Pretentii civile. Speta. Decizia 1679/2008. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

- Secția civilă mixtă -

Dosar nr-

DECIZIA CIVIĂ NR.1679/2008-R

Ședința publică din 20 noiembrie 2008

PREȘEDINTE: Trif Doina JUDECĂTOR 2: Moșincat Eugenia

- - - - JUDECĂTOR 3: Stan Aurelia

- - - - judecător

- - grefier

Pe rol fiind judecarea recursului civil declarat de pârâta SC ROMÂNIA SRL T, cu sediul în T, Calea DN 6 KM, județul T, în contradictoriu cu intimatul reclamant ,domiciliat în T, strada - -, nr.11,.B,.4, județul, împotriva sentinței civile nr.2380/PI din 15 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, având ca obiect: litigiu de muncă.

La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, lipsesc părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru, precum și faptul că, recurenta pârâtă, prin registratura instanței, la data de 7 noiembrie 2008 depus o adresă prin care arată instanței că, renunță la judecarea recursului, după care:

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.2380 din 15 noiembrie 2007, Tribunalul Timișa admis acțiunea precizată formulată de reclamantul împotriva pârâtei SC ROMÂNIA SRL T și în consecință a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 6762 RON, reprezentând spor de vechime cuvenit și neachitat reclamantului, aferent perioadei 11.04.2004-11-04.2007, precum și în continuare lunar pe durata derulării contractului individual de muncă încheiat cu pârâta.

A fost obligată pârâta la plata către reclamant a sumei de 1900 RON, reprezentând cheltuieli de judecată -900 RON onorariu avocațial și 1000 RON onorariu expert.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond, având în vedere prevederile contractelor colective de muncă la nivel național și ale contractelor la nivel de ramură electrotehnică, electronică, mecanică fină, utilaje și apărare aplicabile pe perioada 11.04.2004-11-04.2007 și ținând cont de vechimea în muncă de peste 20 de ani a reclamatului, atât la data angajării la societatea pârâtă cât și în prezent, a reținut că, sporul de vechime lunar calculat pentru perioada menționată este de 25% procent aplicat la salariul de bază și timpul efectiv lucrat, context în care cuantumul total al sporului de vechime calculat pentru perioada de referință este după reactualizare cu rata inflației de 6762 RON, conform raportului de expertiză judiciară și a răspunsului la obiecțiuni, întocmite de expert.

S-a mai reținut totodată de tribunal, că din conținutul contractului individual de muncă, nu rezultă în mod expres acordarea vreunui spor de vechime reclamantului, iar pârâta nu a produs probe în sens contrar, respectiv nu a depus la dosarul cauzei vreun act adițional la contractul individual de muncă din care să rezulte că ulterior încheierii acestuia, părțile au renegociat conținutul acestui contract individual în ceea ce privește includerea sporului de vechime în salariu, instanța de fond a constatat că salariul a fost negociat fără spor de vechime, context în care au devenit aplicabile textele de lege cuprinse în contractele colective de muncă la care s-a făcut referire, vizând sporul de vechime (art.51 alin.1 lit."d" din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură, conform căruia sporurile minime se acordă în condițiile prezentului contract sunt următoarele:-vechime în muncă 3-5 ani-5%; 5-10 ani -10%; 10-15 ani -15%; 15-20 ani -20% și peste 2o de ani-25%) care nu poate fi diminuat, negociat, ori anulat, ci doar pus în executare, procentul acestuia, precum și cuantumul aferent rezultând din expertiza judiciară efectuată în cauză.

În temeiul art.274 Cod procedură civilă, pârâta a fost obligată să plătească reclamantului suma de 1900 RON cheltuieli de judecată, reprezentând cheltuieli de judecată -1000 RON onorariu expert și 900 RON-onorariu avocat.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de la plata taxelor de timbru, a declarat recurs pârâta SC ROMÂNIA SRL T, solicitând admiterea acestuia,modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.

Prin motivele de recurs s-a invocat că, la momentul încheierii contractului individual de muncă, voința părților a fost clar exprimată în sensul absorbției sporului de vechime în salariu, neacordarea separat.

Ceea ce părțile au negociat a fost cuprinderea tuturor indemnizațiilor, sporurile și alte adaosuri, astfel că, nu se poate pune problema obligării angajatorului la acordarea sporului de vechime, câtă vreme deja a fost acordat.

Nu s-a ținut cont de art.40 alin.2 din Contractul colectiv de muncă la nivel național conform căruia, sporurile se acordă numai la locurile de muncă unde acestea nu sunt cuprinse în salariul de bază, ori, acestea s-u inclus în salariul negociat.

Art.40 alin.3 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național, prevede doar limitele minime și maxime de acordare a sporului, între care să se poată astfel negocia, ori, instanța a acordat 20% depășindu-și prerogativele. Eronat s-a acordat sporul și pentru viitor, câtă vreme obligația își are izvorul în niște dispoziții convenționale cu aplicabilitate limitată în timp.

Nu s-a avut în vedere procesul verbal de control al ITM T nr.15359 din 12.12.2005, conform căruia reiese că sporul de vechime a fost inclus în salariul negociat.

În drept s-a invocat dispozițiile art.304 pct.9, art.304/1, art.306 alin.3 Cod procedură civilă.

Cauza a fost strămutată de pe rolul Curții de Apel Timișoara, prin încheierea nr.3599 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosar nr-.

Deși legal citat, intimatul nu s-a prezentat și nici nu și-a comunicat poziția.

Examinând sentința recurată prin prisma cererii de renunțare la judecarea recursului, instanța de recurs constată următoarele:

Potrivit art.246 alin.1 Cod procedură civilă, reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, fie verbal în ședință, fie prin cerere scrisă, iar, conform alin.3, dacă renunțarea s-a făcut după comunicarea cererii de chemare în judecată, instanța la cererea pârâtului va obliga pe reclamant la cheltuieli.

Având în vedere faptul că, recurenta la data de 7.11.2008 a înregistrat la dosar o cerere din care reiese că renunță la judecarea recursului, instanța de recurs, văzând incidența dispozițiilor art.246 alin.1 Cod procedură civilă, în baza art.246 alin.2 Cod procedură civilă va lua act de renunțarea la judecată a recursului, urmând a menține astfel în întregime sentința recurată ca fiind legală și temeinică, constatându-se totodată că intimatul nu a solicitat a se face aplicarea prevederilor art.274 Cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Ia act de renunțarea la judecarea recursului civil declarat de SC ROMÂNIA SRL T, împotriva sentinței civile nr.2380/PI din 15 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Timiș, pe care o menține în întregime.

Fără cheltuieli de judecată în recurs.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 20 noiembrie 2008.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

- - - - - -

Red.concept decizie -

Data:21.11.2008

Jud.fond /

Dact.

Data:25.11.2008

2 ex.

Președinte:Trif Doina
Judecători:Trif Doina, Moșincat Eugenia, Stan Aurelia

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Pretentii civile. Speta. Decizia 1679/2008. Curtea de Apel Oradea