Pretentii civile. Speta. Decizia 120/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- ROMANIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi nr.6089/2009
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.120/
Ședința publică din data de 12 ianuarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Zeca Dorina
JUDECĂTOR 2: Farmathy Amelia
JUDECĂTOR 3: Petre Magdalena
GREFIER - -
***************
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de către recurenta-pârâtă Primăria Comunei - Instituția Primarului, împotriva sentinței civile nr.1235 din data de 19.06.2009, pronunțată de către Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, contencios Administrativ Fiscal - Complet Specializat Pentru Litigii de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant Sindicatul Învățământului Preuniversitar T în numele și pentru membrii săi de sindicat, respectiv în numele reclamanților, și, cu intimații-pârâți Inspectoratul Școlar al Județului T, Școala cu Clasele I-VIII - Comuna și Consiliul Local al Comunei - având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns: recurenta-pârâtă Primăria Comunei - Instituția Primarului, prin d-nul, în calitate de secretar al instituției recurente, în baza delegației aflate la fila 25 dosar recurs, lipsind intimatul-reclamant Sindicatul Învățământului Preuniversitar T în numele și pentru membrii săi de sindicat, respectiv în numele reclamanților, și și intimații-pârâți Inspectoratul Școlar al Județului T, Școala cu Clasele I-VIII - Comuna și Consiliul Local al Comunei.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții faptul că pentru termenul de azi s-a depus la dosar prin serviciul "registratură" al secției, la data de 06.01.2010 de către intimatul-reclamant Sindicatul Învățământului Preuniversitar T în numele și pentru membrii săi de sindicat, întâmpinare la motivele de recurs formulate în cauză de către recurenta-pârâtă, în dublu exemplar, act procedural necomunicat părții recurente până la această dată.
Curtea, în ședință publică, procedează la comunicarea întâmpinării formulate în cauză de către intimatul-reclamant Sindicatul Învățământului Preuniversitar T în numele și pentru membrii săi de sindicat, către recurenta-pârâtă Primăria Comunei - Instituția Primarului, prin reprezentant.
Recurenta-pârâtă Primăria Comunei - Instituția Primarului, prin reprezentant, având cuvântul, solicită lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a lua cunoștință de conținutul actului procedural comunicat la termenul de azi.
Curtea, la solicitarea reprezentantului recurentei-pârâte, dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.
La reluarea pricinii la a doua strigare se prezintă în ședință publică recurenta-pârâtă Primăria Comunei - Instituția Primarului, prin d-nul, în calitate de secretar al instituției recurente, în baza delegației aflate la fila 25 dosar recurs, lipsind intimatul-reclamant Sindicatul Învățământului Preuniversitar T în numele și pentru membrii săi de sindicat, respectiv în numele reclamanților, și și intimații-pârâți Inspectoratul Școlar al Județului T, Școala cu Clasele I-VIII - Comuna și Consiliul Local al Comunei.
Recurenta-pârâtă Primăria Comunei - Instituția Primarului, prin reprezentant, întrebată fiind, arată că nu mai are cereri, chestiuni prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri noi de atașat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții recurente prezente în susținerea motivelor de recurs formulate în cauză.
Recurenta-pârâtă Primăria Comunei - Instituția Primarului, prin reprezentant, având cuvântul, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat în scris, având în vedere faptul că personalul didactic din unitățile de învățământ sunt angajate la școlile din subordinea Inspectoratului Școlar, aceștia neavând contracte de muncă încheiate cu instituția recurentă.
Fără cheltuieli de judecată.
