Pretentii civile. Speta. Decizia 1108/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civil și pentru cauze cu minori și de familie,de conflicte de munc și asigurri sociale
DECIZIA CIVIL Nr. 1108/ Dosar nr-
Ședința public din 12 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Carmen Tică
Judector - -
Judector - -
Grefier
Pentru astzi fiind amânat pronunțarea asupra recursurilor formulate de pârâțiiMinisterul Justiției și Libertților, Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP B și Tribunalul Brașov,împotriva sentinței civile nr. 718 din data de 15 aprilie 2009, pronunțat de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr-.
La apelul nominal fcut în ședinț public, la pronunțare, se constat lipsa prților.
Procedura îndeplinit.
Dezbaterile în cauza de faț au avut loc în ședința public din data de 5.10.2009, când prțile au lipsit, cele constatate fiind consemnate în încheierea de ședinț din acea zi, care face parte integrant din prezenta, iar instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astzi, 12.10.2009.
CURTEA:
Deliberând asupra recursurilor de faț, constat urmtoarele;
Prin sentința civil nr. 718/M/15.04.2009, Tribunalul Brașova admis excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru drepturile solicitate corespunztoare perioadei 1.02.2004 - 29.10.2005.
A admis excepția lipsei calitții procesule pasive a Tribunalului Brașov pentru acțiunea formulat de reclamanta pentru pretențiile corespunztoare perioadei 29.10.2005 - 1.09.2007.
A respins excepția lipsei calitții procesuale pasive a Tribunalului Brașov în ceea ce privește acțiunea formulat de ceilalți reclamanți.
A admis în parte acțiunea formulat de reclamanții -, (fost ), (fost ), -, și în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL BRAȘOV, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, reprezentat de Direcția General a Finanțelor Publice B și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINRII.
A obligat pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL BRAȘOV și TRIBUNALUL BRAȘOVs calculeze și s plteasc reclamanților -, (fost ), (fost ), -, și drepturile salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15% din 29.10.2005 pân la data rmânerii definitive și irevocabile a hotrârii judectorești și pe viitor, cu excepția perioadelor în care reclamantele (fost ), -, și s-au aflat în concediul pentru creșterea și îngrijirea copilului în vârst de pân la 2 ani.
A obligat pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL BRAȘOV și TRIBUNALUL BRAȘOVs calculeze și s plteasc reclamantei drepturile salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15% din 1.09.2007 pân la data rmânerii definitive și irevocabile a hotrârii judectorești și pe viitor.
A obligat pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL BRAȘOV și TRIBUNALUL BRAȘOVs plteasc sumele respective actualizate cu indicele de inflație și dobânda legal.
A obligat pârâții s efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de munc ale reclamanților.
A obligat pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR s aloce fondurile necesare plții sumelor neîncasate.
A respins pretențiile reclamanților privind drepturile salariale constând în sporul de confidențialitate pentru perioada 1.02.2004 - 29.10.2005, ca urmare a admiterii excepției prescripției dreptului material la acțiune.
A respins pretențiile bnești ale reclamantelor (fost ), -, și pentru perioada în care se afl în concediul pentru creșterea și îngrijirea copilului în vârst de pân la 2 ani.
A respins pretențiile reclamantei pentru perioada 29.10.2005 - 1.09.2007, ca urmare a admiterii excepției lipsei calitții procesuale pasive a pârâtului Tribunalul Brașov.
Pentru a pronunța aceast soluție, prima instanț a reținut c a intervenit prescripția cu privire la drepturile bnești aferente perioadei 1.02.2004 - 29.10.2005, întrucât acțiunea a fost promovata la data de 29.10.2008, conform rezoluției aflate pe cererea introductiv de instanț.
În ceea ce privește excepția lipsei calitții procesuale pasive a Tribunalului Brașov pentru perioadele în care reclamanții nu au avut calitatea de judectori în cadrul instanțelor din raza sa teritorial, instanța a constatat c reclamanții, cu excepția reclamantei, au avut calitatea de judectori în cadrul instanțelor care funcționeaz pe raza teritorial a Tribunalului Brașov, pe toat perioada cuprins între data de 29.10.2005 pân în prezent, cu mențiunea c pentru diferite perioade de timp reclamantele (fost ), -, și s-au aflat în concediul pentru creșterea și îngrijirea copilului în vârst de pân la 2 ani.
