Pretentii civile. Speta. Decizia 1248/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,de conflicte de muncă și asigurări sociale
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1248/ Dosar nr-
Ședința publică din data de 26 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniel Marius Cosma judecător
JUDECĂTOR 2: Maria Carmen Tică
Judecător: - -
Grefier:
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor formulate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP B și Tribunalul Brașov, împotriva sentinței civile nr. 874 din 11 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 12.10.2009, când părțile au lipsit, cele constatate fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 19.10.2009, apoi pentru data de 23.10.2009, când, având în vedere imposibilitatea constituirii completului de judecată, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 26.10.2009.
CURTEA:
Deliberând asupra recursurilor de față, constată următoarele;
Prin sentința civilă nr. 874/11.05.2009, Tribunalul Brașova respins excepția autorității de lucru judecată, invocată de pârâta Curtea de APEL BRAȘOV prin întâmpinare.
A admis excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada 1.02.2004-18.12.2005, excepție invocată de Curtea de APEL BRAȘOV prin întâmpinare.
A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului Ministerul Justiției, invocata de acesta prin întâmpinare
A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului Tribunalul Brașov, invocata de acesta prin întâmpinare.
A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului Ministerul Economiei și Finanțelor, invocata de Direcția Generala a Finanțelor Publice B, în calitate de reprezentanta legala a Ministerul Finanțelor Publice, prin întâmpinare.
A admis în parte formulată de reclamanții, și în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Brașov, Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor Publice.
A obligat pe pârâții Tribunalul Brașov, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției să calculeze și să plătească fiecărui reclamant mai sus menționat diferențele de natură salarială, echivalente cu sporul de confidențialitate de 15% din indemnizația de încadrare bruta lunara începând cu data de 19.12.2005 și în continuare, sume reactualizate conform indicelui de inflație la data plății și cu aplicarea dobânzii legale prevăzute de OG 9/2000, cu excepția perioadelor în care reclamanții au avut contractul de muncă suspendat sau întrerupt.
A obligat pe paratul Ministerul Finanțelor Publice să vireze fondurile de bani necesare achitării diferențelor de drepturi de natura salariata, reactualizate, menționate anterior.
A obligat pe parata Curtea de APEL BRAȘOV să facă cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamaților privind acordarea acestor drepturi.
A respins pretențiile aferente perioadei 1.02.2004-18.12.2005, ca fiind prescrise.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Analizând excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâta Curtea de APEL BRAȘOV, instanța a apreciat că este neîntemeiată, respingând-o pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 1201 cod civil " este lucru judecat atunci când a doua cerere de chemare în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcute între ele și în contra lor în aceeași calitate".
Comparând cele două acțiuni din dosarul nr- și din prezentul dosar, instanța constată că nu este îndeplinită tripla identitate de părți, obiect și cauză.
In primul dosar reclamanții au solicitat în contradictoriu cu aceiași pârâți, printre altele, ca aceștia să fie obligați să-i plătească sporul de confidențialitate de la data angajării și până la data rămânerii irevocabile a sentinței pronunțate și pe viitor. In cauza de față s-au dedus judecății aceleași pretenții, existând identitate de obiect și de părți.
În ceea ce privește cauza celor două acțiuni, cerința identității nu este îndeplinită, în primul dosar solicitându-se să fie obligați pârâții la achitarea sporului de vechime motivat de faptul că alte categorii socioprofesionale cum ar fi personalul din aparatul de lucru al guvernului, din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ etc. beneficiază de acest spor, existând o cauză de discriminare conform art.21 alin.3 din OG 137/2000 iar în prezentul dosar se solicită același drept, însă se invocă un alt temei juridic și anume discriminare produsă în cadrul aceleași categorii profesionale - și anume a grefierilor din alte instanțe care în baza unor hotărâri judecătorești beneficiază de acest spor.
