 din Legea nr. 130/1999 dispune ca poate interveni modificarea clauzelor contractului colectiv de munca pe parcursul executarii lui in conditiile legii, ori de cate ori partile convin acest lucru. Modificarile aduse contractului colectiv de munca se comunica in scris organului la care se pastreaza si devin aplicabile de la data inregistrarii sau la o data ulterioara, potrivit conventiei partilor.
Conform art. 236 al. 4 din Codul muncii, contractele colective de munca, incheiate cu respectarea dispozitiilor legale constituie legea partilor.
Normele enuntate subscriu asadar contractele colective de munca (in egala masura ca si contractele individuale de munca ) vointei partilor semnatare, raportand aceste acte juridice cadrului general de reglementare a contractului ca act juridic bilateral.
Legea statueaza in sensul ca dispozitiile contractului colectiv de munca reflecta vointa partenerilor sociali, care insa trebuie sa se manifeste intotdeauna in conformitate cu prevederile legale.
Astfel, textul art. 31 din Legea nr. 130/1999 cuprinde o norma permisiva, care da posibilitatea modificarii clauzelor contractului colectiv de munca ori de cate ori partile convin acest lucru, dar cu precizarea formalitatilor care trebuie indeplinite pentru a da eficienta unor astfel de modificari.
Textul reia un principiu de baza aplicabil tuturor actelor juridice bilaterale in sensul ca ele pot fi modificate potrivit acordului de vointa al partilor dar numai pana la momentul incetarii efectelor acestuia.
In acelasi sens si contractul colectiv de munca poate fi modificat de parti doar pe parcursul executarii lui, interpretarea si reformarea continutului unei clauze urmand sa isi produca efecte pana la momentul incetarii efectelor contractului.
In speta, astfel cum rezulta din situatia de fapt, apararea facuta de societatea intimata a vizat o reinterpretare a clauzei cuprinse in art. 168 al. 1 si 2 din CCM la nivel de unitate, realizata dupa momentul incetarii efectelor fiecarui contract colectiv de munca anual si in totala contradictie cu textul neechivoc al prevederii.
Astfel, art. 168 al. 2 prevazut in fiecare din aceste contracte ca suplimentarile de la art. 1 au fost introduse in salariul de baza al fiecarui salariat doar pe anul 2003, fiind indubitabil faptul ca aceleasi drepturi nu au fost incluse in salariul de baza al angajatilor si pe anul in curs, cata vreme s-a mentinut in acelasi timp si textul al. 1.
Pe de alta parte, partile nu au consemnat in contractul colectiv de munca pe anii 2005 si 2006 faptul ca aceleasi suplimentari salariale au fost incluse in salariile de baza pe anii precedenti, o asemenea interpretare fiind facuta abia in 2007.
Se va retine astfel ca interpretarea clauzei, peste termenul pentru care a fost incheiat contractul si cu incalcarea dispozitiilor art. 31 din Legea nr. 130/1999 (prin acte neinregistrate la directia teritoriala de munca ) nu poate produce efecte care sa inlature continutul explicit al prevederii invocate.
Cat priveste apararile referitoare la prematuritatea formularii actiunii, invocata de intimata, instanta a retinut ca angajatorul nu poate aprecia ca acest drept nu s-a nascut in absenta negocierilor dintre patronat si sindicat. Lipsa oricaror negocieri asupra cuantumului sumelor si modalitatii de acordare nu poate nega dreptul salariatilor, asumat de parti prin contractele colective de munca, de a beneficia de aceste suplimentari; pe cale de consecinta, aceasta aparare va fi respinsa ca nefondata.
Sub aspectul modalitatii de stabilire a cuantumului drepturilor reprezentand suplimentari salariale, instanta a retinut ca prin clauza art. 168 al. 1 acesta se raporteaza la salariul de baza mediu pe SNP SA iar nu la salariul brut pe unitate, in baza caruia au fost calculate sumele solicitate prin actiune.
Instanta nu a considerat utila cauzei administrarea probei cu expertiza contabila judiciara, retinand elementele de calcul care sa permita cuantificarea drepturilor solicitate. Desi intimata a solicitat termen pentru a face dovada achitarii drepturilor solicitate, nu a depus acte in acest sens.
