Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 995/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-(6016/2009)
DECIZIA CIVILĂ NR.995/
Ședința publică de la 24.02.2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Silvia Georgiana Ignat
JUDECĂTOR 2: Lizeta Harabagiu
JUDECĂTOR 3: Maria
GREFIER
Pe rol soluționarea recursurilor declarate de recurenții-pârâți PRIMARIA MUNICIPIULUI A, CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr.1236/19.06.2009 pronunțate de Tribunalul Teleorman -Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatii-reclamanti, și, reprezentati de SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR si intimatii-parati Gradinita " ", Inspectoratul Scolar al Judetului
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns partile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în sensul că intimatii-reclamanti au formulat întâmpinare, înregistrată la dosar la data de 22.02.2010, după care,
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA,
Asupra recursurilor civile de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1236/19.06.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ și Fiscal a admis excepția lipsei calității procesuale pasive pârâtului Inspectoratul Școlar al Județului, a admis acțiunea formulată de Sindicatul Învățământului Preuniversitar T în numele și pentru membrii săi de sindicat, și în contradictoriu cu pârâtii Instituția Primarului Municipiului A, Consiliul Local al Municipiului A, și pe cale de consecință, a obligat pârâții la calcularea și la plata drepturilor salariale neacordate din neaplicarea Legii nr. 220/2007 reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și drepturile salariale cuvenite către reclamanți pentru perioada 01.01.2007 -20.07.2007, actualizate cu rata inflației la data plății efective, a obligat pârâtul la plata către reclamantul Sindicatul Învățământului Preuniversitar Tas umei de 400 lei reprezentând cheltuieli de judecată - onorariu avocat.
În considerente a reținut că excepțiile lipsei calității procesuale pasive și a lipsei capacității procesuale de folosință invocate de pârâții Consiliul Local al municipiului A și Primarul municipiului A au fost găsite neântemeiate.
Astfel, Primarul municipiului A, în calitate de autoritate executivă are obligația de a aduce la îndeplinire plata drepturilor bănești solicitate de reclamant, întrucât acestea fac parte dintr-un capitol distinct din bugetul local, respectiv din cheltuielile de personal care beneficiază de prioritate în bugetul local.
Pe de altă parte, primarul este cel care poartă responsabilitatea întocmirii propunerii de buget.
Ca urmare, nici împrejurarea că aprobarea bugetului local este atributul Consiliului local, în condițiile în care acest pârât îndeplinește funcția de ordonator de credite în privința drepturilor bănești solicitate prin prezenta acțiune, nu justifică susținerea că n-ar dispune de calitate procesuală pasivă.
În consecință, având în vedere și faptul că primarul, în calitate sa de ordonator de credite are sarcina de a fundamenta bugetul local cu sumele necesare, precum și dispozițiile art.63 alin.1 lit.c și alin.4 din Legea nr.215/2001, excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de acest pârât este neîntemeiată.
Referitor la Consiliul Local al municipiului A, în raport de disp.art.15 și 19 din Lg.nr.273/2006 și art.167 alin.3 din Lg.nr.89/1995, instanța a constatat că acesta are calitate procesuală pasivă, întrucât asigură aprobarea în bugetul local a sumelor necesare plății drepturilor bănești cuvenite cadrelor didactice.
Excepțiile privind nulitatea cererii de chemare în judecată și lipsa calității de reprezentant a reclamantului Sindicatul Învățământului Preuniversitar T, în raport de disp.art.112 pr.civilă și art.28 din Lg.54/2003, au fost respinse ca neântemeiate.
Astfel s-a apreciat că, în condițiile în care în preambulul cererii de chemare în judecată s-a precizat calitatea de reprezentant a Sindicatului care a promovat prezenta cerere, în numele și pentru membrii de sindicat menționați în tabelul anexat acesteia și cum tabelul cuprinde toate elementele pentru identificarea membrilor de sindicat, nume, prenume, domiciliu, semnătură, excepția nulității cererii de chemare în judecată pe considerentul că nu ar cuprinde numele, prenumele și domiciliile reclamanților este neîntemeiată, tabelul nominal făcând corp comun cu cererea de chemare în judecată.
De asemenea, referitor la excepția lipsei calității de reprezentant a reclamantului T, în promovarea prezentei acțiuni s-a apreciat că, față de obiectul cererii de chemare în judecată și de disp.art.28 din lg.nr.54/2003, Sindicatul putea să promoveze acțiunea în absența unui mandat special dat în acest sens.