Față de aceste considerente, având în vedere faptul că temeiul juridic al celor două acțiuni este diferit, Tribunalul a retinut că nu sunt întrunite în cauză cerințele prevăzute de art.1201 Cod civil, motiv pentru care a respins excepția.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a Tribunalului Brașova fost respinsă întrucât pârâtul, în calitate de ordonator terțiar de credite, justifică, în speță, calitatea procesuală pasivă pentru plata drepturilor salariale solicitate în cazul în care acțiunea va fi admisă.
Tribunalul își motivează excepția invocată prin faptul că în perioada cât reclamanții nu au avut calitatea de magistrat în raza sa de competență,aceasta nu ar avea calitate procesuală pasivă. Instanța apreciază că în aceste condiții se pune problema temeiniciei pretențiilor și nicidecum a calității procesuale a pârâtului.
In ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice, instanța a constatat că este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 15 din HG 83/2005, instanțele judecătorești și parchetele sunt instituții publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat.
Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
In conformitate cu art. 28 lit.f din Legea 500/2002, elaborarea bugetelor se realizează de Guvern prin Ministerul Economiei și Finanțelor, pe baza propunerilor de cheltuieli detaliate, ale ordonatorilor principali de credite. Pe baza proiectului de venituri și cheltuieli elaborat de principalul ordonator de credite, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, în temeiul art. 18 lit. g din Legea 500/2002 analizează aceste propuneri de buget, avizându-le sau respingându-le. Așadar este esențial ca Ministerul Economiei și Finanțelor să fie parte în proces pentru a avea în vedere pretențiile reclamanților la elaborarea proiectului de buget.
Pentru aceste considerente excepția a fost respinsă.
In ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Justiției, instanța a apreciat că aceasta este neîntemeiată întrucât, pârâtul are calitatea de ordonator principal de credite ceea ce îi conferă posibilitatea de a sta în judecată în calitate de pârât în toate acțiune în care se solicită plata de drepturi salariale.
In privința excepției prescripției parțiale a dreptului material la acțiune, invocată de pârâta Curtea de APEL BRAȘOV, a fost admisă, având în vedere dispozițiile art. 1 și 3 din Decretul 167/58 potrivit cărora "dreptul la acțiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege, iar potrivit art.3 din același act normativ, termenul prescripției este de 3 ani".întrucât reclamanții au formulat și introdus cererea de chemare în judecată la data de 19.12.2008, instanța va admite excepția prescripției dreptului la acțiune, pentru perioada 1.02.2004-18.12.2005, sens în care va respinge ca prescrise aceste pretenții.
Pe fondul cauzei, instanța a retinut că reclamanții sunt grefieri, funcționând în prezent în cadrul Judecătoriei Brașov, aspect ce rezultă din înscrisurile din carnetele de muncă depuse în copie la dosar - 24-33.
Prin acțiune reclamanții solicită obligarea pârâților la plata unor diferențe salariale constând în sporul de confidențialitate în procent de 15% începând cu data de 1.02.2004 și în continuare.
Asupra acestei chestiuni înalta Curte de Justiție și Casație s-a pronunțat în soluționarea unui recurs în interesul legii declarat de procurorul general al României.
Astfel, prin decizia nr. 46 pronunțată la data de 15.12.2008 s-a admis recursul în interesul legii, stabilindu-se următoarele"în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 99 alin. 1 lit. d din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 16 alin. 1, 2 din Codul d eontologic al magistraților și a art. 78 alin. 1 din Legea nr. 567/2004, privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la art. 9 din Codul d eontologic al acestora,constată că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar".
Având în vedere cele reținute de înalta Curte în decizia menționată și raportat la dispozițiile art. 329 alin 3 din Codul d e procedură civilă conform cărora dezlegarea dată problemelor de drept judecate în soluționarea unui recurs în interesul legii este obligatorie pentru instanțe, rezultă temeinicia pretențiilor reclamanților cu privire la plata sporului de 15%, urmând ca instanța a dispus în consecință.