Avand in vedere aceste considerente, instanta a respins exceptia prescriptiei invocata de intimata, si a admis in parte actiunea, in sensul ca societatea intimata va fi obligata la plata catre petitionar a drepturilor banesti reprezentand suplimentari salariale corespunzatoare sarbatorilor de Paste pentru anii 2004 - 2007, precum si precum si cele de C pentru anii 2004 - 2006 calculate la nivelul salariului de baza mediu la nivelul societatii ce vor fi actualizate in raport de indicele de inflatie de la data datorarii la data platii efective pentru acoperirea integrala a prejudiciului suferit ca urmare a neachitarii drepturilor banesti la scadenta.
Împotriva acestei sentinte a formulat recurs pârâta SC SA - Membru Grup, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Dezvoltand in fapt motivele de recurs, recurenta a criticat modul de solutionare a excepției prescripției dreptului la acțiune, cu motivarea că, sub aspectul drepturilor salariale de orice natură, sunt incidente dispozitiile art. 283 alin.1 lit. c din Codul muncii, deși suplimentările salariale au fost solicitate în temeiul 2004, 2005, 2006, 2007, astfel că acțiunea este supusă termenului de prescripție de 6 luni.
Cu referire la fondul cauzei, recurenta a aratat că instanța de fond a interpretat greșit prevederile art. 168 din CCM, precum și nota Comisiei paritare din 31.08.2007, prin raportare la Legea 130/1999 și la dispozițiile Codului muncii.
Soluția instanței de fond este greșită, deoarece în anul 2003, primele de Paști și de C au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat conform art. 168 alin. 2 din CCM, iar această creștere salarială a fost menținută și în anii 2004-2007, așa cum rezultă și din decizia Comisiei Paritare înregistrată 5140/31.08.2007 din care rezultă expres intenția reală a părților semnatare a CCM.
Cu adresa nr. 29119/12.11.2007 s-a făcut dovada evoluției salariului mediu de bază pe în intervalul anilor 2003-2007 și din care rezultă că aceste creșteri salariale nu au făcut obiectul unor negocieri între Patronat și, ci se datorează adăugării lunare a cotei părți din suma rezultată însumând cele 2 prime și împărțite la 12, în acest sens intimații au încasat în fiecare an salarii mai mari decât în anii anteriori, pentru că salariu de bază includea în fiecare an primele de paști și de
Instanța de fond a fost lipsită de rol activ, deoarece în cauză se impunea efectuarea unei expertize contabile pentru a lămuri aceste aspecte privind salarizarea recurentului în raport de suplimentările salariale solicitate.
În drept, s-au invocat dispozitiile art. 304 și art. 312.pr.civ. solicitându-se admiterea recursului, casarea sentinței recurate, iar pe fondul cauzei respingerea acțiunii.
S-a invocat, de asemenea, necesitatea administrării probei cu expertiză tehnică judiciară pentru dovedirea susținerilor din întâmpinare și a criticilor formulate în recurs, pentru a se verifica creșterea salariului mediu brut pe în anii 2004-2007 și natura drepturilor salariale.
Impotriva aceleiasi sentinte a formulat recurs si, care a criticat-o pentru nelegalitate, in temeiul art. 304 pct. 6 civ.
Cod PenalIn fapt, recurentul a aratat ca atat el, cat si fratele sau -, in calitate de angajat al aceleiasi intimate, au formulat actiuni pentru recuperarea drepturilor banesti, prin avocat, care, din eroare, a indicat in fiecare dintre cele doua hotarari acelasi reclamant, pe.
Eroarea a fost preluata ca atare de catre insatnta de fond, care a pronuntat o hotarare pe numele fratelui recurentului, desi toate actele de la dosar - cartea de identitate si contractul de munca erau cele ale recurentului.
A solicitat admiterea recursului, modificarea sentintei instantei de fond in sensul indreptarii erorii materiale cu privire la nume, mai exact in loc de sa se treaca.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței recurate în raport în raport de motivele invocate, de apărările formulate, văzând probatoriu administrat și având în vedere și prevederile art. 3041din Codul d e procedură civilă, Curtea constata urmatoarele:
Referitor la recursul pârâtei SC SA - Membru Grup, acesta este apreciat ca nefondat din următoarele considerente:
Dreptul la acțiune cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata drepturilor salariale se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
Prin CCM, la art. 168 s-a prevăzut, că salariații vor beneficia cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C de o suplimentare a drepturilor salariale cu încă un salariu de bază mediu brut pe SA.
