Pretentii civile. Speta. Decizia 1378/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
COMPLETUL - I/
DECIZIA CIVILĂ NR. 1378/2008 -
Ședința publică din 7 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Bocșe Elena judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Pantea Viorel
- R - - JUDECĂTOR 3: Roman Florica
- - - - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de reclamantul SINDICATUL "" cu sediul în S M, 25 Octombrie, nr. 1 în contradictoriu cu intimatul pârât CONSILIUL LOCAL M cu sediul în M,-, împotriva sentinței civile nr. 708 din 17 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, având ca obiect: litigiu de muncă - drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă reprezentantul recurentului reclamant SINDICATUL "" S M, consilier juridic, în baza delegației nr. 455 din 6.10.2008, lipsă fiind intimatul pârât CONSILIUL LOCAL
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru și timbru judiciar, după care:
Reprezentantul recurentului reclamant depune la dosar procesul verbal din 16.03.2007 cuprinzând semnăturile membrilor de sindicat și cererile acestora de înscriere, precizând că sunt persoanele pe care le reprezintă sindicatul, precum și practică judiciară: sentința civilă nr. 1342 din 15 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-.
Nefiind alte probe ori cereri de formulat, instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentului reclamant solicită admiterea recursului și modificarea sentinței instanței de fond în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată. În susținerea recursului arată că tribunalul, cu aplicarea greșită a legii, respectiv Legilor nr. 142/1998 și nr. 193/2006, art. 41 din Constituție, Codului muncii, a respins acțiunea reclamanților. Condițiile ce trebuiau îndeplinite, și în speță sunt, erau ca reclamanții să aibă calitatea de angajați, angajatorul prin Hotărârea nr. 3/2001 a aprobat acordarea tichetelor de masă angajaților, hotărârea nu a fost revocată sau anulată, pretenția a fost negociată prin contractul colectiv de muncă. Pe de altă parte, potrivit sentinței depusă azi, și chiar printr-o decizie a Curții de APEL ORADEA, altor angajați care îndeplineau aceleași condiții ca și reclamanții din prezenta cauză, li s-a recunoscut îndreptățirea de a beneficia de tichete de masă. Mai arată că greșit s-au interpretat și prevederile legii bugetului, consiliile locale beneficiind de două surse de finanțare, proprii și de la buget, astfel că se impunea admiterea pretențiilor reclamanților.
CURTEA DE APEL
deliberând,
Constată că, prin sentința civilă nr. 708 din 17 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, s-a respins excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii, invocată din oficiu; s-a respins acțiunea civilă formulată de reclamantul Sindicatul S M, în reprezentarea membrilor de sindicat, și, din cadrul Primăriei Comunei M, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local M, ără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
În conformitate cu dispozițiile art. 1 alin. 1 din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă "salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă.pot primio alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă, suportată integral pe costuri de angajator". Aliniatul 2 al aceluiași articol dispune că "tichetele de masă se acordăîn limita bugetului de statsau, după caz, ale bugetelor locale,pentru unitățile din sectorul bugetar".
Analizând aceste dispoziții legale se reține căangajatorul nu are obligația, ci doar posibilitatea de a acordaalocația individuală de hrană sub forma tichetelor de masă. Mai mult, unitățile din sectorul bugetar - categorie din care fac parte și pârâții- pot acorda această alocație numai în limita bugetului de stat.
Analizând și prevederile legilor bugetului de stat raportat la perioada pentru care reclamanții solicită sumele ce reprezintă contravaloarea tichetelor de masă neacordate se poate constata că pretențiile acestora sunt neîntemeiate.
Astfel art. 46 alin. 4 din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003, dispune că "în bugetele instituțiilor publice, indiferent de sistemul de finanțare.nu se pot aproba sume pentru acordarea tichetelor de masă, întrucât în buget nu sunt prevăzute sume cu această destinație". Aceste dispoziții au fost preluate identic în Legea bugetului de stat pe anul 2005, nr. 511/2004 art. 40, precum și în Legea bugetului de stat pe anul 2006, nr. 379/2005 art. 24.
Este adevărat că prin Legea nr. 142/1998 privind tichetele de masă s-a instituit o anumită formă de protecție socială a salariaților, însă se constată că această formă de protecție socială este, prin lege, facultativă pentru angajator, nu este garantată prin Constituție, nefiind astfel un drept constituțional, fundamental.