Curtea declară închise dezbaterile potrivit dispozițiilor art.150 Cod proc. civ. și reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Prin recursul înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 30.09.2009, recurenta Primăria comunei, prin primar în calitate de reprezentant legal, a criticat sentința civilă nr.1235/19.06.2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ Fiscal - Complet Specializat pentru Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, arătând că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală și netemeinică, ignorând faptul că reclamanții sunt salariați ai școlilor aflate sub autoritatea Inspectoratului Școlar Județean și împrejurarea că, în conformitate cu dispozițiile Legii nr.84/1995, finanțarea de bază a unităților de învățământ preșcolar, care cuprinde și drepturile salariale, se realizează prin bugetele locale în limita sumelor alocate de la bugetul de stat, iar nu "din fondurile alocate de bugetele locale", cum eronat a apreciat Tribunalul Teleorman.
Recurenta a mai susținut că diferențele privind drepturile salariale puteau fi acordate doar odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.220/2007 în limita sumelor alocate de pârâtul-intimat Inspectoratul Școlar Județean
În drept, recurenta nu a invocat niciunul dintre temeiurile care reglementează în Codul d e procedură civilă etapa procesuală a recursului.
Intimații-pârâți Școala cu clasele I-VIII din comuna, județul T, Consiliul Local al Comunei și Inspectoratul Școlar Județean T nu au formulat întâmpinare.
În numele și pentru membrii de sindicat ce au calitate de reclamanți-intimați, Sindicatul Învățământului Preuniversitar Taf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului și judecata în lipsă.
În exercitarea rolului activ, Curtea subsumează criticile formulate de recurentă motivului de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod pr.civilă și art.3041Cod pr.civilă, prin prisma cărora reține următoarele:
Recurenta critică admiterea de către instanța de fond a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului-intimat Inspectoratul Școlar Județean
Această critică este întemeiată pentru că, la pronunțarea soluției, instanța de fond nu a avut în vedere, pe lângă dispozițiile art.167 din Legea nr.184/1995 (în forma în vigoare la data de 26.01.2009), dispoziții care justifică, în speță, calitatea procesuală pasivă atât a recurentei-pârâte cât și a pârâtului-intimat Consiliul Local al Comunei, și dispozițiile art.142. Potrivit acestora din urmă, Inspectoratele Școlare au ca atribuție urmărirea modului de organizare și funcționare a rețelei de învățământ preuniversitar, în conformitate cu politica educațională la nivel național.
O astfel de atribuție cu caracter general arată intenția legiuitorului de a implica Inspectoratele Școlare Județene în activități de coordonare organizatorică și funcțională a unităților de învățământ preuniversitar. O asemenea activitate nu se rezumă doar la chestiuni de ordin strict organizatoric, respectiv numărul de clase, numărul de profesori, asigurarea salubrității și dotării corespunzătoare a spațiilor în care se desfășoară orele de curs, ci include toate aspectele care contribuie la buna funcționare a sistemului de învățământ. Salarizarea personalului didactic constituie o parte esențială a unei bune funcționări a sistemului de învățământ, prin urmare se poate aprecia că și Inspectoratului Școlar Județean T îi revine răspunderea de a-și aduce contribuția la realizarea unei salarizări legale a personalului didactic.
Cât privește critica referitoare la interpretarea dată de instanța de fond dispozițiilor art.167 alin.3 din Legea nr.84/1995, Curtea o apreciază ca neîntemeiată.
Din economia textelor alin.3 și 4 din art.167 rezultă că cheltuielile de personal reprezintă o parte a finanțării de bază a unităților de învățământ.
Finanțarea de bază se asigură prin bugetele locale ale unităților teritorial-administrative de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și alte venituri ale bugetului de stat precum și din alte venituri ale bugetelor locale.
Textul acestui articol nu poate fi interpretat în sensul prezentat de recurentă în cererea de recurs pentru că aceste dispoziții stabilesc sursa de finanțare pentru cheltuieli de personal, nicidecum limita acestei finanțări în privința autorităților locale, dincolo de care să fie exclusiv contribuția bugetului de stat. Acest articol arată modul în care se acoperă aceste cheltuieli de către bugetul local și posibilitatea ca în afara prevederilor din bugetul local să fie folosite o parte din veniturile care aparțin bugetului de stat precum și alte venituri ale bugetelor locale.
