Pretentii civile. Speta. Decizia 1305/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1305
Ședința publică de la 22 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Lucian Bunea
JUDECĂTOR 2: Marin Covei
JUDECĂTOR 3: Florența Carmen
Grefier
************
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta REPREZENTANT LEGAL PENTRU SC SA, împotriva sentinței civile nr. 4715 din 17.09.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurent pârât REPREZENTANT LEGAL PENTRU SC SA, prin consilier juridic lipsind: intimatul reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, apreciindu-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul părții prezente asupra recursului.
Consilier juridic pentru recurenta pârâtă solicită admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Tribunalul Gorj prin sentința civilă nr. 4715 din 17.09.2008, pronunțată în dosarul nr- a admis excepția nulității clauzei prevăzută de art.174 din CCM al pârâtei invocata de reclamant.
A constatat nula clauza prevăzută de art. 174 din CCM al intimatei.
A admis acțiunea formulată de reclamantul, împotriva pârâtei (în prezent ).
A obligat pârâta la plata către petent a drepturilor bănești reprezentând contravalorii indemnizației alimentație protecție efort, în valoarea unei sume zilnice reprezentând minimum 1% din salariul minim de bază la nivelul societății pe perioada 12.06.2005 - 01.02.2008, indexate cu indicele de inflație, de la data datorării, la data plății efective.
A obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 500 lei cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că reclamantul a fost salariatul intimatei începând cu 01.11.2003, când a fost preluat prin reorganizare, conform nr.23/20.10.2003, iar până la data de 01.05.2004, când intimata a preluat de la B activitatea de sondări și agregate operațiuni speciale, petentul a beneficiat în baza art. 174 din Contractul colectiv de muncă al de o indemnizație privind alimentație protecție efort ca urmare a faptului că și-a desfășurat activitatea în condiții grele de muncă.
La data de 06.05.2004 pârâta a încheiat actul adițional nr.3193 la contractul colectiv de muncă nr.9002/2003 prin care art. 174 din contractul colectiv de muncă a fost modificat în sensul că "dreptul privind alimentația protecție efort este compensat prin acordarea tichetelor de masă".
Conform dispozițiilor art. 183 alin.1 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol și gaze "personalul din activitățile de foraj, probe de producție, intervenții, reparații capitale sonde, detubări sonde, mine de petrol, montaj turle petroliere și săparea puțurilor pentru repararea coloanelor la sonde vor primi la intrarea în schimb alimente protecție efort, în limita unei sume zilnice ce va fi stabilită prin contractul colectiv de muncă la nivel de agent economic", iar potrivit alin.3 "nu este permisă compensarea în bani a dreptului prevăzut la alin.1".
Prin modificarea dispozițiilor art. 174 din contractul colectiv de muncă, intimata a încălcat prevederile art. 8 alin.2 din Legea nr.130/1996 privind contractul colectiv de muncă, potrivit căruia "contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior", iar potrivit art. 24 din același act normativ "clauzele cuprinse în contractele colective de muncă negociate cu încălcarea prevederilor art.8, sunt lovite de nulitate".
Față de dispozițiile legale menționate mai sus, instanța a constatat, clauza prevăzută de pârâtă în art.174 din contractul colectiv de muncă, modificat prin actul adițional nr. 3193/06.05.2004, este lovită de nulitate, petentului fiindu-i aplicabile dispozițiile art. 183 din Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de.
Întrucât, Contractul Colectiv de Muncă nr.9002/31.10.2003, modificat prin actul adițional nr.3193/06.05.2004, încheiat la nivelul societății intimate este aplicabil și în prezent, în mod corect reclamantul a invocat nulitatea clauzei prevăzută de art. 174 din, conform art. 283 alin.1 lit. d Codul Muncii.
Împotriva sentinței a formulat recurs pârâta SC SAB, susținând că, instanța de fond, în mod greșit a reținut că, prin actul adițional nr. 1 la Contractul Colectiv de Muncă al SA din 31.10.2003 s-a încălcat dispoziția ce stabilește interdicția compensării în bani a dreptului la alimentație protecție efort.
Că, prin acest act adițional nu a fost modificată natura dreptului, ci doar modalitatea concretă a îndeplinirii obligației, ce incumbă angajatorului, către salariați pentru o alimentație corespunzătoare față de efortul depus datorită activității desfășurată în condiții grele și nu folosirea sumei în alte scopuri.