Rezultă din modalitatea de redactare a acestui articol din CCM că dreptul suplimentar acordat cu ocazia sărbătorilor de Paști și C este un drept de natură salariară.
Dispoziția cuprinsă în art. 283 lit. e din Codul muncii reglementează dreptul material la acțiune în cazul neexecutării CCM, ori a unor clauze ale acesteia, altele decât drepturile salariale, întrucât în privința acestora, legiuitorul a dat o reglementate distinctă și anume, aceea cuprinsă la lit. caa celuiași articol - 283 din Codul muncii.
Nu trebuie omis faptul că tot în Codul muncii legiuitorul a statuat că dreptul la acțiune cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate, normă cuprinsă în art. 166 alin. 1 din Codul muncii.
CCM pe unitate pentru anul 2004 - 2007 stabilește în cuprinsul art. 168 că, cu ocazia sărbătorilor de Paști și C, angajații SNP SA vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP.
La alin. 2 al art. 168, se precizează că, pentru anul 2003, suplimentările de la alin.1au fost introduse în salariul deb ază al fiecărui salariat.
Contractele colective de muncă pe unitate negociate și aplicabile la nivelul SNP pe anii 2004-2007 au menținut dispoz. art. 168 alin.1.
2 al art. 168 fost însă modificat în formă " în anul 2003 suplimentările salariale de la alin. 1 al prezentului articol au fost introduse în salariul deb ază al fiecărui salariat".
Se apreciază că, urmare a acestor modificări ale alin. 2 ale art. 168 din CCM, societatea - recurentă nu a mai acordat intimatului, în cursul anilor 2004-2007, suplimentările salariale prevăzute de al.1 al Art. 168 din CCM.
Coroborând dispoz. art. 168 din CCM pe anul 2004 cu dispoz. art. 168 din CCM pentru anii 2005-2007, Curtea apreciază că părțile semnatare ale la nivelul SNP au înțeles să păstreze pentru salariați beneficiul suplimentărilor salariale prev. de al. 1 art. 168 din CCM, iar în cursul anilor 2004-2007 respectivele suplimentări nu au mai fost introduse în salariul deb ază al fiecărui salariat, așa cum s-a întâmplat pentru anul 2003.
Prin adresa Comisiei paritare din 18 iunie 2007, se arată că părțile semnatare confirmă faptul că în redactarea art. 168 alin. 1 și 2, la momentul negocierii colective, voința comună a părților a fost aceea că începând cu anul 2003, primele de Paști și de C să fie introduse în salariile de bază ale fiecărui angajat, iar prin "Nota asupra precizării situației primelor de Paști și de C prev. în art. 168 din CCM al SA" din data de 31.08.2007 și semnată de reprezentanți ai Patronatului și ai Federației Sindicale se dă o interpretare textului în discuție potrivit voinței părților la semnarea contractului.
Conf. art. 1 alin. 1 din Legea 130/1999, CCM este convenția încheiată între patron sau Organizația patronală pe de o parte și salariați reprezentați prin Sindicate ori prin alt mod prevăzut de lege de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condițiile dem uncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă.
Art. 31 din Lg.130/1999 dispune că, poate interveni modificarea clauzelor CCM pe parcursul executării lui în condițiile legii, ori de câte ori părțile convin acest lucru, modificări care trebuie comunicate în scris organului la care se păstrează CCM și devin aplicabile de la data înregistrării sau la o dată convenită de părți.
Norma prevăzută de art.31 din Legea 130/1999 este o normă permisivă care dă posibilitatea modificării clauzelor CCM ori de câte ori părțile convin acest lucru cu respectarea formalităților ce trebuiesc îndeplinite, dar numai pe parcursul executării CCM, interpretarea și reformarea conținutului unei clauze urmând să-și producă efecte până la momentul încetării efectelor contractului.
Instanța de fond a apreciat în mod corect că interpretarea clauzei cuprinse în art. 168 alin.1 și 2 fin CCM la nivel deu nitate s-a realizat după momentul încetării efectelor fiecărui contract colectiv de muncă anual și cu încălcarea dispoz. art. 31 din Legea 130/1999, și astfel nu poate produce efecte care să înlăture conținutul explicit al prevederii.
