Pretentii civile. Speta. Decizia 1345/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civilă și pentru cauze
cu minori și de familie, de
conflicte de muncă și asigurări sociale
DECIZIA CIVILĂ NR.1345/ DOSAR NR-
Ședința publică din 3 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Roxana Maria Trif judecător
- - - JUDECĂTOR 2: Dorina Rizea
- - judecător
- grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, CURTEA DE APEL BRAȘOV și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin Direcția Generală a Finanțelor Publice C împotriva sentinței civile nr.634 din 25 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților. Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 20 octombrie 2009, când partea prezentă a pus concluzii, așa cum rezultă din încheierea de ședință din acea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie și când instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea la data de 27 octombrie 2009.
CURTEA
Asupra recursului civil de față.
Constată că prin sentința civilă nr. 634/25.06.2009 Tribunalul Covasnaa respins excepția autorității de lucru judecat și excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor.
A admis în parte acțiunea formulată de reclamanții G, și in contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de Apel Brașov, Tribunalul Covasna, și Ministerul Finanțelor Publice, cu citarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, și pe cale de consecință, a obligat pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de Apel Brașov și Tribunalul Covasna, la calculul și plata către reclamanții G, și, pe o perioadă de 3 ani anterior introducerii acțiunii, respectiv începând cu data de 4.06.2006 și până la data de 25.06.2009, iar pentru reclamantul începând cu data de 1.12.2006 și până la data de 25.06.2009, precum și pentru viitor pentru toți reclamanții, a despăgubirilor egale cu sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50% din indemnizația brută lunară de încadrare, drepturi ce se vor actualiza în raport de indicii de inflație pe perioada de la data nașterii dreptului până la data plății efective.
A obligat pârâta Curtea de Apel Brașov să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al fiecărui reclamant.
Obligă pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare pentru plata drepturilor solicitate.
A respins restul pretențiilor.
Prima instanță a reținut, pe fondul cauzei, că reclamanții, potrivit Statului de funcții valabil din luna mai 2009 al Tribunalului Covasna, sunt consilieri de probațiune( fila 94).
Potrivit disp. art. 47 din Legea 50/1996, republicată "Pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Ulterior, prin art. 50 din OUG177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, printre altele, a fost abrogat art. 47 din Legea nr.50/1996.
În raport cu specificul muncii reclamanților, care se caracterizează în mod constant de riscuri profesionale sporite la adresa lor cât și a familiilor lor, de o suprasolicitare neuropsihică evidentă, cea ce conduce spre concluzia că au îndreptățirea legală pentru a beneficia de aceste drepturi.
Mai mult, dispozițiile Deciziei nr. XXI pronunțată de ÎCCJ în cadrul recursului în interesul legii la data de 10.03.2008, a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin Legea nr.334/2001.
În conformitate cu dispozițiile art.329 alin.3 teza finală pr.civ. dezlegarea dată problemelor de drept judecate în cadrul unui recurs în interesul legii "este obligatorie pentru instanțe".
Ori, problema de drept ce stă la baza pretențiilor din acțiune a fost dezlegată în sensul celor prezentate mai sus prin decizia precitată, ca atare instanța a admis acțiunea, sens în care a obligat pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de Apel Brașov și Tribunalul Covasna să plătească reclamanților sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul brută de bază brut lunar, începând cu data de 4 06.2006 și până la data de 25.06.2009, iar pentru reclamantul începând cu data de 1.12.2006 și până la data de 25.06.2009, precum și pentru viitor pentru toți reclamanții.
Legat de plata drepturilor salariale solicitate prin acțiunea introductivă și "pentru viitor", instanța a reținut că această cerere este fondată având în vedere faptul că, drepturile salariale constituie prin natura lor " prestări perioadice" în înțelesul art. 161 alin.(1) din Codul Muncii, astfel încât se plătesc în bani cel puțin o dată pe lună la data stabilită prin contractul individual de muncă sau slte reglementări, după caz. În al doilea rând potrivit art. 110.pr.civ. acestea se pot solicita a fi achitate și înainte de termen.
De asemenea instanța a obligat pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să vireze fondurile necesare achitării drepturilor solicitate, întrucât potrivit art.131 pct.1 din Legea nr.303/2004, activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat, iar MFP conform art.19 din Legea nr.500/2002 - privind finanțele publice, asigură fondurile necesare salarizării puterii judecătorești.