În ceea ce o privește pe reclamanta, instanța a constatat c în conformitate cu mențiunile din carnetul su de munc aceasta și-a început activitatea în cadrul Judec toriei Brașov la data de 1.09.2007, anterior funcționând în calitate de judector la Judec toria Sfântu Gheorghe, care se afl în raza teritorial a Tribunalului Covasna.
Pe fondul cauzei s-a reținut c potrivit dispozițiilor art.13 din Ordonanța Guvernului nr.9/2001 pentru modificarea Ordonanței de Urgenț a Guvernului nr.57/2000 privind salarizarea personalului CNSAS, pentru pstrarea confidențialitții în legtur cu faptele, informațiile, documentele de care iau cunoștinț în cadrul funcției, personalul CNSAS beneficiaz de un spor lunar de confidențialitate în cuantum de pân la 30% calculat din salariul de baz brut. De asemenea, potrivit dispozițiilor art.8 din același act normativ salariile de baz pentru funcțiile de conducere și de execuție din cadrul Consiliului sunt asimilate funcțiilor specifice Înaltei Curți de Casație și Justiție, Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casație și Justiție, Curții Constituționale, etc.
În același sens sunt și prevederile art.3 din Legea nr.444/2006 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.19/2006 privind creșterile salariale care se acord personalului militar și funcționarilor publici cu statut special, din instituțiile publice de aprare național, ordine public și siguranț național, care prevd c pentru pstrarea confidențialitții în legtur cu informațiile clasificate, în funcție de certificatul sau avizul de securitate deținut, cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe baz de contract și personalul civil din instituțiile publice de aprare național, ordine public și siguranț național, beneficiaz de un spor lunar în cuantum de pân la 15% din solda lunar, respectiv din salariul de baz.
Totodat, prin dispozițiile art.15 alin.1 din Ordonanța Guvernului nr.6/2007 privind unele msuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici s-a prevzut acordarea sporului de confidențialitate în cuantum de pân la 15% și altor categorii de funcționari publici, respectiv celor din aparatul de lucru al Guvernului, din cadrul Administrației Președințiale, Consiliul Național pentru studierea Arhivelor Securitții, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Integrrii Europene, Ministerul Economiei și Comerțului, Consiliul Legislativ.
Potrivit dispozițiilor art.20 alin.3 din Legea nr.656/2002 pentru prevenirea și sancționarea splrii banilor, precum și pentru instituirea unor msuri de prevenire și combatere a finanțrii actelor de terorism, modificat și completat s-a acordat acest spor de confidențialitate în cuantum de pân la 15% și membrilor Plenului, precum și unor categorii de personal, din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Splrii Banilor.
Însși Ordonanța Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare prevede în dispozițiile art.30 alin.3 acordarea sporului de confidențialitate personalului din aparatul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminrii cu scopul de a asigura un tratament echitabil și similar tuturor categoriilor de persoane din cadrul instituțiilor publice, care gestioneaz informații clasificate în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Or, obligația profesional de confidențialitate a fost impus imperativ reclamanților de ctre legiuitor prin dispozițiile art.99 alin.1 lit.d din Legea nr.303/2004 privind Statutul judectorilor și procurorilor, republicat, cu modificrile și completrile ulterioare, raportat la art.15 din Codul d eontologic al magistraților și ale art.78 alin.1 din Legea nr.567/2004 privind Statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judectorești și al parchetelor de pe lâng acestea, modificat și completat, raportat la art.9 din Codul d eontologic al acestora, lacunar fiind numai cuantumul procentual al acestui drept salarial.
Totodat, instanța a constatat c reclamanții nu îndeplinesc o funcție de demnitate public (numit sau aleas), astfel încât se afl în situație identic nu doar comparabil cu personalul mai sus amintit, din unitțile bugetare privind acordarea dreptului la o contraprestație salarial sinalagmatic pentru îndeplinirea obligației lor de confidențialitate.