Acest lucru nu transferă răspunderea în ceea ce privește plata integrală a drepturilor salariale pentru personalul didactic din competența recurentei, a Consiliului Local al comunei, a celorlalți doi intimați-pârâți în răspunderea celor care administrează bugetul de stat.
Dispozițiile art.167 alin.1 și 2 din Legea nr.84/1995 (în forma ei în vigoare la data formulării cererii de chemare în judecată) nu limitează răspunderea autorităților administrativ-teritoriale locale pentru plata integrală a drepturilor salariale ale personalului didactic.
În privința datei de la care trebuie aplicați coeficienții de multiplicare stabiliți prin Legea nr.220/2007 care a aprobat și modificat OG nr.11/2007, Curtea apreciază că soluția instanței de fond este legală și temeinică în considerarea următoarelor argumente:
OG nr.11/2007 a modificat coeficienții de multiplicare în privința creșterilor salariale ce urmau a se acorda în anul 2007 în trei etape.
Cele trei etape au fost 0.01.2007-31.02.2007, 01.04.2007-30.09.2007 și 01.10.2007-31.12.2007, art.9 din OG nr.11/2007 prevăzând că respectiva ordonanță se aplică începând cu luna ianuarie 2007.
Ulterior, OG nr.11/2007 a fost aprobată, cu modificări, prin Legea nr.220/2007, care fără a modifica cele trei etape de acordare a creșterilor salariale, a modificat totuși coeficienții de multiplicare prevăzuți inițial în anexele OG nr.11/2007. coeficienți sunt sensibili mai mari decât cei stabiliți inițial prin OG nr.11/2007.
Potrivit dispozițiilor art.60 din Legea nr.24/2000 dispozițiile de modificare și completare se încorporează, de la data intrării în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta.
În conformitate cu prevederile art.57 alin.2 din Legea nr.24/2000 (în forma în vigoare la momentul intrării în vigoare a Legii nr.220/2007) pentru exprimarea normativă a intenției de modificare a unui act normativ se nominalizează expres textul vizat, cu toate elementele de modificare necesare, iar dispoziția propriu-zisă se formulează utilizându-se sintagma "se modifică și va avea următorul cuprins", urmată de redarea noului text.
Prevederile legale mai sus citate fac parte din legea nr.24/2000 republicată privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative și, cu siguranță, au fost avute în vedere la momentul redactării Legii nr.220/2007.
Raportând conținutul dispozițiilor art.60 și art.57 alin.2 din Legea nr.24/2000 la textele Legii nr.220/2007 și OG nr.11/2007, Curtea constată că prin pct.2 al articolului unic din Legea nr.220/2007 anexele nr.1.1. 1.2. 2, 3, 4 și 5 ale OG nr.11/2007 se modifică. Prin urmare, rezultă că celelalte dispoziții ale OUG nr.11/2007 (cu excepția art.2 și a anexelor mai sus enumerate) rămân neschimbate, câtă vreme, potrivit dispozițiilor art.57 alin.2 din Legea nr.24/2000, modificările articolelor dintr-un act normativ trebuie să fie exprese.
Așadar, începând cu luna iulie 2007 pârâta-recurentă și pârâții-intimați aveau obligația de a calcula, respectiv de a plăti, personalului didactic valoarea coeficienților de multiplicare astfel cum au fost modificați prin Legea nr.220/2007 și pentru intervalul 01.04.2007-20.07.2007, interval subsumat etapei a II-a prevăzută de OG nr.11/2007 să acopere perioada 01.04.2007-30.09.2007.
