Pretentii civile. Speta. Decizia 1144/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
Secția Litigii de Muncă
și Asigurări Sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1144
Ședința publică din 16 iulie 2009
PREȘEDINTE: Raluca Panaitescu
JUDECĂTOR 2: Maria Ana Biberea
JUDECĂTOR 3: Aurelia
GREFIER:
Pe rol se află judecarea recursului declarat de reclamantul G împotriva sentinței civile nr. 783/12.05.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în Dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta intimată, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, constatându-se că s-a solicitat judecarea în lipsă, cauza este oprită spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând constată următoarele.
Prin Sentința Civilă nr. 783/2009, pronunțată de Tribunalul Arad în Dosarul nr-, această instanță și-a declinat competența de soluționare a cererii formulată de reclamantul G, in contradictoriu cu pârâta SC SRL in favoarea Tribunalului București.
Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul a reținut in deliberare că prin art. 249 din Codul Muncii legiuitorul a prevăzut că procedura de soluționare a conflictelor de muncă se stabilește prin lege specială ce se aplică cu prioritate față de legea generală, avându-se în vedere și regulile care guvernează concursul dintre legea specială și legea generală, consacrate deja atât doctrinar cât și jurisprudențial.
Pe aceeași linie de idei, nu prezintă relevanță împrejurarea că legea specială este mai veche, iar cea generală mai nouă, întrucât aceasta din urmă nu o mai poate modifica ori abroga pe cea dintâi în absența unei prevederi neechivoce, care presupune, sub aspectul tehnicii legislative, și în lipsa unei enumerări a dispozițiilor legale abrogate, cel puțin o sintagmă precum "chiar dacă prin lege specială se prevede altfel", dar în nici un caz una cu înalt grad de generalitate precum cea de la art. 298 alin.2) pct.10) din Codul muncii unde se arată că pe data intrării în vigoare a codului se abrogă orice alte dispoziții contrare.
In opinia Tribunalului Arad,aceasta din urmă reprezintă indeniabil o abrogare generică - indirectă care, cu caracter excepțional, a fost prevăzută în Decretul nr.16/1976, cu privire la metodologia de tehnică legislativă privind pregătirea și sistematizarea proiectelor de acte normative, dar care nu mai este permisă după apariția Legii nr. 24/2000, republicată, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, act normativ ce stipulează imperativ obligativitatea de a determina expres, actele normative care se abrogă așa încât prevederea mai sus menționată nu poate înlătura de la aplicare normele de competență reglementate la art. 72 din Legea nr. 168/1999,; altfel spus, modalitatea respectivă de abrogare nu poate produce efecte juridice și nu mai există în sistemul nostru de drept de vreme ce însuși textul și actul normativ care o reglementau au fost abrogate expres prin legea amintită.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul G, recurs înregistrat pe rolul Curții de Apel Timișoara la data de 16.06.2009, solicitând casarea sentinței supusă reformării și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Arad.
Sintetizând motivele de recurs ale reclamantului, care,in opinia sa se circumscriu prevederilor art. 304 pct.9/pr.civ.,Curtea constată că acestea s-au referit in esență la faptul că judecătorii fondului au interpretat și aplicat greșit prevederile art. 72 din Legea nr. 168/1999, fără a lua in considerare că acestea au fost abrogate implicit prin art. 298 ultima liniuță din Codul Muncii.
Recurentul susține că,in stabilirea competenței,legiuitorul a avut in vedere înlesnirea accesului la justiție al angajaților in discuție.
Analizând recursul reclamantului,prin prisma motivelor invocate,a actelor de procedură efectuate in fața instanței de fond,cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 312 alin.1, 3 și 5 și art. 304 pct.4/pr.civ.,Curtea reține că acesta este întemeiat,cu următoarele argumente.
Curtea constată că prevederile art. 72 din Legea nr. 168 /1999 au fost abrogate implicit prin noile dispoziții ale art. 284 alin.2 din Codul Muncii, fiind evidentă intenția legiuitorului de renunța la vechea reglementare in materie de competență,cu scopul de a se ralia prevederilor europene și internaționale referitoare la jurisdicția muncii, prin instituirea unor norme procedurale în beneficiul salariatului (lucrătorului) pentru eficientizarea actului de justiție, în spiritul principiului celerității și al garantării accesului liber și imediat la justiție.
O atare intenție rezultă cu certitudine și din prevederea cu caracter general din corpul art. 298 al Codului Muncii,care dispune că pe data intrării in vigoare a Legii nr. 53/2003 se abrogă orice alte dispoziții contrare.
Curtea consideră că,odată ce intenția legiuitorului in adoptarea unei soluții legislative apare ca neîndoielnică, rolul instanțelor judecătorești este acela de a aplica prevederile legale, iar eventuala nerespectare de către puterea legiuitoare a tuturor exigențelor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, in speță a art. 63 alin.3 din varianta in vigoare la data adoptării Codului Muncii, nu poate fi cenzurată pe cale judiciară,întrucât acest lucru ar permite încălcarea principiului separației puterilor in stat, prin lipsirea de efecte a unui act normativ cu putere de lege prin intervenția instanțelor de judecată, pe motiv ca acesta nu respectă tehnica legislativă instituită printr-o altă lege specială.
Aceasta cu atât mai mult cu cât limitele controlului judiciar al actelor emise de autoritățile publice sunt fixate in mod expres prin art. 126 alin. 6 din Constituția României, iar depășirea acestora,nu numai că ar conduce la încălcarea legii fundamentale,dar ar pune autoritățile judiciare in ipostaza de a săvârși un veritabil abuz de putere.
Prin urmare, întrucât principiul potrivit căruia o normă specială înlătură de la aplicarea o dispoziție cu caracter general,chiar dacă ultima este ulterioară,nu poate servi drept justificare pentru aplicarea unei norme juridice abrogate,instanța de control judiciar conchide că Tribunalul a aplicat eronat prevederile art. 72 din Legea nr. 168 /1999, depășindu-și atribuțiile conferite puterii judecătorești, împrejurare de natura a atrage incidența motivului de casare prevăzut de art. 304 pct.4/pr.civ. De aceea, in baza art. 312 alin 3 și 5 /pr.civ., Curtea va admite recursul reclamantului, va casa sentința atacată și va trimite dosarul spre competentă soluționare Tribunalului Arad, instanță care,conformându-se imperativului art.315 /pr.civ.,va ține cont de dispozițiile Codului Muncii in materie de competență teritoriala absolută.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul G împotriva sentinței civile nr. 783/12.05.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în Dosarul nr-.
Casează hotărârea recurată și trimite cauza pentru judecata în fond aceleiași instanțe competente - Tribunalul Arad - Secția contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16 iulie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red. / 14.09.2009
Tehnored /14.09. 2009/2 ex
Prima instanță: și - Tribunalul Arad
Președinte:Raluca PanaitescuJudecători:Raluca Panaitescu, Maria Ana Biberea, Aurelia