Aceștia desfșoar o activitate judiciar ce implic administrarea sau cel puțin contactul cu informații confidențiale (unele chiar clasificate) constând în date privind arestri, interceptri ale convorbirilor telefonice, martori sub acoperire, protecția victimelor, datele cu caracter personal ale justițiabililor și colegilor de serviciu, secretul bancar, economic, drepturi de proprietate intelectual, fapt ce îi îndreptțește la acordarea sporului de confidențialitate.
Conform Directivei 2000/EC/78 privind crearea cadrului general în favoarea tratamentului egal privind ocuparea forței de munc și condițiile de angajare (aquis-ul comunitar în domeniul prevenirii și combaterii discriminrii, publicat în oficial al Comunitților Europene nr.303 din 2 decembrie 2000), în vederea definirii și constatrii discriminrii directe, tratamentul diferențiat trebuie analizat prin prisma unor persoane aflate în situații doar comparabile, iar nu neaprat în situații chiar similare.
Or, magistrații și personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judectorești și al parchetelor de pe lâng acestea se afl într-o situație identic și nu doar comparabil cu personalul din unitțile bugetare sub aspectul prestrii unei munci în mod continuu sau succesiv cu efectul identic al executrii în mod egal și nediferențiat al aceleiași obligații de confidențialitate, iar refuzul acordrii sporului de confidențialitate constituie o evident discriminare, în sensul dispozițiilor art.2 alin.1 și 3 din Ordonanța Guvernului nr.137/2000, republicat.
Potrivit art.16 alin.1 și 2 din Constituția României, cetțenii sunt egali în fața legii și a autoritților, fr privilegii și discriminri, nimeni nefiind mai presus de lege.
Reclamanții, în calitate de reprezentanți ai sistemului judiciar sunt discriminați în sensul art.2 și 6 din Ordonanța Guvernului nr.137/2000, întrucât le-a fost refuzat plata sporului de confidențialitate, cu motivarea c aparțin unei anumite categorii socio-profesionale, fapt ce nu constituie o justificare obiectiv și rezonabil pentru decderea acestora dintr-un drept garantat de lege, deoarece nu categoria socio-profesional este resortul, obiectivul și elementul generator și fundamental al stabilirii și acordrii sporului salarial pentru confidențialitate în sistemul de salarizare.
Singurele obiective și elemente care conduc la o diferențiere în sistemul de salarizare sunt nivelul studiilor, treapta sau gradul profesional, calitatea și cantitatea muncii, condițiile de munc, cu sublinierea c aceast diferențiere se reflect numai în salariul (indemnizația) de baz nu și în sporurile salariale, care întotdeauna au obiective și elemente cu totul speciale și specifice de acordare, precum prestarea muncii peste programul normal, prestarea numai în timpul nopții, dobândirea unei pregtiri profesionale suplimentare în domeniul de activitate, cum ar fi doctoratul, dobândirea unei vechimi în munc, etc.
În caz contrar, sunt înclcate principiile constituționale privind nediscriminarea, dreptul la plat egal pentru munc egal, dreptul la salariu pentru munca prestat, care se coroboreaz cu reglementrile internaționale în materie, respectiv, dispozițiile art.7 și art.23 din Declarația Universal a Drepturilor Omului, care garanteaz dreptul tuturor persoanelor la protecție egal a legii împotriva oricrei discriminri și dreptul la o remunerație echitabil și satisfctoare.
În acest sens sunt și prevederile art.7 din Pactul Internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale și ale art.14 din Convenția European privind aprarea drepturilor omului și art.4 din Carta social revizuit și ratificat prin Legea nr.74/1999, care garanteaz dreptul la o salarizare echitabil și stabilesc faptul c exercițiul drepturilor și libertților este supus unor limitri numai în situația aprrii securitții naționale și ordinii publice, fapt nejustificat, întrucât, acordarea sporului de confidențialitate tuturor magistraților judectori și procurori și personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judectorești și al parchetelor de pe lâng acestea nu afecteaz în nici un mod securitatea național, ci constituie o garanție a realizrii acestui obiectiv.