Prin urmare, aceste excepții au fost respinse.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul Școlar al Județului T, invocată din oficiu de instanță, s-a constatat că, aceasta este întemeiată, întrucât potrivit art.167 din Lg.nr.84/1995, unitățile de învățământ funcționează ca unități finanțate din fondurile alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, aceasta este întemeiată și urmează a fi admisă.
În ceea ce privește fondul cauzei, acțiunea a fost apreciată întemeiată pentru considerentele:
Salarizarea personalului didactic se realizează potrivit Lg.nr.128/1997, iar Ordonanța nr.11/2007 a stabilit creșterile salariale ce urmau a se acorda personalului didactic din învățământ în cursul anului 2007.
Astfel, potrivit actului normativ menționat, în cursul anului 2007 salariile de bază ale personalului didactic din învățământ urmau să fie majorate prin modificarea coeficientului de multiplicare în 3 etape; pentru etapa 01.01.2007-31.03.2007 a fost prevăzută o valoare a coeficientului de multiplicare de 221,307 lei, pentru etapa cuprinsă între 01.04.2007-30.09.2007 de 225,733 lei, iar pentru perioada 01.10.2007-31.12.2007 de 259,593 lei.
Prin art.9 s-a prevăzut că prevederile ordonanței se aplică începând cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2007.
Modificarea esențială care vizează membrii de sindicat din prezenta cauză o reprezintă Ordonanța nr.11/2007 care a fost aprobată prin Lg.nr.220/2007, act normativ prin care au fost modificate doar anexele privind coeficienții de multiplicare, fiind menținute aceleași etape de acordare.
Față de aceste modificări legislative, pârâtele au procedat la calcularea și acordarea creșterilor salariale, respectiv a modificării cu 10% a coeficienților de ierarhizare pentru personalul didactic cu gradul I, începând cu data de 20.07.2007, deși Legea nr.220/4.07.2007 nu a menționat data de la care se aplică modificările.
Cu privire la termenul de aplicare a dispozițiilor modificatoare ale coeficienților de multiplicare detaliați pe grade didactice, vechime în învățământ și funcție didactică din Lg.nr.220/2007 de aprobare a OG nr.11/2007, tribunalul constată că, în condițiile în care art.9 privind termenul de la care se operează creșterile salariale, nu a suferit modificări, OG nr.11/2007, astfel cum a fost modificată, trebuie aplicată de la data stabilită în cuprinsul său, prin art.9, respectiv 01.01.2007 și nu de la data de 20.07.2007, cum în mod greșit au procedat pârâții.
Împotriva sus menționatei hotărâri, în termen legal au declarat recurs Consiliul Local al Municipiului A și Primăria Municipiului A înregistrate pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr-.
În susținerea recursului au arătat că temeiul legal considerat de instanța de judecata a fi aplicat in cauza de către instanța de fond la constituit OG nr.11/2007 si Legea nr.220/2007. Recurenții consideră că instanța a procedat eronat când a considerat ca aceste drepturi pot fi, acordate in baza acestor acte normative deoarece învățământ începând cu luna ianuarie 2007 nu poate fi aplicate in condițiile in care respectiva ordonanța a fost aplicata prin Legea nr. 220/2007, lege care a fost publicata in Monitorul Oficial din data de 17.06.2007
Este de neînțeles cum instanța de fond nu a sesizat că Iegea civilă nu retroactivează, producând efecte juridice numai pentru viitor, iar atunci când legiuitorul nu stipulează in mod expres ca se aplica retroactiv, noile prevederi ale legii, intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial, daca nu este stipulata o alta data.
Recurenții au apreciat că în conformitate cu prevederile art. 167 din Legea nr. 84/1995, "unitățile de învățământ funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror raza își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat si din alte surse, potrivit legii".
Recurenții consideră în conformitate cu prevederile Legii nr.18/2009 a bugetului de stat ca sursa principala de finanțare o reprezintă bugetul de stat prin defalcările de TVA: " (art. 5, pct. 3 lit. a) sumele defalcate din taxa pe valoare adăugata sunt destinate finanțării: a) Cheltuielilor de personal, burselor si obiectelor de inventar ale instituțiilor sau ale unităților de învățământ preuniversitar.
Recurenții consideră că în aceste condiții calitatea procesuala activa o avea statul, prin Ministerul Finanțelor respectiv reprezentantul in teritoriu DGFP T, situație in care "statul" nu a fost conceptat în speța de față.
Conform art. 167 alin. 5 din Legea nr. 84/1995, fondurile pentru salarizarea personalului didactic auxiliar si administrativ din unitățile de învățământ preuniversitar sunt asigurate din bugetul de stat si defalcate in bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale.