Față de aceste considerente de fapt și de drept, instanța a obligat pârâții Tribunalul Brașov, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției să calculeze și să plătească fiecărui reclamant mai sus menționat diferențele de natură salarială, echivalente cu sporul de confidențialitate de 15% din indemnizația de încadrare bruta lunara începând cu data de 19.12.2005 și în continuare, sume reactualizate conform indicelui de inflație la data plății și cu aplicarea dobânzii legale prevăzute de OG 9/2000, cu excepția perioadelor în care reclamanții au avut contractul de muncă suspendat sau întrerupt.
Cât privește actualizarea creanței, instanța a constatat că potrivit prevederilor art. 1084 Cod civil creditorul este îndreptățit să pretindă atât repararea pagubei suferite, reprezentând suma datorată, cât și beneficiul de care a fost lipsit. Pentru o reală despăgubire, se impune actualizarea creanței în raport de indicele de inflație și cu aplicarea dobânzii legale, conform art. 1084 Cod civil.
A dispus obligarea pârâtei Curtea de APEL BRAȘOV să facă cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamatei privind acordarea acestor drepturi.
In conformitate cu art. 3 alin.l pct.2 din HG nr. 208/2005, Ministerul Finanțelor Publice elaborează proiectul bugetului de stat, al legii anuale bugetare și raportul asupra proiectului bugetului de stat precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
Ca urmare, este necesar ca acest minister să pună la dispoziția Ministerului Justiției fondurile necesare achitării drepturilor salariale restante.
Față de considerentele de fapt și de drept dezvoltate mai sus, instanța a obligat pe pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să vireze fondurile necesare achitării diferențelor de drepturi de natură salarială, reactualizate, menționate mai sus.
Împotriva hotărârii au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Ministerul Finanțelor Publice și Tribunalul Brașov.
Ministerul Justiției și Libertăților critică sentința pentru nelegalitate, arătând ca temeiuri ale recursului că instanța de fond și-a depășit atribuțiile puterii judecătorești, plata sporului de confidențialitate solicitat de reclamanți constituind o prerogativă a puterii legislative, respectiv executivă.
Un alt motiv de recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9. pr. civ. vizează greșita aplicare a legii în pronunțarea hotărârii de către instanța de fond, sporurile solicitate de reclamanți nefiind prevăzute în reglementările referitoare la bugetele de stat din care se asigura salarizarea personalului din autoritățile și instituțiile publice.
Pe de altă parte, se susține de același recurent că nu există nici un act normativ în vigoare care să recunoască reclamanților sporul de confidențialitate, în fapt confidențialitatea fiind înscrisă ca o atribuție de serviciu normală în atribuțiile profesionale exercitate de reclamanți.
Un motiv distinct de recurs poartă asupra greșitei respingeri de către instanța de fond a excepției autorității de lucru judecat, în condițiile în care pretențiile reclamanților au format obiectul dosarului nr- al Curții de APEL BRAȘOV, în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 42/F/10.09.2009, care a respins pretențiile formulate. În opinia recurentului, sunt îndeplinite cerințele art. 1201. civ. existând identitate de obiect, părți și cauză.
Recurentul Ministerul Finanțelor Publice, în cuprinsul motivelor de recurs atinge aspectele care vizează greșita respingere de către instanța de fond a excepției lipsei calității procesuale pasive a acestei părți, susținute de teza potrivit căreia salarizarea personalului din cadrul autorității judecătorești este un atribut al Ministerului Justiției și Libertăților. Pe fondul litigiului se învederează că instanța a depășit sfera atributelor judecătorești, recunoașterea drepturilor de natură salariala ale reclamanților fiind în căderea legiuitorului.
Cât privește recursul declarat de pârâtul Tribunalul Brașov, sunt reiterate sub forma criticilor căii extraordinare de atac, incidentele invocate în fața primei instanțe, referitoare la prescripția dreptului material la acțiune al reclamanților pentru perioada cuprinsă între data formulării acțiunii și până la un an anterior datei introducerii cererii, precum și excepția lipsei calității procesuale pasive a acestui pârât.
