Pretentii civile. Speta. Decizia 1525/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
decizia civilă nr.1525/ Dosar nr-
Ședința publică din data de 14 decembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Carmen Tică judecător
JUDECĂTOR 2: Nicoleta Grigorescu
JUDECĂTOR 3: Daniel
Grefier:
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâții Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B, Tribunalul Brașov și Ministerul Justiției și Libertăților, împotriva sentinței civile nr.1353 din data de 8 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică la pronunțare, se constată lipsa părților. Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din data de 7 decembrie 2009 când părțile au lipsit, cele constatate fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru astăzi, 14 decembrie 2009.
CURTEA:
Constată că prin sentința civilă nr. 1353/2009 a Tribunalului Brașov, a fost admisă excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada februarie 2004 - 18 iunie 2006, invocată de pârâții: Tribunalul Brașov, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Finanțelor Publice, prin întâmpinare.
A fost respinsă excepția inadmisibilității cererii invocată de pârâtul Tribunalul Brașov, prin întâmpinare.
A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Tribunalul Brașov, invocată de acesta prin întâmpinare.
A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerului Finanțelor Publice, invocată de Direcția Generală a Finanțelor Publice B, în calitate de reprezentantă legală a Ministerului Finanțelor Publice, prin întâmpinare.
A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanții:, -a, -, -, -, în contradictoriu cu pârâții: Ministerul Justiției, Curtea de APEL BRAȘOV, Tribunalul Brașov, Ministerul Finanțelor Publice, și în consecință:
A obligat pe pârâții Tribunalul Brașov, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției să calculeze și să plătească reclamantelor:, -a, -, diferențele de natură salarială, echivalente cu sporul de confidențialitate de 15% din indemnizația de încadrare bruta lunara începând cu data de 19.06.2006 și pentru viitor, sume reactualizate conform indicelui de inflație și cu aplicarea dobânzii legale începând cu data când trebuiau acordate și până la plata efectivă.
A obligat pe pârâții Tribunalul Brașov, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției să calculeze și să plătească reclamanților diferențele de natură salarială, echivalente cu sporul de confidențialitate de 15% din indemnizația de încadrare bruta lunara pentru reclamantele: - în perioada 19.06.2006-27.11.2006 și începând cu data de 5.10.2008, - începând cu data de 1l.12.2007, - începând cu data de 1.02.2008, pentru reclamanta - cu data de 01.05.2008, pentru reclamanta cu data de 15.10.2007, pentru reclamanta cu data de 03.01.2008, pentru reclamantul - - începând cu data de 20.10.2008, pentru reclamanta - începând cu data de 20.10.2008, și pentru viitor, sume reactualizate conform indicelui de inflație și aplicarea dobânzii legale începând cu data când trebuiau acordate și până la plata efectivă.
A obligat pe paratul Ministerul Finanțelor Publice să vireze fondurile de bani necesare achitării diferențelor de drepturi de natura salariala, reactualizate, menționate anterior.
A obligat pe parata Curtea de APEL BRAȘOV să facă cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamanților privind acordarea acestor drepturi.
A fost respinsă acțiunea reclamantelor: și în contradictoriu cu pârâții: Ministerul Justiției, Curtea de APEL BRAȘOV, Tribunalul Brașov, Ministerul Finanțelor Publice.
Au fost respinse pretențiile aferente perioadei februarie 2004 - 18.06.2006, ca fiind prescrise.
Au fost respinse restul pretențiilor.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut următoarele:
Potrivit art.1 din Decretul nr.167/10.04.1958 dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, daca nu a fost exercitat in termenul stabilit de lege. Conform art.3 din același act normativ, termenul prescripției este de 3 ani.
Conform art.283 alin.1 lit. c) din Codul muncii, cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate.
In consecința, instanța a constatat că a intervenit prescripția cu privire la drepturile bănești aferente perioadei februarie 2004 - 18.06.2006, întrucât acțiunea a fost promovata la data de 19.06.2009, conform rezoluției aflate pe cererea introductivă de instanță.
Ca urmare, în temeiul art.137 alin.1 pr.civ. excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru drepturile bănești aferente perioadei februarie 2004 - 18.06.2006 este întemeiata si a fost admisa, cu consecința respingerii pretențiilor reclamanților aferente perioadei respective.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a Tribunalului Brașova fost respinsă întrucât pârâtul, în calitate de ordonator terțiar de credite, justifică, în speță, calitatea procesuală pasivă pentru plata drepturilor salariale solicitate în cazul în care acțiunea va fi admisă,întrucât între reclamanți și această parte, există raporturi de muncă.