Faptul plății retroactive pentru diferențele rezultate ca urmare a măririi coeficienților de multiplicare pentru perioada 01.01.2007-20.07.2007 nu înseamnă retroactivarea Legii nr.220/2007, ci aplicarea acesteia în legătură directă cu actul de bază, respectiv cu OG nr.11/2007, al cărei conținut a rămas neschimbat în privința tuturor articolelor, cu excepția art.2 și a anexelor 1.2. 2,3,4 și 4.
plății diferențelor salariale apărute ca urmare a modificării coeficienților de multiplicare nu se confundă cu dreptul însuși, drept care a fost stabilit și etapizat prin actul de bază, respectiv prin OG nr.11/2007.
Dacă în ceea ce privește exigibilitatea plății diferențelor data de 20.07.2007 reprezintă data de referință, dreptul la creștere salarială s-a născut începând cu 01.01.2007, în modalitatea etapizată prevăzută de OG nr.11/2007, câtă vreme modificările se încorporează în actul de bază, act de bază care a rămas neschimbat în privința articolelor care nu au fost modificate expres în modalitatea prevăzută de art.57 alin.2 din Legea nr.24/2000 republicată.
Cu alte cuvinte, diferența pentru perioada 01.01.2007.20.07.2007 este datorată (exigibilă) începând cu 20.07.2007, acesta fiind singura modalitate legală de interpretare, raportat la dispozițiile Legii nr.24/2000 republicată, a incidenței modificărilor aduse OG nr.11/2007 prin Legea nr.220/2007.
Pentru a se pune problema retroactivității legii, interzisă prin Constituție, era necesar că Legea nr.220/2007 să cuprindă expres precizarea conform căreia coeficienții de multiplicare majorați, astfel cum au fost ei modificați prin articolul unic al Legii nr.220/2007, se aplică de la data intrării în vigoare a actului normativ modificat. În lipsa acestei precizări, reținând că celelalte dispoziții ale actului de bază reprezentat de OG nr.11/2007 nu au fost modificate,sumele rezultate în urma modificării coeficienților de multiplicare sunt datorate începând cu 20.07.2007, dar se calculează atât pentru viitor, cât și pentru perioada de la care a intrat în vigoare OG nr.11/2007, conform etapelor stabilite prin acest act normativ. Nu este vorba despre retroactivitatea Legii nr.220/2007, ci despre un simplu calcul retroactiv pentru drepturi salariale care s-au născut odată cu intrarea în vigoare a actului de bază, respectiv a OG nr.11/2007.
Având în vedere ansamblul argumentelor mai sus expuse, Curtea, în temeiul art.312 alin.1 Cod pr.civilă, va admite recursul și, în consecință, va modifica în parte sentința recurată în sensul obligării pârâtului-intimat Inspectoratul Școlar Județean T alături de ceilalți pârâți la plata diferențelor salariale pentru perioada 01.01.2007-20.07.2007, menținând toate celelalte dispoziții ale hotărârii pronunțată de instanța de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă Primăria Comunei - Instituția Primarului, împotriva sentinței civile nr.1235 din data de 19.06.2009, pronunțată de către Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ Fiscal - Complet Specializat Pentru Litigii de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant Sindicatul Învățământului Preuniversitar T în numele și pentru membrii săi de sindicat, respectiv în numele reclamanților, și, cu intimații-pârâți Inspectoratul Școlar al Județului T, Școala cu Clasele I-VIII - Comuna și Consiliul Local al Comunei.
Modifică în parte sentința recurată în sensul că:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția lipsei calității procesuale pasive a Inspectoratului Teritorial d e Muncă.
Admite acțiunea și în contradictoriu cu pârât și dispune obligarea Inspectoratului Teritorial d e Muncă în solidar cu ceilalți pârâți la plata drepturilor salariale reprezentând diferența dintre drepturile bănești efectiv încasate și cele care s-ar fi cuvenit prin aplicarea Legii nr.220/2007 pentru intervalul 1 ianuarie 2007-20.07.2007, cu actualizare la data plății.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12.01.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.
Dact.LG/2 ex./08.02.2010
Jud.fond:;
Președinte:Zeca DorinaJudecători:Zeca Dorina, Farmathy Amelia, Petre Magdalena