Totodat, acordarea acestor despgubiri salariale reclamanților nu reprezint un adaos la lege, ci o aplicare a dispozițiilor art.269 Codul muncii, ce garanteaz dreptul la despgubiri, inclusiv pentru discriminri în munc (Anexa I).
Instanța a constatat c, pronunțându-se asupra recursului în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casație și Justiție, Înalta Curtea stabilit prin decizia nr.46/2008 c, în interpretarea și aplicarea unitar a dispozițiilor art.99 alin.1 lit. d din legea nr. 303/2004 privind statutul judectorilor și procurorilor, republicat cu modificrile și completrile ulterioare, raportat la art.16 alin.1,2 din Codul d eontologic al magistraților și a art. 78 alin.1 din Legea nr.56/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judectorești și al parchetelor de pe lâng acestea, modificat și completat, raportat la art.9 din Codul d eontologic al acestora, judectorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15% calculat la indemnizația brut lunar, respectiv la salariul de baz brut lunar.
Potrivit art.329 alin.3 teza final pr.civ. dezlegarea dat problemelor de drept judecate în cadrul unui recurs în interesul legii este obligatorie pentru instanțe. Or, problema de drept ce st la baza pretențiilor din acțiune a fost dezlegat în sensul celor artate prin decizia 46/2008 a, astfel încât se impune admiterea acțiunii.
Referitor la plata drepturilor salariale solicitate prin acțiunea dedus judecții și pentru viitor, Tribunalul a reținut c aceast cerere este întemeiat, întrucât drepturile salariale constituie prin excelenț prestri periodice în înțelesul art.110 alin.2 pr.civ. astfel încât pot fi solicitate și acordate înainte de termen. Excepțiile prevzute de art.110 pr.civ. fr a crea un dezavantaj debitorului deoarece acesta nu pierde termenul executrii obligației sale, creeaz un avantaj procesual creditorului care se gsește deja pregtit pentru data împlinirii fiecrui termen al prescripției periodice cu o hotrâre pe care o va putea pune în executare dac debitorul nu își îndeplinește de bun-voie obligațiile ce-i revin, prevenindu-se astfel o serie de procese distincte pentru fiecare scadent.
Aceast excepție procesual are menirea de a preîntâmpina pgubirea creditorului prin așteptarea îndeplinirii fiecrui termen al prestației periodice, iar hotrârea obținut poate fi executat doar în perioada în care temeiul pretențiilor este în vigoare, iar debitorul este ținut de acesta.
Întrucât reclamantele (fost ), -, și s-au aflat în concediul pentru creșterea și îngrijirea copilului în vârst de pân la 2 ani pentru diferite perioade de timp, pentru aceste perioade nu pot fi acordate drepturile solicitate, întrucât contractul de munc este suspendat.
Actualizarea sumelor acordate conform indicelui de inflație și a dobânzii legale va fi acordat de instanț în temeiul art.1082 și 1084 Cod civil, deoarece prin neplata diferențelor de drepturi de natur salarial s-a creat reclamanților un prejudiciu constând în diferența de valoare ca urmare a inflației, precum și în lipsa de folosinț a acestor sume.
Cererea de obligare la efectuarea mențiunilor corespunztoare în carnetul de munc al fiecrui reclamant va fi admis în baza dispozițiilor art. 1 - 8 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de munc.
De asemenea, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor va fi obligat s vireze fondurile necesare achitrii drepturilor solicitate. În acest sens, tribunalul a reținut c potrivit HG nr.736/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, instanțele sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat, Iar potrivit art.131 pct.1 din Legea nr. 303/2004, activitatea instanțelor și parchetelor este finanțat de la bugetul de stat. Prin art.19 din Legea nr. 500/2000 privind finanțele publice se prevede c Ministerul Economiei și Finanțelor coordoneaz activitatea de pregtire a proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, astfel încât este necesar ca hotrârea s-i fie opozabil acestei instituții care asigur fondurile necesare salarizrii puterii judectorești.