Repartizarea sumelor defalcate pentru finanțarea cheltuielilor instituțiilor de învățământ preuniversitar se face cu asistenta tehnica de specialitate a Inspectoratului Școlar, potrivit normelor Metodologice elaborate de către Ministerul Educației si Cercetării, Ministerul Administrației si Internelor si Ministerul Economiei si Finanțelor aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 538/2001.
Potrivit Hotărârii de Guvern nr. 538/2001 privind aprobarea normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat, fiecare unitate de învățământ preuniversitar de stat, are obligația sa-si întocmească bugetul propriu.
elaborate de unitățile de învățământ preuniversitar de stat se prezintă autorității administrației publice locale, in faza de elaborare a proiectului de stat si a proiectelor de buget locale, spre aprobare.
În baza art. 18 alin. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 538/2001, consiliile locale, pe baza sumelor repartizate de la bugetul de stat prin Consiliile Județene, respectiv, Consiliul General al Municipiului B, după adăugarea sumelor necesare pentru finanțarea complementara, comunica bugetele aprobate conform legii instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat si trezoreriilor la care acestea sunt arondate.
Deschiderea creditelor bugetare pentru finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se face, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 538/2001, de către ordonatorii principali de credite.
Așadar, este evident ca, nu intra in atribuțiile instituțiilor respective sa se asigure reducerea normei didactice de predare educatorilor, învățătorilor si institutorilor cu vechime in învățământ de peste 25 de ani si gradul didactic cu doua ore săptămânal, fără diminuarea salariului si nici sa calculeze ori sa plătească drepturile salariale ale membrilor de sindicat, ci sa repartizeze fondurile pe unitățile de învățământ preuniversitar de stat.
Cu privire la cheltuielile de judecata acordate recurenții consideră că acestea sunt nelegale deoarece s-a folosit sintagma "prin reprezentantul sau legal", cunoscând ca Sindicatul nu are calitate de parte procesuala in cauza si nu-si poate recupera cheltuielile făcute in numele membrilor săi de sindicat. Potrivit dispozițiilor art. 28 din Legea sindicatelor nr. 53/2003, organizațiile sindicatelor au mandat legal pentru a promova acțiuni de chemare in judecata in interesul membrilor lor numai privind drepturile salariale. Prin urmare, aceste organizații nu pot reprezenta membrii pentru obținerea altor drepturi bănești cum ar fi cheltuielile de judecata ocazionate de proces. Pe de alta parte, nu s-a făcut dovada ca reclamanții au efectuat cheltuieli personale cu privire la plata avocatului, sau alte cheltuieli.
Intimatii-reclamanti au formulat intampinare, solicitand respingerea recursului ca nefondat.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor invocate și ținând seama de dispozițiile art.3041pr.civ. Curtea constată următoarele:
In ceea ce priveste fondul cauzei, Curtea constata ca nstanța de fond a făcut o greșită aplicare a legii și a principiului neretroactivității acesteia, constatând că majorarea coeficienților de ierarhizare care se aplică personalului didactic din învățământ, prevăzută prin punctul 2 al Legii nr.220/2007, se aplică retroactiv, iar nu de la data intrării în vigoare a acestui act normativ, respectiv de la 20.07.2007, în lipsa unei dispoziții legale exprese a actului normativ.
Sub acest aspect sunt fondate criticile formulate de către recurenti, referitoare la faptul că doar actul normativ de bază, respectiv OG nr.11/2007, prevede în mod expres o dată de aplicare a prevederilor acestuia (01.01.2007) și că Legea nr.220/2007, chiar dacă nu a făcut decât să completeze OG nr.11/2007, nu a prevăzut expres faptul că dispozițiile sale retroactivează cîtă vreme potrivit art 11 alin 1 și 3 ale Legii nr. 24/2000 legile intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I sau la o dată ulterioară prevăzută în textul lor, iar atunci când nu se impune ca intrarea în vigoare să se producă la data publicării, în cuprinsul acestor acte normative trebuie să se prevadă că ele intră în vigoare la o dată ulterioară stabilită prin text, iar pe de altă parte, potrivit disp. art 15 alin 2 din Constituția României, legea dispune doar pentru viitor.
Mai mult, se reține că Legea nr.220/2007 pentru aprobarea OG nr.11/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului didactic din învățământ, salarizat potrivit Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, cuprinde o serie de completări și modificări, acestea din urmă referitoare la majorarea coeficienților de multiplicare, care prin urmare nu se pot aplica retroactiv, retroactivitatea, ca excepție a unui principiu constituțional, trebuind a fi prevăzută expres, neputînd fi dedusă indirect din raționamente și împrejurări extrinseci actului normativ precum acelea că prevederile exprese de retroactivitate ale art. 9 din OG nr. 11/2007 nu au fost modificate prin legea de aprobare, că aprobând actul normativ emis de puterea executivă, acesta a fost aprobat în totalitate inclusiv sub aspectul retroactivității acordării drepturilor mai favorabile.
