Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1676/2008. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

- Secția civilă mixtă -

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR.1676/2008-

Ședința publică din 20 noiembrie 2008

PREȘEDINTE: Trif Doina JUDECĂTOR 2: Moșincat Eugenia

- - - - JUDECĂTOR 3: Stan Aurelia

- - - - judecător

- - grefier

Pe rol fiind soluționarea recursului civil formulat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimat reclamant domiciliat în comuna, localitatea, nr.125, județul B, împotriva sentinței civile nr. 401/LM din 30 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, având ca obiect: recalculare pensie.

La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, lipsesc părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că, recursul este scutit de plata taxei de timbru, solicitându-se judecarea cauzei și în lipsă, după care:

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.401/LM din 30 aprilie 2008, Tribunalul Bihora admis contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII și în consecință:

A dispus anularea deciziei nr.-/7 noiembrie 2007, emisă de intimată, pe seama contestatorului și a obligat intimata să recalculeze pensia acesteia, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 20 ani, cu acordarea drepturilor astfel stabilite începând cu data de 1 decembrie 2005, sens în care a obligat intimata să emită o nouă decizie de pensionare, fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că,prin decizia nr. nr.-/7 noiembrie 2007 a fost recalculată pensia contestatorului, obținându-se în urma acestei operațiuni un punctaj inferior și potrivit buletinului de calcul anexat deciziei, stagiul complet de cotizare avut în vedere a fost de 30 de ani, conform legii 19/2000. Conform aceluiași act, legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la categoria de pensie de care beneficiază contestatorul la data de 1 octombrie 2004 este Legea 3/1977.

Față de susținerile contradictorii ale părților referitoare la legea aplicabilă, instanța de fond a apreciat că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în această materie, în scopul clarificării acestei probleme. Astfel, rolul puterii judecătorești este în esență acela de a aplica legea, adică aceea de aoi nterpreta și a adapta cazurilor particulare. În speță, instanța va identifica legea aplicabilă, ținând cont de principiile aplicării legii civile în timp, de intenția reală a legiuitorului, precum și de principiile generale ale dreptului.

Așadar, tribunalul a constatat că legea aplicabilă la data închiderii dreptului de pensionare al contestatorului era Legea 3/1977, care prevedea la art. 8 o vechime integrală în muncă de 30 de ani. Coroborând acest text cu prevederile art. 2 alin.1 din HG1550/2004 ar fi trebuit să se concluzioneze că într-adevăr stagiul complet de cotizare al contestatorului ar fi de 30 de ani, concluzie ce este însă eronată, fiind rodul unei interpretări simplificate și care nesocotește reglementări ulterioare în materie, cu atât mai mult cu cât acestea au o forță superioară unei hotărâri de guvern pe care se întemeiază apărările intimatei, respectiv HG1550/2004 amintit mai sus. despre care s-a făcut vorbire se regăsesc în nr.OUG4/2005 aprobată prin Legea 78/2005, care prevede în mod explicit "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie". Or, având în vedere acest principiu, având în vedere, pe de-o parte că nr.OUG4/2005 este ulterioară HG1550/2004 și pe de altă parte,că ordonanța aprobată prin Lege are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, s- concluzionat că prevederile art. 2 alin.1 din HG. 1550/2004 au fost abrogate tacit, în sensul că nu pot fi interpretate într-un mod care să ducă la stabilirea unor pensii diferențiate în funcție de anul ieșirii la pensionare.

Așa cum s-a arătat, judecătorul trebuie, în primul rând, să cerceteze care a fost intenția reală a legiuitorului. Astfel, din OUG4/2005 aprobată prin legea 78/2005 rezultă în mod indubitabil că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie. În aceste condiții, aplicarea rigidă a HG1550/2004 încalcă în mod flagrant acest principiu. Or, a nu deroga de la principiile generale ale dreptului, a urma spiritul legii și nu numai litera sa, sunt două reguli elementare ce se impun judecătorului când interpretează legea.

În lumina acestei interpretări, instanța de fond a apreciat că prevederile Legii 19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a tuturor categoriilor de pensionări ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie. Art. 43 alin.1 din Legea 19/2000 prevede că asigurații care si-au desfășurat activitatea in locurile de munca prevăzute la art. 20 lit. a) si care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 20 de ani în aceste condiții beneficiază de pensie pentru limita de vârstă începând cu vârsta de 45 de ani.

Din actele depuse de contestator a rezultat insa că acesta a desfășurat pe o perioadă de 20 de ani activitate in subteran, astfel incât, instanta de fond a apreciat ca in speță sunt incidente dispozițiile speciale cu privire la luarea in considerare a unui stagiu de cotizare mai mic de 30 de ani, motiv pentru care a admis contestația formulata de contestator.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de la plata taxelor de timbru, a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii B, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.