Împotriva sentinței au declarat recurs Tribunalul Brașov, Ministerul justiției și Libertților și Ministerul Finanțelor Publice.
Ministerul Justiției și Libertților, în dezvoltarea motivelor de recurs, arat c în ședința din 3 iulie 3008 Curtea Constituțional a admis excepția de neconstituționalitate a art. 1, art. 2 alin. 3 și art. 27 alin. 1 din OG nr. 137/2007 și în consecinț acțiunea reclamanților care are ca obiect constatarea discriminrii nu poate fi primit de ctre instanț, mai mult decât atât nu sunt întrunite condițiile discriminrii, iar pe fondul acțiunii invoc soluția din 27 mai 2009 Curții Constituționale care a constatat existența unui conflict juridic de natur constituțional între autoritatea judectoreasc pe de o parte și Parlamentul României și Guvernul României pe de alt parte, ceea ce face inaplicabile dispozițiile deciziei în interesul legii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în acest domeniu. În ceea ce privește plata drepturilor pentru viitor consider c acest drept nu este nscut și nici actualizarea sumei cu aplicare indicelui de inflație nu este legal.
Tribunalul Brașov reitereaz aceleași motive de recurs ca și Ministerul Justiției și Libertților, invocând totodat excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru intervalul cuprins între 01.02.2004 - 29.10.2005, precum și respingerea acțiunii faț de reclamanții - -, și - pentru perioada în care s-au aflat în concediu pentru creșterea și îngrijirea copilului pân la 2 ani, dup cum și a pretențiilor reclamantei pentru perioada de pân la 01.09.2007, cât timp a funcționat ca judector la Judectoria Sf.
Ministerul Finanțelor Publice consider c în mod greșit s-a respins excepția lipsei calitții sale procesuale pasive, iar cu privire la fondul cauzei invoc aceleași decizii ale Curții Constituționale și inadmisibilitatea acordrii ratei inflației.
Recursurile sunt nefondate.
În baza prevederilor art. 137 Cod procedur civil curtea va analiza cu prioritate excepția lipsei calitții procesuale pasive invocat de Ministerul Finanțelor publice.
În ceea ce privește excepția lipsei calitții procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, invocat de Direcția General a Finanțelor Publice B, instanța constat c potrivit art. 15 din nr.HG83/2005, instanțele judectorești sunt instituții publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat.
De asemenea, art. 118 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar, stipuleaz c activitatea instanțelor și parchetelor este finanțat de la bugetul de stat.
Totodat, potrivit dispozițiilor Legii nr. 500/2002, Ministerul Economiei și Finanțelor coordoneaz acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, și anume, pregtirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție, acesta având, în principal, urmtoarele atribuții: "elaboreaz proiectul bugetului de stat, al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificrile corespunztoare".
Astfel, rolul Ministerului Economiei și Finanțelor este de a rspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete.
Ca urmare, instanța va respinge excepția lipsei calitții procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, invocat de Direcția General a Finanțelor Publice
În mod neîntemeiat Tribunalul Brașov invoc excepția prescripției dreptului material la acțiune, incident avut în vedere de prima instanț și soluționat prin admiterea excepției, cu consecința respingerii pretențiilor pentru intervalul dec pân la 29.10.2005.
Tot astfel, dispozitivul hotrârii recurate cuprinde mențiunea expres a înlturrii de la recunoașterea drepturilor reclamate a perioadei în care reclamanții menționați s-au aflat în concediu pentru creșterea și îngrijirea copilului.
În mod corespunztor, relativ la cazul reclamantei, instanța de fond a avut în vedere perioada în care aceasta a funcționat ca magistrat la alt instanț, di afara razei de activitate a recurentului, recunoașterea drepturilor pretinse fiind menționat cu începere de la data de 01.09.2007.