Chiar dacă Nota Comisiei Paritare ar fi apreciată ca o normă legală de modificare a dispozițiilor CCM, se constată că printr-o astfel de interpretare ulterioară, recurenta recunoaște că suplimentările salariale trebuiau incluse în salariul deb ază al salariaților și ulterior anului 2003, însă nu a făcut dovada că aceste drepturi salariale care se raportează la salariul deb ază mediu pe SNP au fost achitate salariaților
Nu poate fi primită nici critica neefectuării unei expertize judiciare contabile pentru a se putea face dovada plății suplimentărilor salariale, deoarece recurenta-pârâtă nu a depus actele primare privind situația plății salariilor, respectiv ștate de plată și dispozițiile evidențiate în carnetele de muncă, așa cum instanța de recurs a dispus prin încheiere, deși sarcina probei îi revenea conform art. 287 din Codul muncii.
Recurenta nu a făcut dovada că aceste drepturi suplimentare au fost incluse în salarii, deoarece analizându-se cartea de muncă se constată că recurenta a efectuat anumite stabiliri de drepturi salariale conform adreselor primite de la SC SA, iar creșterea salarială nu este la nivelul unui salariu mediu pe care, repartizat pe cele 12 luni ale anului să constituie majorarea cu suplimentările de Paște și C, așa cum susține recurenta.
Se constată astfel, că instanța de fond a interpretat corect dispoz. art. 168 al. 2 din Contratele colective de muncă pe anii 2004-2007, că voința reală a părților contractante a fost aceea că drepturile prev. la alin. 1 au fost incluse în salariile angajaților doar pentru anul 2003.
În considerarea celor expuse, în conformitate cu prevederile art. 312 alin.1 civ.Cod Penal, recursul formulat de parata SC SA - Membru Grup urmează a fi respins ca nefondat.
In ceea ce priveste recursul formulat de recurenul, acesta urmeaza a fi solutionat din perspectiva exceptiei inadmisibilitatii invocata de instanta, din oficiu, in sedinta publica de la 5 2008.
Potrivit art. 129 din Constitutia Romaniei, impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii.
In raport de principiul statuat prin textul mentionat, admisibilitatea unei cai de atac si, pe cale de consecinta, provocarea unui control judiciar al hotararii atacate, este conditionata de exercitarea acesteia in conditiile legii.
Procesul civil este un proces al intereselor private si, de aceea, hotararea prin care se finalizeaza judecata are putere relativa de lucru judecat, fiind opozabila, ca regula, numai partilor din proces. Drept consecinta, numai partile intre care s-a stabilit cadrul procesual si care figureaza in hotarare au calitatea de a exercita caile de atac, ordinare sau extraordinare, impotriva hotararii.
Din verificarea dosarului in care s-a pronuntat sentinta nr. 3174 din 20.12.2007 rezulta ca tribunalul a admis actiunea formulata de reclamantul impotriva paratei SC SA - Membru Grup, acestea partile litigiului.
Calitatea procesuala este una dintre conditiile de admisibilitate a actiunii civile, in oricare din formele de manifestare a acesteia - cerere principala, cerere incidentala, cai de atac, lipsa acestei conditii ducand la respingerea actiunii.
Este real ca, in raport de inscrisurile existente la dosarul de fond - cartea de identitate si carnetul de munca si cele prezentate instantei de recurs - sentinta nr. 2995 din 18 2008 pronuntata de Tribunalul Gorj - Sectia Conflicte de Munca si Asigurari Sociale in dosarul nr-, in cauza s-a produs o eroare materiala in ceea ce priveste numele reclamantului, adevaratul titular al dreptului dedus judecatii fiind.
Acest neajuns poate fi insa inlaturat pe calea procedurii reglementata de prevederile art. 281, 281/1 civ.Cod Penal, recurentul avand posibilitatea formularii unei cereri de indreptare a erorii materiale adresata aceleiasi instante care a pronuntat hotararea a carei indreptare se solicita, in speta Tribunalul Gorj - Sectia de Munca si Asigurari Sociale.
Conchizand asupra celor expuse, Curtea va retine ca exceptia de inadmisibilitate este intemeiata si, ca urmare a admiterii exceptiei, va respinge recursul formulat de ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de pârâta SC SA - Membru Grup și de împotriva sentinței civile nr. 3174/20.12.2007, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant -, având ca obiect drepturi bănești.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.Jud.-
ex.2/11.12.2008
jud.fond
Președinte:Marin CoveiJudecători:Marin Covei, Mihaela Mitrancă, Daniela Vijloi
