Pretentii civile. Speta. Sentința 106/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,
LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ NR.106/CM
Ședința publică din 16 decembrie 2008
Complet specializat pentru cauze privind
Conflicte de muncă
PREȘEDINTE: Mariana Bădulescu
JUDECĂTOR 2: Jelena Zalman Georgeta Chioveanu Loredana Voivozeanu
Asistent judiciar - - -
Asistent judiciar - - -
Grefier - - -
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamantul, cu domiciliul procesual ales la udecătoria Constanța,-, județul C, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B,-, sector 5, TRIBUNALUL ARAD, cu sediul în A, Bd.- nr.2-4, județul A, CURTEA DE APEL TIMIȘOARA, cu sediul în T, nr.2, județul T și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PRIN DGFP, cu sediul în A, bd.- nr.79, județul A, având ca obiect drepturi bănești - stimulente.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu disp.art.87 și următoarele cod pr.civilă.
Prezenta cerere este motivată și scutită de plata taxei judiciare de timbru.
În referatul oral asupra cauzei grefierul de ședință învederează instanță că prezenta cauză a fost declinată de la Curtea de APEL TIMIȘOARA în favoarea Curții de APEL CONSTANȚA.
După referatul grefierului de ședință.
Instanța constatând că nu sunt motive de amânare, apreciază cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra soluției, luând act că părțile au solicitat judecata în lipsă în conformitate cu dispozițiile art.242 2 cod pr.civilă.
CURTEA:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de APEL TIMIȘOARA sub nr- reclamantul în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, TRIBUNALUL ARAD, Curtea De APEL TIMIȘOARA, Și Ministerul Economiei și Finanțelor Prin DGFP A, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâților la plata către reclamant a echivalentului stimulentelor primite în perioada 2006 - 2008 de un consilier juridic asimilat magistraților, din cadrul Ministerului Justiției, cu titlu de despăgubiri, în temeiul art.21 din OG nr.137/2000, sumă ce urmează a fi actualizată la data plății efective.
Totodată, s-a solicitat obligarea la plata dobânzii legale conform OG nr.9/2000 de la data nașterii dreptului la acțiune până la plata efectivă, obligarea Ministerului d e Finanțe să vireze sumele necesare efectuării plății către Ministerul Justiției, obligarea Ministerului d e Justiție la virarea către Curtea de APEL TIMIȘOARAa sumelor necesare efectuării plății, obligarea Curții de APEL TIMIȘOARA la virarea către TRIBUNALUL ARADa sumelor necesare efectuării plății către reclamant.
De asemenea, s-a solicitat obligarea Curții de APEL TIMIȘOARA să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă, precum și obligarea pârâților la plata eventualelor cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că potrivit normelor interne privind repartizarea fondului constituit potrivit art.25 2 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare, pentru stimularea personalului din sistemul justiției, aprobate prin nr.1008/C/19.05.20006, fondul destinat stimulării personalului din justiție, în conformitate cu prevederile art.25 2 din Legea nr.146/1997 se constituie din diferența de 75% din recuperarea sumelor din cheltuieli judiciare avansate de stat din bugetele aprobate Ministerului Justiției și Ministerului Public pentru desfășurarea proceselor penale precum și din amenzile judiciare.
Sumele constituite în acest fel se utilizează pentru stimularea judecătorilor, personalului auxiliar de specialitate, personalului economic, tehnic, administrativ și de serviciu din cadrul instanțelor judecătorești, a personalului Ministerului Justiției, al Institutului Național de, al Institutului Național de Expertize Criminalistice, precum și a personalului din Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu.
Deși potrivit Normelor interne atât magistrații cât și personalul asimilat acestora au drepturi egale în ce privește repartizarea de stimulente, tratamentul cu privire la acordarea acestora nu a fost egal.
Astfel, magistrații și personalul auxiliar de specialitate din instanțe nu au beneficiat și nu beneficiază de asemenea sume considerabile, în raport cu munca efectivă și responsabilitatea acesteia.
Pârâtul Ministerului Justiției a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Nu există nici un act normativ care să prevadă ori să garanteze dreptul de a primi stimulente de fiecare judecător, sau alt salariat din sistemul justiției.