Cu privire la celelalte motive de recurs, care sunt comune pentru cele trei recurente, curtea constat urmtoarele:
În ceea ce privește neconstituționalitatea dispozițiilor legale cuprinse în OUG nr. 137/2000, prin mai multe decizii Curtea Constituțional a considerat c prevederile art. 1, art. 2 alin. 3 și art. 27 alin. 1 din OUG nr. 137/2000 sunt neconstituționale în msura în care din acestea se desprinde înțelesul c instanțele judectorești au competența s anuleze ori s refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând c sunt discriminatorii, și s le înlocuiasc cu norme create pe cale judiciar sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Or, în speța de faț, soluția instanței s-a bazat pe dispozițiile deciziei nr. 46/15.12.2008 pronunțat de Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul unui recurs în interesul legii.
Așa fiind, instanța nu a anulat sau a refuzat aplicarea unor acte normative cu putere de lege, ci luând în considerare dispozițiile art. 329 alin. 3 teza ultim din Codul d e procedur civil care prevd obligativitatea pentru instanțele judectorești de a urma dezlegrile de drept date de instanța suprem, a fcut aplicarea acestor dispoziții legale.
De altfel, instanța suprem a motivat amplu considerentele pentru care a reținut existența discriminrii, fcând referire la dispozițiile cuprinse în decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului, iar aplicarea înțelesului sintagmei de "discriminare" este supus normelor europene, Constituția României, prin dispozițiile art. 20 alin. 2, prevzând principiul aplicrii directe și imediate ale dispozițiilor Convenției, astfel cum acestea sunt interpretate de
Cu privire la decizia nr. 838/27 mai 2009 Curții Constituționale, invocat de ctre recurenți, curtea reține c aceasta este pronunțat în cadrul soluționrii unui conflict de natur constituțional între puterile în stat și, așa cum se reține în chiar considerentele acestei decizii " apare evident c soluția pronunțat de Curtea Constituțional în soluționarea conflictului juridic de natur constituțional nu poate produce nici un efect cu privire la valabilitatea deciziilor deja pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în exercitarea atribuției consacrate de art. 329 din Codul d e procedur civil. " De altfel decizia nr. 46/2008 a ÎCCJ nu a fcut obiectul analizei în cadrul deciziei sus-menționate.
În consecinț decizia pronunțat de Curtea Constituțional nu afecteaz obligativitatea respectrii de ctre instanțele judectorești a deciziei pronunțate în interesul legii de ctre Înalta Curte de Casație și justiție.
Criticile recurenților cu privire la acordarea simultan atât a ratei inflației cât și a dobânzii legale pentru același debit, nu pot fi primite.
Practica și doctrina au permis cumulul de dobânzi legale cu rata inflației.
Se susține c în aceast situație exist dou daune distincte, având cauze diferite: una are ca temei juridic art.1088 alin.1 Cod civil, cealalt art.998 Cod civil.
Astfel, pe lâng dobânda legal ca daun moratorie, creditorul poate pretinde și alte daune ce au caracter compensatorii și care sunt menite s acopere prejudiciul cauzat prin erodarea creanțeidatorat inflației, dup ce a ajuns la scadenț. Valoarea acestui din urm prejudiciu ar consta în diferența dintre valoarea nominal a creanței și valoarea sa real la data executrii. Actualizarea în funcție de rata inflației este fundamentat pe natura și scopurile diferite ale celor dou instituții; dobânda este prețul lipsei de folosinț, iar actualizarea cu rata inflației urmrește pstrarea valorii reale a obligației bnești.
Pentru toate considerentele de mai sus, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedur civil, curtea va respinge recursurile.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertților, Ministerul Finanțelor Publice și Tribunalul Brașov împotriva sentinței civile nr. 718/15.04.2009 a Tribunalului Brașov, pe care o menține.
IREVOCABIL.
Pronunțat în ședinț public, azi 12.10.2009.
PREȘEDINTE: Maria Carmen Tică - - - | Judector, - - | Judector, - - |
Grefier, |
Red./12.10.2009
Tehnoredact./16.10.2009/ 21 ex.
Jud. fond,
Președinte:Maria Carmen TicăJudecători:Maria Carmen Tică, Cristina Ștefăniță, Daniel
