Pretentii civile. Speta. Decizia 1380/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 1380/
Ședința publică de la 05 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Pârvulescu
JUDECĂTOR 2: Cristinaștefăniță
JUDECĂTOR 3: Camelia Juravschi
GREFIER - -
Pe rol se află judecarea contestației în anulare declarată de pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, împotriva deciziei civile nr 654/M din 18.05.2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa contestatorului Ministerul Justiției și Libertăților și a intimaților Ministerul Finanțelor Publice și Tribunalul Covasna, Curtea de Apel Brașov și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, precum și a intimaților - -,
Procedura este legal îndeplinită
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul art. 242 alin. 2 Cod pr. civilă.
CURTEA
Constată că prin contestația în anulare înregistrată la această instanță sub nr.486/64/2.07.2009 s-a solicitat anularea Deciziei nr.654/18 mai 2009 pronunțată de Curtea de Apel Brașov în dosarul nr-.
Contestația în anulare este întemeiată pe dispozițiile art.318 alin.1 teza a II-a Cod proc.civ., în sensul că dezlegarea dată în dosar de către instanța de recurs este rezultatul omisiunii examinării întâmpinării la recursul formulat de Ministerul Justiției și Libertăților.
În motivarea contestației se arată că instanța a acordat drepturi care nu sunt prevăzute de legislația în vigoare, depășind astfel atribuțiile puterii judecătorești.
de discriminare prin lege nu este prevăzut de legislația în vigoare, respectiv nr.OG137/2000 și nu poate justifica o depășire a atribuțiilor puterii judecătorești prin acordarea unor drepturi salariale care nu au existat.
În susținerea celor exprimate, se invocă decizia Curții Constituționale care a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între autoritatea judecătorească și Parlamentul României.
Inalta C de Casație și Justiție nu poate să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituționalitate al acestora.
Față de cele reținute de instanța de control constituțional, rezultă cu claritate că Decizia nr.46/15.12.2008 a Inaltei Curți de Casație și Justiție nu poate constitui temei pentru admiterea cererii prin care se solicită în fapt modificarea și completarea unor acte normative.
În cazul de față obligarea Ministerului Justiției la plata sporului de confidențialitate de 15% constituie o adăugare la textul de lege, o încălcare a atribuțiilor conferite puterii judecătorești.
Examinând contestația în anulare prin prisma temeiului de drept invocat, Curtea constată următoarele:
Potrivit art.318 Cod proc.civ. hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație în anulare când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală, să cerceteze vreunul din motivele de modific are sau de casare.
În sensul dispozițiilor legale, contestația în anulare specială nu poate fi exercitată pentru remedierea unor greșeli de judecată, de apreciere a probelor sau de interpretare a unor dispoziții legale de drept substanțial sau procedural.
Contestația în anulare se înfățișează în cazul analizat ca o cale extraordinară de retractare creată de lege doar pentru remedierea unor greșeli de fond și de interpretare a unor dispoziții legale cum se invocă în speță.
Decizia nr.48/2008 a Inaltei Curți de Casație și Justiție pe care s-a întemeiat soluția instanței și care este obligatorie în temeiul art.329 alin.3 Cod proc.civ. nu trebuie interpretată ca rezultat al acordării unor drepturi salariale fără suport legal.
Efectele deciziei de constatare a conflictului între părți nu pot fi retroactive cu privire la însăși deciziile pronunțate în recurs în interesul legii care au născut conflictul între autorități, ci dispozitivul deciziei instanței constituționale impune Inaltei Curți de Casație și Justiție să își reconsidere jurisprudența constituită în deciziile de unificare a practicii judiciare în așa fel încât deciziile date în recurs în interesul legii să nu mai conducă la încălcarea atribuțiilor exclusive ale altei puteri constituționale.
Astfel de decizii ale Curții Constituționale nu pot determina prin ele însele modificarea directă a practicii instanțelor de judecată în cauzele obișnuite, în absența unei noi decizii în recurs în interesul legii pe care să o fi pronunțat între timp Inalta C de Casație și Justiție.
De asemenea, calea contestației în anulare, pentru temeiul care formează obiectul cercetării, este deschisă numai pentru ipoteza în care instanța a omis să examineze un motiv de recurs formulat în termen de către recurent iar nu și pentru motive de netemeinicie invocate prin întâmpinare.
Soluția rezultă din textul art.318 Cod proc.civ. și care se referă în mod neîndoielnic doar la dezlegările date de instanță recursului.
Față de considerentele relevate, contestația în anulare va fi respinsă.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul Ministerul Justiției și Libertăților împotriva deciziei civile nr. 654/18.05.2009 a Curții de Apel Brașov.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi. 5 2009.
Președinte, - - | Judecător, | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. CJ - 3.12.09
Dact. GG - 17.12.09
23 ex.
Președinte:Anca PârvulescuJudecători:Anca Pârvulescu, Cristinaștefăniță, Camelia Juravschi