Excepția inadmisibilității cererii invocată de pârâtul - Tribunalul Brașova fost respinsă ca neîntemeiată, deoarece reclamanții din prezenta acțiune justifică un interes în promovarea prezentei acțiuni, rămânând la latitudinea instanței să aprecieze pe fondul cauzei dacă aceasta este întemeiată sau nu.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice, instanța a constatat că este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 15 din HG 83/2005, instanțele judecătorești și parchetele sunt instituții publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat.
Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
În conformitate cu art. 28 lit.f din Legea 500/2002, elaborarea bugetelor se realizează de Guvern prin Ministerul Economiei și Finanțelor, pe baza propunerilor de cheltuieli detaliate, ale ordonatorilor principali de credite. Pe baza proiectului de venituri și cheltuieli elaborat de principalul ordonator de credite, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, în temeiul art.18 lit. g din Legea 500/2002 analizează aceste propuneri de buget, avizându-le sau respingându-le. Așadar este esențial ca Ministerul Economiei și Finanțelor să fie parte în proces pentru a avea în vedere pretențiile reclamanților la elaborarea proiectului de buget.
Pentru aceste considerente excepția a fost respinsă.
In urma admiterii excepției prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada februarie 2004 - 18 iunie 2006 rezultă că în cauza de față au rămas în discuție diferențele de drepturi salariale, reprezentând sporul de confidențialitate de 15% începând cu data de 19.06.2006 și pentru viitor.
Reclamanții din acțiunea de față sunt încadrați în funcții diferite având calitatea de grefier - ședință, grefier - registrator, grefier - arhivari, respectiv, agenți procedurali în cadrul Tribunalului Brașov.
Din adeverințele depuse la dosarul cauzei (116, 206) rezultă că numai o parte din reclamanți, și anume:, -a, -, și, pot beneficia de acordarea acestor drepturi începând cu data de 19.06.2006, deoarece la această dată erau angajați ai pârâtului - Tribunalul Brașov.
Pentru o altă parte dintre reclamanți, drepturile solicitate se cuvin începând cu data angajării, respectiv:, în perioada 19.06.2006 - 27.11.2006 și începând cu data de 05.10.2008, începând cu data de 11.12.2007, începând cu data 01.02.2008, pentru reclamanta - cu data de 01.05.2008, pentru reclamanta cu data de 15.10.2007, pentru reclamanta cu data de 03.01.2008, pentru reclamantul - - începând cu data de 20.10.2008, pentru reclamanta - începând cu data de 20.10.2008.
Referitor la sporul de confidențialitate de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, Înalta Curte de Justiție și Casație s-a pronunțat în soluționarea unui recurs în interesul legii declarat de procurorul general al României.
Astfel, prin decizia nr. 46 pronunțată la data de 15.12.2008 s-a admis recursul în interesul legii, stabilindu-se următoarele,în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 99 alin. 1 lit. d din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 16 alin. 1, 2 din Codul d eontologic al magistraților și a art. 78 alin. 1 din Legea nr. 567/2004, privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la art. 9 din Codul d eontologic al acestora,constată că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar".
Decizia nr. 838/27.05.2009 a Curții Constituționale, invocată de pârâți în apărare, nu înlătură decizia pronunțată de Înalta Curte în recursul în interesul legii și nici caracterul obligatoriu al acestui recurs.
Având în vedere cele reținute de Înalta Curte în decizia menționată și raportat la dispozițiile art. 329 alin 3 din Codul d e procedură civilă conform cărora dezlegarea dată problemelor de drept judecate în soluționarea unui recurs în interesul legii este obligatorie pentru instanțe, rezultă temeinicia pretențiilor reclamanților de mai sus cu privire la plata sporului de 15%, urmând ca instanța să dispună în consecință.
Ca atare, rezultă că acest spor nu se aplică și agenților procedurali, motiv pentru care, se va respinge acțiunea reclamantelor: și.
Cât privește actualizarea creanței, instanța constată că potrivit prevederilor art.1084 cod civil creditorul este îndreptățit să pretindă atât repararea pagubei suferite, reprezentând suma datorată, cât și beneficiul de care a fost lipsit. Pentru o reală despăgubire, se impune actualizarea creanței în raport de indicele de inflație.
Va dispune obligarea pârâtei Curtea de APEL BRAȘOV, în temeiul Decretului -Lege nr. 92/1976 să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamatei privind acordarea acestor drepturi.