Legea nr.146/1997 prevede la art.25 2 numai modalitatea de constituire a fondului cu destinație specială pentru stimularea personalului din sistemul justiției, fără să instituie reguli privind eventualele categorii de beneficiari ai stimulentelor, care urmau a fi stabilite în baza unor norme interne aprobate prin ordin al ministrului Justiției.
În normele aprobate prin Ordinul ministrului Justiției nr.1008/C/2006 au fost stabilite criteriile ce urmează a sta la baza acordării acestor stimulente. Totodată, s-a prevăzut că propunerile nominale și cuantumul sumelor ce se acordă judecătorilor și personalului auxiliar se stabilesc de colegiile de conducere ale instanțelor.
Prin urmare, nici Legea nr.146/1996 și nici Normele aprobate prin Ordinul ministrului Justiției nr.1008/C/2006 nu prevăd obligativitatea acordării stimulentelor tuturor judecătorilor și personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești.
Astfel, nu se poate susține existența unei discriminări, întrucât nu există un drept la acordarea de stimulente ori a unui drept de a fi premiat conferit sau garantat de vreun act normativ, legea recunoscând ordonatorilor de credite doar posibilitatea de a acorda stimulente, dacă sunt îndeplinite criteriile pentru repartizare stabilite prin normele interne.
Ministerul Economiei și Finanțelor a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivat de faptul că în cauzele care au ca obiect litigii de muncă părți nu pot fi decât salariații, angajatorii, sindicatele sau patronatul, conform art. 282 din Codul muncii.
Pe fondul cauzei s-a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, întrucât Ministerul Economiei și Finanțelor nu are atribuții directe legate de plata drepturilor salariale solicitate, iar atribuțiile privitoare la adoptarea bugetului sunt determinate de propunerile pe care trebuie să le facă ordonatorul principal de credite, în speța de față Ministerul Justiției.
În ședința publică din data de 05.11.2008 instanța din oficiu a invocat excepția necompetenței teritoriale a Curții de APEL TIMIȘOARA în soluționarea prezentei cauze.
Raportând prevederile art.284 2 din Codul muncii potrivit cu care " cererile referitoare la conflictele de drepturi, se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința" la împrejurarea că reclamantul a indicat în cuprinsul cererii de chemare în judecată, că are domiciliul procesual ales la sediul Judecătoriei Constanța, instanța a admis excepția, și pe cale de consecință a declinat competența de soluționare în favoarea Curții de APEL CONSTANȚA.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de APEL CONSTANȚA sub nr-.
Conform disp.art. 137 Cod pr. civilă vom analiza cu prioritate excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor.
Excepția este nefondată pentru următoarele considerente:
În conformitate cu disp.art. 282 Codul muncii, pot fi părți în litigiul de muncă, pe lângă angajatorii propriu-ziși și alte persoane juridice sau fizice care au această vocație, în temeiul legilor speciale sau al Codului d e procedură. civilă.
Calitatea procesual pasivă a Ministerului Economiei și Finanțelor rezultă nu din calitatea de angajator a reclamantului, ci din normele legale privind elaborarea proiectelor de buget.
Potrivit art. 118 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
În conformitate cu prev. art. 3 al.1 pct. 2 din nr.HG 208/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor și a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în realizarea funcțiilor sale, Ministerul Economiei și Finanțelor elaborează proiectul bugetului de stat al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului legii de rectificare a bugetului de stat, operând modificările corespunzătoare.
Ministerul Justiției, în calitate de ordonator de credite va întocmi necesarul sumelor de bani, reprezentând drepturi salariale neacordate, iar Ministerul Economiei și Finanțelor, în virtutea rolului său de elaborare a proiectului bugetului de stat, va face propuneri de rectificare a acestui buget.
În lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare, Ministerul Justiției se află în imposibilitatea de a dispune de fonduri pentru plata drepturilor bănești solicitate.
Față de cele arătate, instanța va respinge, ca nefondată excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerul Economiei și Finanțelor.