Verificând criticile formulate în recurs de pârâtă în raport de cererile formulate de părți, probele administrate cât și sub toate aspectele potrivit dispozițiilor art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă Curtea reține următoarele:
Reclamantul, angajat în cadrul societății pârâte, a beneficiat în temeiul art. 174 din Contractul colectiv de muncă de alimentație protecție efort, în limita unei sume zilnice reprezentând minim 1% din salariul minim de bază brut lunar actualizat.
Conform art. 174 alin. 2, din același contract "nu este permisă compensarea în bani a alimentației protecție efort", tocmai datorită scopului pentru care aceasta a fost acordată, respectiv protejarea salariatului printr-o alimentație corespunzătoare față de efortul depus datorită activității desfășurate în condiții grele.
Prin actul adițional nr. 3193/06.05.2004 a fost modificat art. 174 din Contractul colectiv de muncă, în sensul că "dreptul privind alimentația protecție efort este compensată prin acordarea tichetelor de masă."
Actul adițional, prin care s-au modificat prevederile art. 174 din Contractul colectiv de muncă fost înregistrat la Direcția pentru, Familie și Solidaritate Socială din cadrul Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.
În aceste condiții, clauza privind modalitatea de acordare a acestor drepturi către salariații din activitățile de montaj - demontaj turle petroliere, curățirea rezervoarelor de țiței, săparea puțurilor pentru repararea coloanelor de sonde, sub forma tichetelor de masă, a devenit aplicabilă tuturor salariaților, conform dispozițiilor art. 31 din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă.
Cum prin cererea de chemare în judecată reclamantul a arătat că a primit tichete de masă, conform dispozițiilor contractuale, soluția tribunului prin care pârâta a fost obligată la plata unor sume de bani, în acest scop, este nelegală.
Instanța de fond a reținut în mod greșit faptul că dispozițiile art. 174 din contract colectiv de muncă la nivelul unității (în forma modificată prin actul adițional) stabilesc drepturi la nivel inferior celor prevăzute de art. 183 alin. 1 din contract colectiv de muncă încheiat la nivelul ramurii, fiind încălcate astfel dispozițiile art. 8 alin. 2 din Legea nr. 130/1996.
Argumentul instanței de fond a fost acela că prin art. 183 alin. 3 din contractul colectiv de muncă la nivelul ramurii este interzisă compensarea în bani a dreptului prevăzut la alin. 1.
Eroarea instanței a constat în aceea că a apreciat că prin actul adițional la contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul unității s-a realizat compensarea în bani a dreptului. Această interpretare este contrară sensului neîndoielnic al clauzei negociate prin actul adițional la contractul colectiv de muncă la nivelul unității, potrivit căreia "dreptul privind alimentația protecție efort este compensat prin acordarea tichetelor de masă".
Pe de o parte, clauza nu modifică în nici un felul cuantumul dreptului negociat prin contractul colectiv de muncă anterior, rămânând la nivelul procentului de 1%. Pe de altă parte, compensarea cu tichete de masă nu reprezintă compensare în bani.
Potrivit art. 6 alin. (2) din Legea nr. 142/1998, "tichetele de masă pot fi utilizate numai pentru achitarea mesei sau pentru achiziționarea de produse alimentare".
Rezultă astfel că prin negocierea actului adițional nu a fost modificată în nici un fel natura dreptului, ci doar modalitatea concretă de îndeplinire a obligației. Sunt corecte din punct de vedere legal susținerile recurentei - pârâte în sensul intervenirii unei novații obiective, obligația angajatorului de remitere a unor alimente fiind stinsă și înlocuită cu o obligație nouă, aceea de acordare de tichete de masă de aceeași valoare.
Prin urmare, în mod nelegal instanța de fond a reținut nulitatea art. 174 din contractul colectiv de muncă astfel cum a fost modificat prin actul adițional nr. 3193/06.05.2004.
Pentru motivele expuse anterior, Curtea urmează ca, în temeiul art. 312 alin. 2 și art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă să admită recursul și să se modifice sentința în sensul că va respinge acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta reprezentant legal pentru SC SA, împotriva sentinței civile nr. 4715 din 17.09.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, având ca obiect drepturi bănești.
Modifică în tot sentința în sensul că respinge acțiunea.
Irevocabilă
Pronunțată în ședința publică de la 22 Februarie 2010
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
2ex/
02.03.2010
Red.jud.-
Jud.fond /
Președinte:Lucian BuneaJudecători:Lucian Bunea, Marin Covei, Florența Carmen