Față de considerentele de fapt și de drept expuse, instanța, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții:, -a, -, -, -,.
Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs de recurenții Tribunalul Brașov, Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP B și Ministerul Justiției și Libertăților, criticând - o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs în ceea ce privește recursul declarat de recurentul Tribunalul Brașov, se arată că pretențiile formulate de reclamanți și care sunt anterioare datei de iunie 2006 sunt prescrise. De asemenea se invocă excepția lipsei calității procesual pasive a Tribunalului Brașov, întrucât, acesta are calitatea de ordonator terțiar de credite, și în virtutea acestei calități, nu poate aloca fondurile necesare plăților solicitate de reclamanți. În continuare s-a mai invocat inadmisibilitatea acțiunii față de anumiți reclamanți, pentru perioada de timp, în care nu au avut raporturi de muncă cu Tribunalul Brașov.
O altă critică vizează admisibilitatea acțiunii față de agenții procedurali, care au raporturi de muncă cu intimatele numai din data de 3.03.2008. În ceea ce privește fondul pretențiilor sentința este criticată, pentru faptul că drepturile acordate nu au un temei legal, iar discriminarea a fost reținută în mod nelegal de instanța de judecată.
În ce privește recursul declarat de recurentul Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B, sentința este criticată pentru modul în care a fost soluționată excepția lipsei calității procesual pasive a acestei părți, neputând fi obligat la plata salariilor altor instituții publice. De asemenea este criticat și modul de soluționare al fondului cauzei, drepturile solicitate fiind acordate fără nici un temei legal.
În recursul Ministerului Justiției și Libertăților, sentința este criticată pentru faptul că nu s-a avut în vedere decizia nr. 838/2009 a Curții Constituționale prin care s-a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională, între puterile statului, iar drepturile solicitate nu au nici un temei legal.
Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursurile nu sunt fondate și în consecință vor fi respinse în baza dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă pentru următoarele considerente:
Referitor la recursul declarat de Tribunal B, trebuie observat că prima instanță nu a admis pretenții formulate de reclamanți, care să vizeze perioade prescrise, adică să fie anterioare lunii iunie 2006. prin urmare această critică, nu are nici un obiect.
În cea ce privește critica privind lipsa calității procesual pasive a cestui pârât, motivat de faptul că nu este ordonator de credite, nici aceasta nu poate fi primită. Faptul că nu este ordonator principal de credite, și nu poate dispune direct de sumele în discuție nu înlătură obligația acestei părți de a asigura plata salariilor, împotriva raporturilor directe de muncă existente între aceștia.
În ceea ce privește inadmisibilitatea cererii față de o parte din reclamanți, motivat de faptul că nu au avut raporturi de muncă pe tot intervalul de timp pe care la-u menționat în acțiunea introductivă, nici acesta nu este fondat și în consecință nu poate fi primit.
Calitatea procesual pasivă, trebuie analizată în raport îndreptățirea de a sta în proces în calitate de pârât, de posibilitatea virtuală a fi obligată în prezentul proces de reclamanții, care vor să își valorifice pretențiile față de aceste părți, și în nici un caz nu trebuie raportată la întinderea în timp a obligației. Prin urmare, pentru perioada în care părțile nu au avut raporturi juridice de muncă nu pretențiile deduse judecății nu au nici un fundament legal, și urmează a fi respinse pe fond dar nu ca inadmisibile.
Referitor la critica privind obligarea pârâtei la plata către reclamantele și, a sporului de confidențialitate, instanța apreciază că această critică nu are obiect, întrucât din dispozitivul sentinței atacate, rezultă că instanța de fond a respins acțiunea formulată de aceste reclamante.
În ceea ce privește critica din recursul declarat de MFP prin DGFP B, relativă la lipsa calității procesual pasive, trebuie observat că în dispozitivul sentinței atacate instanța de fond a obligat această parte numai la virarea fondurilor de bani necesare efectuării plăților, în considerarea calității acestuia de ordonator principal de credite, în temeiul căreia face propuneri de buget anuale, pe baza cheltuielilor de personal. În mod corect instanța de fond a procedat la aplicarea dispozițiilor art. 18 și 28 lit. f din legea 500/2002 respingând astfel excepția lipsei calității procesual pasive a acestui pârât.