Art. 41 alin. 2 din Legea fundamentală, a cărui încălcare o invocă reclamanții, dispune că "salariații au dreptul la măsuri de protecție socială. Acestea privesc securitatea și sănătatea salariaților, regimul de muncă al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe țară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții deosebite sau speciale, formarea profesională, precum și alte situații specifice,stabilite de lege",în consecință, Constituția lasă la latitudinea legiuitorului acordarea altor măsuri de protecție socială și criteriile de acordare a acestora. De altfel, instanța nici nu este în drept să aprecieze dacă prin modul de reglementare a dreptului la tichete de masă se încalcă dispozițiile constituționale întrucât ar încălca atribuțiile puterii judecătorești. Eventual, reclamanții ar fi putut invoca excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor legale menționate, cu consecința soluționării acestei excepții de către Curtea Constituțională.
Reclamanții mai invocă situația discriminatorie în care se află, raportat la alte categorii de bugetari care beneficiază de dreptul în discuție, fără să nominalizeze aceste categorii.
Curtea Europeană a drepturilor Omului, privitor la dispozițiile art. 14 din Convenție privind interzicerea discriminării, a apreciat că diferența de tratament devine discriminare atunci când se induc distincții între situații analoge și comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă. Curtea a decis în mod constant că pentru ca o asemenea încălcare să se producă, trebuie stabilit că persoane plasate în situații analoage sau comparabile, în materie, beneficiază de un tratament preferențial și că această distincție nu-și găsește nici o justificare obiectivă sau rezonabilă. Curtea a apreciat, prin jurisprudența sa, că statele contractante dispun de o anumită marjă de apreciere pentru a determina dacă și în ce măsură diferențele între situații analoage sau comparabile sunt de natură să justifice distincțiile de tratament juridic aplicate.
Pentru a putea aprecia existența discriminării, situația reclamanților trebuie analizată în raport cu alte persoane, aflate în situații comparabile, dar care au fost tratate în mod diferit, respectiv cu persoane din aceeași ramură a sectorului bugetar.
Reclamanții nu au făcut dovada că în cadrul ramurii de bugetari din care fac parte, există categorii de persoane cărora li s-au acordat tichete de masă.
Problema se pune în mod similar și în cazul tichetelor cadou.
De altfel prin Decizia nr. 14/18 februarie 2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a dezlegat problema de drept privind aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. 1 și 2 din Legea nr. 142/1998, respectiv modul de interpretare a textului de lege în ce privește personalul din sistemul bugetar, în sensul că "aceste beneficii nu reprezintă un drept, ci o vocație ce se poate realiza doar în condițiile în care angajatorul are prevăzute în buget sume cu această destinație și acordarea acestora a fost negociată prin contractele colective de muncă".
Reclamanții nu au făcut dovada negocierii acestor drepturi prin contractul colectiv de muncă aferent perioadei solicitate, iar potrivit adresei nr. 75/16.04.2008 a Consiliului Local al Comunei M, sumele aferente acestor drepturi nu au fost cuprinse în bugetele adoptate pe "anii anteriori și nu au existat prevederi bugetare pentru acordarea drepturilor solicitate.
Este adevărat că prin Hotărârea nr. 3/2001 a Consiliului Local al Comunei M s-a prevăzut acordarea alocației individuale de hrană sub formă de tichete de masă pentru angajații primăriei, dar această hotărâre are caracter anual și nu se referă la perioada pentru care reclamanții solicită aceste drepturi.
În ce privește excepția lipsei de interes ridicată din oficiu de instanță, raportat la poziția pârâtului exprimată prin adresele de la filele 10-11, dându-și acordul cu privire la plata acestor drepturi, în temeiul dispozițiilor art. 137 Cod procedură civilă instanța a respins-o, după ce pârâtul a revenit asupra acesteia în sensul exprimat prin adresa nr. 75/2008.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de plata taxelor de timbru, a declarat recurs Sindicatul "" S M, în reprezentarea reclamanților, și Romi, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței în sensul admiterii cererii, fără cheltuieli de judecată.