Pe fondul cauzei, se rețin următoarele:
Prin cererea formulată reclamantul în calitate de magistrat - judecător a arătat că este discriminat comparativ cu consilierii juridici asimilați magistraților, din cadrul Ministerului Justiției, cărora li s-au acordat stimulente din fondul constituit potrivit art.25 din Legea nr.146/1996, în timp ce reclamantul a fost exceptați de la acordarea acestor stimulente.
Potrivit art. 25 1din Lege nr. 146 /1997:
" Din sumele realizate din cheltuielile judiciare avansate de stat din bugetele aprobate Ministerului Justiției și Ministerului Public pentru desfășurarea proceselor penale, care sunt suportate de părți sau de alți participanți la proces, în condițiile prevăzute de Codul de procedură penală, precum și din amenzile judiciare, un procent de 25% constituie venituri la bugetul de stat și se cuprind distinct în bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului Justiției. Executarea silită a debitelor se efectuează de organele de executare ale unităților teritoriale subordonate Ministerului Finanțelor Publice în a căror rază teritorială își are domiciliul sau sediul debitorul, potrivit legislației privind executarea silită a creanțelor bugetare.
2 dispune că " din diferența de 75% din sumele prevăzute la (1) se constituie un fond cu destinație specială pentru stimularea personalului din sistemul justiției, în contul nr. 119 01.07 "fondul pentru stimularea personalului potrivit dispozițiilor legale".
Potrivit 3 repartizarea veniturilor pe beneficiar se face în baza unor norme interne aprobate prin ordin al ministrului justiției".
Totodată, art. 3.1 din Normă internă aprobată prin Ordinul Ministrului Justiției nr.1008/C/2006 privind repartizarea fondului constituit potrivit art. 25. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare, pentru stimularea personalului din sistemul justițieistabilește principalele criterii de repartizare individuală a stimulentelor pentru judecători astfel:
a) rezultatele meritorii în activitate, care se apreciază, în principal, în raport de:
-numărul de dosare rulate, numărul de hotărâri pronunțate și numărul de ședințe la care au participat;
-complexitatea cauzelor soluționate;
-operativitatea în soluționarea cauzelor, în raport de volumul de activitate și complexitatea cauzelor;
b) lipsa unei sancțiuni disciplinare în cele 12 luni anterioare acordării stimulentului;
c) aportul direct la realizarea unor măsuri prevăzute în Strategia de reformă a sistemului judiciar (de exemplu: implementarea de programe la nivelul instanțelor, participarea la procesul de formare a judecătorilor și procurorilor, participarea la elaborarea unor proiecte de acte normative în domeniu, perfecționarea sau pregătirea în domeniul tehnologiei informației etc.).
2 stabilește căprincipalele criterii de repartizare individuală a stimulentelor pentru celelalte categorii de personal sunt:
a) complexitatea sarcinilor de serviciu potrivit fișei postului și modul de realizare a acestora;
b) operativitatea în îndeplinirea sarcinilor de serviciu;
c) lipsa unei sancțiuni disciplinare în cele 12 luni anterioare acordării stimulentului.
(3) Ordonatorii secundari și terțiari de credite pot stabili, pe lângă criteriile prevăzute la (1) și (2), și alte criterii obiective de repartizare individuală a stimulentelor, care se aplică numai după aprobarea lor de către colegiul de conducere al instanței respective.
(4) Ministrul justiției poate acorda, prin ordin, stimulente nominale pentru personalul din sistemul justiției care participă la activități științifice, la organizarea unor evenimente deosebite, la elaborarea codurilor sau a altor acte normative complexe ori la alte activități cu caracter deosebit.
(5) În acordarea stimulentelor prevăzute la (4) se au în vedere natura activităților, importanța acestora pentru promovarea și realizarea obiectivelor generale ale Ministerului Justiției, inclusiv a celor cuprinse în Strategia de reformă a sistemului judiciar, modul de realizare a activităților în termenele stabilite.
Art. 16 al.1 din Constituție vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale nu și identitate de tratament juridic în privința unor măsuri în considerarea unor situații speciale.
Principiul egalității în fața legii consacrat de art. 16 al.1 din Constituție nu înseamnă o uniformitate așa încât dacă la situațiile egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul nu poate fi decât diferit.
