Pretentii civile. Speta. Decizia 1006/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 1006/
Ședința publică din 03 Iunie 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursurilor declarate de pârâții H, cu sediul în M C,-, în numele Ministerului Economiei și Finanțelor și de Ministerul Justiției, cu sediul în B,- sector 5, împotriva sentinței civile nr.228 din 14 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursurile au fost declarate și motivate în termen, fiind scutite de taxă judiciară de timbru, s-a mai constatat că prin încheierea nr.153/C/R dată în cameră de consiliu, din data de azi, 3 iunie 2008, s-a admis declarația de abținere formulată de magistratul.
Față de actele și lucrările dosarului s-a constatat că recursul este în stare de judecată, ca atare s-a reținut cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin acțiunea înaintată la Tribunalul Harghita, reclamanții, au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Harghita, Ministerul Finanțelor Publice și DGFP H, solicitând obligarea în solidar a pârâților la plata sporului de stres în procent de 50% din indemnizația brută lunară, pentru perioade diferite, precum și pe viitor, în condițiile art.47 din Legea nr.50/1996.
În motivare, reclamanții au relevat că au calitatea de personal conex personalului auxiliar de specialitate - La Judecătoria Miercurea Ciuc, și potrivit art.47 din legea sus citată, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază lunar. Ulterior, prin art.42 din OG nr.83/2000, pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din cadrul autorității judecătorești, art.47 din lege a fost abrogat. Reclamanții au mai relevat că prin art.50 alin.2 din OUG nr.177/2002 s-a prevăzut că pe data intrării în vigoare a ordonanței de urgență se abrogă art.1 ind.1, precum și celelalte dispoziții referitoare la salarizarea și alte drepturi ale magistraților și personalului de specialitate juridică asimilat, potrivit legii, acestora, din Legea nr.50/1996. Că, în art.41 din OUG nr.27/2006 se prevăd expres că se abrogă numai OUG nr.177/2002, nu și Legea nr.50/1996, context în care dreptul prev. de art.47 din această lege a rămas în vigoare și trebuie acordat de la data apariției actului normativ precum și pe viitor. În fine, reclamantul a precizat că dreptul salarial pe care-l solicită a fost acordat în baza Legii nr.50/1997 și suprimat prin OUG nr.83/2000, însă Legea nr.24/2000, republicată, privind normele de tehnică legislativă pentru eliberarea actelor normative, prevede că dispoziția unei legi organice nu poate fi modificată printr-un act normativ de valoare inferioară, respectiv ordonanță a guvernului, în disprețul principiului constituțional al supremației legii. De asemenea, potrivit normelor de tehnică legislativă, în materia salarizării magistraților și personalului auxiliar de specialitate, guvernul este abilitat a emite ordonanță de urgență, pentru modificarea sau completarea unor dispoziții legale și, nicidecum, pentru abrogarea unor atare prevederi.
Prin sentința civilă nr.228/14.02.2008 a Tribunalului Harghita, s-a respins excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor prin DGFP
Pe fond s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamanți și pârâții au fost obligați să le plătească în solidar sumele, reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50%, calculat la indemnizația brută lunară, după cum urmează: 6.555 lei pentru perioada decembrie 2004-decemrbie 2007; 3.103 lei pentru perioada februarie 2007 - decembrie 2007; 6.555 lei pentru perioada decembrie 2004 - decembrie 2007; 7.621 lei pentru perioada decembrie 2004 - decembrie 2007; au fost obligați în solidar să plătească reclamanților sumele reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația de încadrare brută, începând cu 01.01.2008, precum și pe viitor; au fost obligați pârâții în solidar să actualizeze aceste sume cu rata inflației calculată până la data plății efective; a fost obligat pârâtul Tribunalul Harghita să înscrie în carnetele de muncă ale reclamanților drepturile acordate prin prezenta hotărâre; a fost obligat pârâtul MEF să aloce fondurile necesare în vederea efectuării plăților solicitate de către reclamanți.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice M, solicitând casarea hotărârii, respingerea acțiunii formulate.
Prin recursul său Ministerul Justiției a invocat motivele prevăzute de art. 304 pct. 4 și 9 Cod procedură civilă, arătând că textul legal avut în vedere de instanță (art. 47 din Legea nr. 50/1996) a fost abrogat, în prezent nu există justificare pentru acordarea sumelor solicitate de reclamanți, instanța a depășit atribuțiile conferite de lege, a interpretat și aplicat greșit dispozițiile legale.