Prin motivele de recurs s-a invocat că, acordarea tichetelor de masă, a celor cadou retroactiv și pentru viitor, este o cerere actuală, câtă vreme există calitatea de angajat, iar Legea nr. 142/1998 și Legea nr. 193/2006 sunt în vigoare. S-a realizat o nouă opinie a instanței de fond, contrară celorlalte complete și a practicii Curții de APEL ORADEA, aprecierea greșită a legii fiind consecința unei analize nepertinente și nelegale a art. 40 din Legea bugetului de stat pe anul 2004, mențiunii că nu vor fi acordate tichetele dacă nu sunt prevăzute în buget sume cu această destinație, interpretare greșită dată chiar și de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 14/2008, ce nu a sesizat distincția între caracterul vocației acordării tichetelor ce se poate concretiza nu doar limitat prin cele două condiții impuse - sumele să fie prevăzute în buget și acordarea să fi fost negociată - prin contractele colective de muncă și ca urmare a adoptării unui act administrativ de autoritate publică.
Consiliul Local Mah otărât aprobarea tichetelor de masă, manifestându-și voința, această hotărâre este un act administrativ cu caracter normativ și subzistă până la revocare sau anulare, generând obligația primarului de-a întocmi bugetul cu această cheltuială. Aprecierea că acordarea dreptului pentru viitor ar fi nejustificată, nu este legală, ei au calitatea de angajați, acordarea fiind condiționată de existența raportului de muncă cu angajatorul.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Deși legal citat, intimatul nu s-a prezentat și nici nu și-a comunicat poziția.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, Curtea constată următoarele:
Astfel cum corect a apreciat instanța de fond, Legea nr. 142/1998 în art. 1 alin. 1, prevăzut doar posibilitatea pentru salariații din cadrul societăților comerciale, regii autonome și din sectorul bugetar. de a primi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă, suportată integral pe costuri de angajator, dar, în alin. 2 s-a prevăzut totodată că acestea se acordă doar în limita bugetului de stat sau al bugetelor locale, posibilitate ce nu se poate însă confunda cu o obligație, fiind o normă dispozitivă nu una imperativă, criticile fiind neavenite.
Mai mult, conform art. 40 din Legea bugetului de stat pentru anul 2005, nr. 511/2004, dispoziție regăsită și în legile bugetului de stat pentru anii 2006 - Legea nr. 379/2005, nu se pot aproba sume cu această destinație, nefiind cuprinse în buget.
Pe de altă parte, Înalta Curte de Casație și Justiție, în cadrul unui recurs în interesul legii, prin decizia nr. 14/18.02.2008 a dat o dezlegare a problemei de drept privitor la aplicarea art. 1 alin. 1, 2 din Legea nr. 142/1998, enunțată mai sus, conform căreia, în ceea ce privește personalul din sectorul bugetar, aceste beneficii nu reprezintă un drept ci o vocație ce se poate realiza doar în condițiile în care angajatorul are prevăzute sume cu această destinație și acordarea a fost negociată prin contractele colective de muncă, ori, această dezlegare a problemei de drept judecat, este obligatorie pentru instanțe, conform art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă, orice discuție în acest sens fiind neavenită.
Nu se poate reține din actele aflate în dosarul de fond sau recurs, faptul că au existat negocieri incluse în contractul colectiv de muncă privindu-i pe recurenți, referitor la acordarea tichetelor de masă, a celor cadou, că ar fi cuprins consiliul local sumele necesare acordării dreptului în bugetul local. Într-adevăr, Legea nr. 142/1998 este în vigoare, dar ea cuprinde anumite condiții pentru acordarea dreptului pretins, pe lângă calitatea de salariați în sectorul bugetar, condiții neincidente în speță, practica actuală a Curții de APEL ORADEA în materie - dosar nr-, - - fiind conformă deciziei pronunțată în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Ca urmare, nefiind incidente dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, Curtea de APEL ORADEA în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul, urmând a menține în întregime sentința recurată ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de reclamantul SINDICATUL "" SMî mpotriva sentinței civile nr. 708 din 17 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 7 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - R - - -
red.
în concept la 16.10.2008.
jud.fond. -
dact.
2 ex./17.10.2008.
Președinte:Bocșe ElenaJudecători:Bocșe Elena, Pantea Viorel, Roman Florica