În speță, nu poate fi vorba despre existența vreunei comparabilități între categoria profesională a magistraților judecători șicea a consilierilor juridici din cadrul Ministerului Justiției, ceea ce justifică un tratament diferențiat în stabilirea și acordarea stimulentelor din fondul constituit potrivit art.25 din Legea nr.146/1996, câtă vreme nu există un drept la acordarea de stimulente ori un drept de a fi premiat conferit sau garantat de vreun act normativ, legea recunoscând ordonatorilor de credite doar posibilitatea de a acorda stimulente, dacă sunt îndeplinite criteriile pentru repartizare stabilite prin normele interne.
Mai mult decât atât, nu există nici un act normativ care să prevadă ori să garanteze dreptul de a primi stimulente de fiecare judecător, sau alt salariat din sistemul justiției, inclusiv de către consilierii juridici din cadrul Ministerului Justiției, și cu atât mai puțin în cuantum egal.
Având în vedere sistemul de acordare a stimulentelor, funcție de criterii prevăzute în actele normative enunțate, se constată că între judecători și consilierii juridici din cadrul Ministerului Justiției, nu se justifică existența unui tratament diferențiat.
De altfel, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul egalității în fața legii și a nediscriminării este constantă și recunoaște că principiul egalității nu este sinonim cu uniformitate și că situațiile diferite impun un tratament juridic diferit, recunoscându-se astfel dreptul la diferențiere.
Prin urmare, pretențiile solicitate de reclamant cu titlu de despăgubiri, constând în echivalentul stimulentelor primite de un consilier juridic din cadrul Ministerului d e Justiție în perioada 2006 - 2008, nu își găsesc corespondent într-un drept de sine stătător, recunoscut prin vreun act normativ tuturor magistraților precum și celorlalte categorii de personal din sistemul justiției, drept a cărui neexercitare ar fi putut avea drept consecință îndreptățirea reclamantului la plata unor drepturi bănești neachitate.
Or, câtă vreme pentru personalul din justiție și implicit pentru magistrați, nu a fost reglementat în mod expres dreptul de a beneficia permanent și în cuantum egal de stimulente, nu se poate vorbi de dezdăunări.
Dimpotrivă, legiuitorul a înțeles să lase la latitudinea ordonatorilor de credite posibilitatea de a acorda stimulente, în situația în care sunt îndeplinite condițiile pentru repartizare, astfel cum au fost stabilite prin norme.
Așadar, actele normative în vigoare, se rezumă doar la a recunoaște magistraților, personalului auxiliar și celorlalte categorii de personal din sistemul justiției, posibilitatea de a beneficia de stimulente.
În mod similar, legiuitorul a reglementat și situația consilierilor juridici din cadrul Ministerului Justiției, în sensul că toți consilierii au posibilitatea de a beneficia de stimulente, însă nu pentru toți această posibilitate s-a concretizat într-un echivalent bănesc.
Pentru considerentele arătate și în raport de normele legale enunțate, instanța constată că acțiunea cu a cărei soluționare a fost investită, este nefondată.
Întrucât capătul principal de cerere este nefondat, instanța va respinge pe cale de consecință și capetele de cerere accesorii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor.
Respinge ca nefondată acțiunea civilă formulată de reclamantul, cu domiciliul procesual ales la udecătoria Constanța,-, județul C, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B,-, sector 5, TRIBUNALUL ARAD, cu sediul în A, Bd.- nr.2-4, județul A, CURTEA DE APEL TIMIȘOARA, cu sediul în T, nr.2, județul T și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PRIN DGFP, cu sediul în A, bd.- nr.79, județul
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 16 decembrie 2008.
Președinte, Judecători,
- - - -
Asistenți judiciari,
- -
- -
Grefier,
- -
Red.hot.as.jud.-/24.12.2008
Tehnored.gref./30.12.2008/8 ex.
Emis 6 comunicări/ 09.01.2009
Președinte:Mariana BădulescuJudecători:Mariana Bădulescu, Jelena Zalman Georgeta Chioveanu Loredana Voivozeanu