Relativ la criticile care privesc nesocotirea deciziei 838/2009 cuprinse în recursurile MFP și ale, instanța reține următoarele:
Chiar dacă prin decizie, Curtea Constituțională, în ședința din 27 mai 2009 s- pronunțat asupra conflictului juridic de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție - pe de o parte - și puterea legislativă prin Parlamentul României, Guvernul României, în sensul că Înalta Curte de Casație și Justiție nu poate să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituționalitate al acestora, se constată că judecătorul cauzei este ținut în temeiul art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă de dezlegarea dată problemelor de drept judecate, fiind obligat să aplice deciziile de recurs în interesul legii.
Doar instanța supremă care a pronunțat Recursul în Interesul Legii în cauză și a fost parte în litigiul derulat la Curtea Constituțională, care privea conflictul dintre autoritatea judecătorească și puterea legislativă, poate reveni asupra acestei decizii și până la înlăturarea expresă a efectelor ei, nu poate fi privată de consecințele juridice produse conform art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă.
Astfel, prin dispozițiile deciziei nr. 46, pronunțată de ÎCCJ în cadrul recursului în interesul legii la data de 15.12.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar.
În conformitate cu dispozițiile art. 329 al 3 teza finală din Codul d e Procedură Civilă dezlegarea dată problemelor de drept judecate în cadrul unui recurs în interesul legii "este obligatorie pentru instanțe". Ori,problema de drept ce stă la baza pretențiilor din acțiune a fost dezlegată în sensul celor arătate mai sus prin decizia nr.46/2008 a,astfel încât în mod corect a fost admisă acțiunea reclamanților.
Tocmai această decizie a ICCJ a fost avută în vedere de prima instanță la admiterea acțiunii iar constatarea ulterioară a existenței unui conflict între puterile statului nu poate avea efecte directe, asupra deciziilor pronunțate în cadrul acestei căi de atac extraordinare, putând constitui cel mult un reper ce urmează a fi avut în vedere de instanța supremă în pronunțarea pe viitor a unor soluții de unificare a practicii judiciare.
Referitor la plata drepturilor salariale solicitate prin acțiunea dedusă judecății și " pentru viitor", curtea reține că aceasta cerere este întemeiata deoarece drepturile salariale constituie prin excelență " prestări periodice" în înțelesul art. 110 alin. 2 Cod procedură civilă, astfel încât pot fi solicitate și acordate "înainte de termen".
Excepțiile prevăzute de art. 110 Cod procedură civilă, fără a crea un dezavantaj debitorului deoarece acesta nu pierde termenul executării obligației sale, creează un avantaj procesual creditorului care se găsește deja pregătit pentru data împlinirii fiecărui termen al prescripției periodice cu o hotărâre pe care o va putea pune în executare dacă debitorul nu-și îndeplinește de bună voie obligațiile ce-i revin, prevenindu-se astfel o serie inutilă de procese distincte pentru fiecare " " scadentă., această excepție procesuală are menirea de a preîntâmpina păgubirea creditorului prin așteptarea îndeplinirii fiecărui termen al prestației periodice iar hotărârea obținută poate fi executată doar în perioada în care temeiul pretențiilor ( contractul sau legea ) este în vigoare iar debitorul este ținut de acesta
Actualizarea sumelor acordate conform indicelui de inflație și a dobânzii legale va fi acordată de către instanță în baza dispozițiilor art. 1082 și art. 1073 Cod Civil deoarece prin neplata diferențelor de drepturi de natură salarială s-a creat părții reclamante un prejudiciu constând în diferența de valoare ca urmare a inflației precum și în lipsa de folosință a banilor.
Actualizarea debitului si plata dobânzii legale constituie doua drepturi distincte care se cuvin de la data nașterii dreptului principal iar restricția prevăzuta de art. 1088 Cod Civil nu se aplica obligațiilor rezultând din fapte juridice si din lege, cum este cazul in speță.
În ceea ce privește înscrierea drepturilor câștigate in carnetul de munca, instanța constata ca dispoziția din sentință este corecta. In speța drepturile câștigate reprezintă un spor la indemnizația bruta lunara si poate fi înscris in cartea de munca.
Pentru toate aceste considerente instanța apreciază că recursurile nu sunt întemeiate și în consecință vor fi respinse în baza dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de recurenții Tribunalul Brașov, Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B și Ministerul Justiției și Libertăților.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 14 decembrie 2009.
Președinte, - - - | Judecător, Pt. - - aflată în concediu de odihnă, semnează președintele instanței | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.NG/15.12.09
Tehnored. 17.12.09- 27 ex.
Jud fond /
Președinte:Maria Carmen TicăJudecători:Maria Carmen Tică, Nicoleta Grigorescu, Daniel