De vreme ce prin Legea nr.220/2007 nu s-a stabilit o dată a intrării ei în vigoare, în mod greșit instanța de fond a apreciat că Legea nr.220/2007 retroactivează cîtă vreme conform art.78 din Constituția României, legea intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial, drepturile salariale ale recurenților-reclamanți fiind cuvenite potrivit coeficienților de ierarhizare stabiliți prin Legea nr.220/2007, începând cu data de 20.07.2007.
Curtea nu poate retine sustinerile recurentilor Instituția Primarului Municipiului A si Consiliul Local al Municipiului A referitoare la lipsa calitatii procesuale pasive a acestora, deoarece instanta de fond a solutionat in mod corect exceptiile respective
Astfel, Curtea apreciază că cei doi recurenți au calitate procesuală pasivă în cauză, având în vedere atribuțiile ce revin celor două instituții în asigurarea finanțării unităților de învățământ preuniversitar în componența căreia intră și plata drepturilor salariale în litigiu.
Este reală susținerea celor doi recurenți în sensul că nu sunt părți în raportul de muncă dintre angajat și angajator, fiind terți în acest raport, însă, deși regula în litigiile de muncă este că acestea se poartă între angajator (unitatea de învățământ) și angajat, Curtea are în vedere dispozițiile art.282 al.1 lit.d Codul muncii, potrivit cărora, pot fi părți în conflictele de muncă și alte persoane juridice sau fizice care au această vocație în temeiul legilor speciale sau al Codului d e procedură civilă.
Din această perspectivă, Curtea reține că, potrivit art.13 din OUG nr.32/2001 aprobată prin Legea nr.374/2001, începând cu 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitare de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, cu excepția unor cheltuieli printre care nu se regăsește salarizarea personalului din învățământ. Potrivit art.38 (2) lit.d din Legea nr.215/2001 privind administrația locală, consiliul local are ca atribuție aprobarea bugetului local și repartizarea fondurilor pe unitățile de învățământ preuniversitar. Consiliul Local reprezintă unitatea administrativ teritorială pe raza căreia se află unitatea de învățământ revenindu-i ca atare obligația asigurării fondurilor necesare plății drepturilor salariale a cadrelor didactice și a personalului auxiliar, inclusiv a tranșelor suplimentare prevăzute de art.50 al.1 și 2 din Legea nr.128/1997.
În ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a primarului, Curtea reține că, în conformitate cu prevederile art.68 alin.1 lit.f din Legea nr.215/2001 și art.20 al.1 și 4 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, acesta îndeplinește funcția de ordonator de credite.
Deși fondurile necesare salarizării personalului didactic sunt asigurate de la bugetul de stat, având în vedere calitatea de ordonator de credite a primarului și atribuțiile ce-i revin consiliului local municipal în ceea ce privește finanțarea unităților de învățământ preuniversitar, prezența celor doi recurenți justificându-se și pentru opozabilitatea hotărârii.
In ceea ce priveste cheltuielile de judecata efectuate de reclamanti la fond, avand in vedere dispozitiile art.274 cod procedura civila si solutia ce urmeaza a se pronunta pe fond, constatand culpa procesuala a reclamantilor, Curtea va respinge cererea cu acest obiect, motiv pentru care nu va mai analiza sustinerile recurentilor sub acest aspect.
Față de cele mai sus arătate, în baza art.312 pr.civ. Curtea va constata recursurile intemeiate, urmând a le admite ca atare, va modifica în parte sentința atacată, în sensul că va respinge acțiunea ca neîntemeiată, mentinand celelalte dispozitii ale sentintei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de recurenții-pârâți PRIMARIA MUNICIPIULUI A si CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr.1236/19.06.2009 pronunțate de Tribunalul Teleorman -Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatii-reclamanti, și, reprezentati de SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR si intimatii-parati Gradinita " ", Inspectoratul Scolar al Judetului
Modifică în parte sentința recurată în sensul că:
Respinge acțiunea formulata impotriva paratilor Gradinita " ", PRIMARIA MUNICIPIULUI A si CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI A ca neîntemeiata.
Mentine celelalte dispozitii ale sentintei recurate.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 24.02.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red/ Tehnored:
2 EX./10.03.2010
Jud. fond:
Președinte:Silvia Georgiana IgnatJudecători:Silvia Georgiana Ignat, Lizeta Harabagiu, Maria