Sub aspectul fondului litigios, se învederează că în mod greșit prima instanță a admis pretențiile obiect al acțiunii, drepturile salariale ale funcționarilor publici cu statut special, care beneficiază de sporul de confidențialitate, nu pot fi extinse la alte categorii de personal.
Verificând hotărârea atacată în limitele motivelor de nelegalitate invocate, curtea apreciază fondate recursurile exercitate, dintre motivele invocate prevalând critica referitoare la excepția autorității de lucru judecat, invocată de recurentul pârât Ministerul Justiției și Libertăților.
De observat în acest cadru al analizei, că prin cererea de chemare în judecată care a format obiectul judecății în dosarul nr- al Curții de APEL BRAȘOV, reclamanții, și - au solicitat, în contradictoriu cu Ministerul Justiției, Curtea de APEL BRAȘOV, Tribunalul Brașov și Ministerul Finanțelor Publice, obligarea la plata sporului de confidențialitate de până la 15%, începând cu data angajării fiecărui reclamant precum și pentru viitor.
Prin sentința civilă nr. 42/F/10.09.2008, Curtea de APEL BRAȘOVa respins acțiunea formulată, argumentul care a condus instanța la adoptarea soluției fiind determinat de pronunțarea deciziei nr. 821/2008 a Curții Constituționale, care, cu caracter obligatoriu, a statuat că instanțele de judecată, în cercetarea litigiilor de această natură, întemeiate pe discriminare, nu pot desființa norme juridice instituite prin lege, ori a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative.
Prin cererea înregistrată la data de 19.12.2008, obiect al litigiului de față, aceeași reclamanți - mai puțin numita - au solicitat, în contradictoriu cu aceleași persoane chemate în judecată, plata drepturilor salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15% din februarie 2004 și pentru viitor.
Cercetând excepția autorității de lucru judecat, tribunalul a statuat că nu este îndeplinită cerința identității de cauză, întrucât în prima acțiune reclamanții au invocat discriminarea în raport de alte categorii socioprofesionale care beneficiază de sporul de confidențialitate, în timp ce în litigiul de față se invocă, ca temei juridic, discriminarea produsă în cadrul aceleiași categorii profesionale, anume al grefierilor din alte instanțe care beneficiază de acest spor recunoscut prin hotărâri judecătorești.
Aprecierea realizată de prima instanță este fără îndoială eronată, hotărârea fiind dată cu greșita aplicare a legii.
Noțiunea de cauză trebuie privită în strânsă relație cu justificarea pretenției formulate, altfel spus cu starea de fapt calificată juridic.
Astfel fiind, din moment ce în justificarea pretențiilor din ambele acțiuni reclamanții au invocat discriminarea în recunoașterea drepturilor salariale sub forma sporului de confidențialitate, în condițiile identității și a obiectelor, respectiv părților din litigiu, excepția autorității de lucru judecat este evidentă.
Pe cale de consecință, reținând existența acestui incident, care face de prisos cercetarea celorlalte motive ale căilor de atac, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, urmează a admite recursurile, a modifica hotărârea atacată, în sensul admiterii excepției autorității de lucru judecat și a respinge acțiunea formulată.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Ministerul Finanțelor Publice și Tribunalul Brașov împotriva sentinței civile nr. 874/11.05.2009 a Tribunalului Brașov, pe care o modifică în parte.
Admite excepția autorității de lucru judecat.
Respinge acțiunea formulată de reclamanții, și - în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Ministerul Finanțelor Publice, Curtea de APEL BRAȘOV și Tribunalul Brașov.
Menține restul dispozițiilor sentinței
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 26.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - - - -
Grefier Pt aflată în concediu medical, semnează grefier șef secție |
Red./30.11.09
30 Octombrie 2009- 13 ex
Jud fond /
Președinte:Daniel Marius CosmaJudecători:Daniel Marius Cosma, Maria Carmen Tică