S-a admis de instanță și capătul de cerere vizând actualizarea sumelor cuvenite reclamanților, în bază disp.art.1082 civ. și art. 161 alin.(4) din Codul Muncii, întrucât prin neplata diferențelor de drepturi de natură salarială s-a creat un prejudiciu constând în diferența de valoare ca urmare a inflației precum și în lipsa de folosință a banilor.
Cererea de obligare la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă ale reclamanților este întemeiată și a fost admisă în temeiul dispozițiilor art.1-8 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, CURTEA DE APEL BRAȘOV ȘI MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN DGFP
În dezvoltarea motivelor de recurs ale primilor doi recurenți se invocă faptul că instanța a făcut o greșită aplicare a legii în ceea ce privește consilierii de probațiune, categorie socio-profesională care nu a beneficiat niciodată de sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică și care nu este cuprinsă nici în decizia nr. 21/2008 a ÎCCJ, depășindu-se atribuțiile puterii judecătorești. De asemenea se arată că dispozițiile OG 137/200 privind formele de discriminare nu este aplicabilă în speță.
În afara acestor motive, reluate și de a treia recurentă, ea mai invocă și greșita respingere a excepției lipsei calității sale procesuale pasive
Recursurile sunt fondate, cel al MFP doar în parte.
În ceea ce privește invocarea discriminării din perspectiva OG nr. 137/200 nu ne aflăm în fața unei discriminări având în vedere că reclamanții nu se încadrează în nici una dintre situațiile enumerate în art. 2 și nici nu se poate considera că ar fi discriminați raportat la personalul auxiliar din instanță sau la magistrați pentru că tratamentul diferit trebuie să fie instituit în cadrul aceleași categorii socio-profesionale. În același sens sunt și dispozițiile din Declarația Universală a Drepturilor Omului.
Serviciile de reintegrare socială au fost create prin OG nr. 92/2000, iar consilierii de probațiune erau salarizați în conformitate cu anexa 5/1 din legea nr. 50/1996, ei nefăcând niciodată parte din categoria personalului auxiliar de specialitate al instanței căruia i s-a recunoscut dreptul la acest spor prin Legea nr. 104/1999 prin care s-a aprobat OG nr. 56/1997. În aceste condiții nu se poate considera că ar fi discriminați față de celelalte categorii socio-profesionale care își desfășoară munca în cadrul instanțelor de judecată, cu atât mai mult cu cât potrivit art. 137 din legea nr. 304/2004 serviciile de reintegrare sunt structuri care își desfășoară activitatea pe lângă instanțe având o organizare de sine-stătătoare, în afara celei a instanțelor judecătorești.
Susținerile din recursuri privitoare la depășirea atribuțiilor puterii judecătorești nu pot fi primite atâta timp cât reclamanții s-au adresat instanței pentru constatarea existenței unei discriminări, liberul acces la justiție neputând fi îngrădit, iar decizia Curții Constituționale invocată în cauză face referire doar la crearea prin analogie a unor norme juridice, ceea ce nu este cazul în speță.
De asemenea nu poate fi primită nici critica referitoare la existența unui conflict juridic de natură constituțională, cu referire la Decizia nr. 21 /2008 a ÎCCJ atâta timp cât aceasta nu se referă la categoria consilierilor de probațiune.
În ceea ce privește respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice, soluția primei instanțe este legală, această pârâtă fiind chemată în proces doar pentru a fi obligată la virarea fondurilor necesare în cazul admiterii acțiunii, ea fiind entitatea care are potrivit legii posibilitatea de a dispune rectificări bugetare și virări de fonduri către ceilalți pârâți, așa încât are calitatea de a sta în proces din acest punct de vedere.
În consecință, pentru toate considerentele de mai sus, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, curtea va admite recursurile pentru chestiunile legate de fondul cauzei și va modifica hotărârea atacată în sensul respingerii acțiunii.
Pentru aceste motive,
În numele Legii
DECIDE:
Admite recursurile declarate de Curtea de Apel Brașov și Ministerul Justiției și Libertăților, împotriva sentinței civile nr.634/25.06.2009 a Tribunalului Covasna.
Admite în parte recursul declarat de Ministerul Finanțelor Publice împotriva aceleiași sentințe pe care o modifică în parte în sensul că:
Respinge acțiunea formulată de reclamanții G, și în contradictoriu cu Tribunalul Covasna, Curtea de Apel Brașov, Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate referitoare la respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 03.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Mihail
- - - - - -
GREFIER,
Red. /26.11.2009
Dact./30.11.2009
- 11 exemplare -
Jud. fond -
-.
Președinte:Roxana Maria TrifJudecători:Roxana Maria Trif, Dorina Rizea, Mihail