Dezvoltând motivele de recurs invocate, pârâtul a arătat că OG nr. 83/2000 este un act normativ emis pentru legiferarea unor drepturi salariale, că prin acesta s-au abrogat prevederile art. 47 din Legea nr. 50/1996. Procedând astfel Guvernul s-a conformat dispozițiilor Legii nr. 125/2000, referitoare la abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, iar actul normativ emis a modificat legi care nu fac parte din categoria celor organice, cum greșit a apreciat prima instanță. Mai mult, ulterior OG nr. 83/2000 a fost aprobată de Parlament, devenind Legea nr. 334/2001, situație în care nu se poate susține punctul de vedere al instanței.
Recurentul a arătat că abrogarea unei norme juridice are caracter definitiv, astfel că norma abrogată nu se reactivează după ieșirea din vigoare a actului de abrogare.
S-a susținut și faptul că în concepția recurentului, abrogarea parțială echivalează cu modificarea, iar în această interpretare OG nr. 83/2000 a operat în limitele determinate de Parlament prin Legea nr. 125/2000.
Contrar celor reținute de instanță prin sentința pronunțată, recurentul consideră că reclamanții nu trebuie să se considere discriminați față de alte categorii de salariați, întrucât aceștia sunt salarizați în funcție de specificul muncii, prin lege specială și nu trebuie folosite elemente de comparație fără relevanță în cauză.
Ministerul Economiei și Finanțelor, formulând recurs împotriva aceleiași sentințe, a solicitat modificarea în sensul respingerii ca inadmisibilă a acțiunii reclamanților, dat fiind faptul că între reclamanți și pârâtul recurent nu există raporturi juridice de muncă, pârâtul nu are calitate procesuală pasivă și nu poate fi obligat la plata unor drepturi de natură salarială, reclamanților.
În drept, a invocat motivul prevăzut de art. 304 pct.9 Cod procedură civilă.
Recursurile declarate în cauză sunt fondate, însă pentru considerentele ce se vor releva în continuare:
Reclamanții, au calitatea de personal conex personalului auxiliar de specialitate - la Judecătoria Miercurea Ciuc, iar în opinia reclamaților sunt personal auxiliar de specialitate conex. În atare situație, reclamanții se prevalează de dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 republicată, conform cărora "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază lunar".
Conform art.3 din Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, acest personal este format din: grefier, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, informaticieni și registratori. Corpul grefierilor este alcătuit din grefieri cu studii superioare și grefieri cu studii medii. Sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești funcțiile de agent procedural și aprod.
Ulterior, la art.3 din legea nr.17/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.567/2004, s-a prevăzut aceiași componență a personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, cu mențiunea că sunt conexe acestui personal funcțiile de agent procedural, aprod și șofer. Din formularea textului de lege menționat rezultă fără echivoc faptul că funcțiile reclamanților nu fac parte intrinsecă din categoria personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, fiind o funcție conexă acestui personal.
Prin Ordonanța nr.8 din 24 ianuarie 2007 s-a reglementat salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești în care la anexa 1 sunt incluși și șoferii, etc. însă este vorba de noțiunea generică de "personal auxiliar" și nu aceea de "personal auxiliar de specialitate". În anexa nr.1 la ordonanță pct.A, reclamanții sunt trecuți la categoria funcții de execuție, prevăzându-se coeficientul de multiplicare, fără însă a se prevedea grade sau trepte de vechime în specialitate, astfel cum s-a stabilit în privința tuturor categoriilor de grefieri la care s-a făcut referire mai sus.
Cele de mai sus conduc la concluzia inechivocă, anume, aceea că, reclamanții nu fac parte din categoria personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, fiind vorba de funcții conexe și distincte și având un tratament de salarizare diferențiat.
Ca atare, reclamanților nu le sunt incidente dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996, pentru a putea beneficia de sporul de 50% din salariul de bază lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Față de cele ce preced, fiind incident motivul prev. de art.304 pct.9 Cod pr.civilă, urmează a se admite recursurile declarate în cauză și a se modifica în tot hotărârea atacată, în sensul respingerii ca nefondate a cererii de chemare în judecată formulată de reclamant, având petitul sus indicat.
În situația dată, nu se impune analiza celorlalte motive de recurs invocate în cauză de cei doi recurenți și nici invocarea din oficiu a unor motive de casare de ordine publică, conform art.306 coroborat cu art.304 ind.1 Cod pr.civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâții H, cu sediul în M C,-, în numele Ministerului Economiei și Finanțelor și de Ministerul Justiției, cu sediul în B,- sector 5, împotriva sentinței civile nr.228 din 14 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
Modifică sentința civilă atacată și respinge acțiunea reclamanților.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 03 Iunie 2008.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.AV
Tehnored.CC/2 exp.
17.06.2008
Jud.fond:-
Asist.jud.-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