Prin motivele de recurs s-a invocat că reclamantul a fost înscris la pensie pentru munca depusă și limita de vârstă, în baza Legii nr.3/1977, drepturile fiindu-i recalculate în baza nr.HG1550/2004. Se găsește în eroare instanța referitor la interpretarea prevederilor legale, se face trimitere la faptul că nu s-au aplicat dispozițiile Legii nr.19/2000 câtă vreme sunt incidente dispozițiile art.8 din Legea nr.3/1977. Este vorba de stabilirea stagiului complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual al reclamanților, iar art.2 alin.1 din nr.HG1550/2004 este clar în sensul că stagiul complet de cotizare reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie de care persoana beneficiază sau care i se cuvine la data începerii operațiunilor de recalculare, ori, vechimea integrală reglementată de art.8 alin.1 din Legea nr.3/1977 era de 30 de ani pentru bărbați și 25 ani-femei.

S-au interpretat eronat dispozițiile nr.HG1550/2004, art.2 alin.1, legiuitorul a stabilit clar care sunt cele două categorii de stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual, articolele din Legea nr.19/200 la care s-a făcut trimitere, se referă strict la cei pensionați în baza acesteia și care nu intră în procesul de recalculare prevăzut de nr.HG1550/2004.

În drept s-au invocat dispozițiile art.304 pct.8, 9 Cod procedură civilă, nr.HG1550/2004, Legea nr.3/1977, Legea nr.19/2000.

Intimatul contestator, deși legal citat, nu s-a prezentat și nici nu și-a comunicat poziția.

Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs, cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:

Actul normativ, în vigoare la data când intimatului i s-a deschis dreptul la pensie pentru limită de vârstă și vechime în muncă, a fost Legea nr. 3/1977, dar, în ideea echității s-a adoptat OUG nr. 4/2005 ce consacră un principiu fundamental, la condiții egale de pensie, pensii egale indiferent de anul ieșirii la pensie. Această ordonanță de urgență a fost aprobată prin Legea nr. 78/2004 și are o forță juridică superioară unei hotărâri de Guvern, în speță a HG nr. 1550/2004, susținerile recurentei în sensul că Legea nr. 19/2000 nu a prevăzut excepții de la aplicarea sa, la situații anterioare intrării în vigoare, apar ca fiind neavenite.

În articolul 2 din OUG nr. 4/2005 s-a prevăzut expres faptul că, modul de calcul se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual, cuantumul fiecărei pensii se calculează cu respectarea Legii nr. 19/2000, aspect ce nu poate conduce decât la concluzia că s-a urmărit de către legiuitor, eliminarea discriminărilor dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie, aspect corect reținut de prima instanță.

Dacă s-ar fi dispus altfel, conform motivelor de recurs, s-ar fi adus atingere principiului enunțat mai sus, cu atât mai mult cu cât, chiar articolul 2 din Legea nr. 19/2000 consacră principiul egalității tuturor participanților la sistemul public de pensionare, inaplicarea lui ar crea discriminare pentru cei pensionați anterior, ceea ce contravine, atât Constituției României - articolul 16 cât și practicii constante în materie a Curții de APEL ORADEA, dosar nr-, -, -, apărările recurentei fiind nefondate.

Potrivit articolului 20 aliniatul 1 litera a din Legea nr. 19/2000, sunt considerate condiții speciale ale locurilor de muncă, unitățile miniere în care personalul își desfășoară activitatea în subteran cel puțin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă, iar articolul 43 aliniatul 3 din Legea nr. 19/2000 prevede faptul că asigurații ce și-au desfășurat activitatea în astfel de locuri și au realizat un stagiu de cel puțin 20 ani în aceste condiții, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, situație aplicabilă și intimatului. Referitor la împărțirea punctajului mediu anual obținut la 20, respectiv luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 20 ani, acest aspect s-a dispus conform articolului 77 aliniatul 2 din Legea nr. 19/2000, conform căruia, în situația asiguraților prevăzuți de articolul 43, la stabilirea punctajului mediul anual se iau în considerare stagiile de cotizare prevăzute de acest articol - deci criticile în acest sens sunt nefondate.

Ca urmare, prin aplicarea tuturor dispozițiilor legale enunțate, instanța de fond doar a pus în aplicare prevederile exprese în materie, mai favorabile, altfel, s-ar fi ajuns la o nejustificată discriminare a intimatului ce a ieșit la pensie anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 și cei pensionați ulterior, ce îndeplineau aceleași criterii, condiții de vechime, stagiu de cotizare, instanța de fond dispunând astfel cu o interpretare corectă a dispozițiile legale, neexistând o contradicție în termenii utilizați.

Luând în considerare toate cele expuse, nefiind aplicabile dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, instanța de recurs în baza articolului 312 aliniatul 1 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat recursul, urmând a menține în întregime sentința recurată ca fiind legală și temeinică, constatându-se totodată că, intimatului contestator, nu a solicitat a se face aplicarea prevederilor art.274 Cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII BO, împotriva sentinței civile nr.401/LM din 30 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.

Fără cheltuieli de judecată în recurs.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 20 noiembrie 2008.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

- - - - - -

Red.concept decizie -

Data:24.11.2008

Jud.fond /

Dact.

Data:28.11.2008

2 ex.

Președinte:Trif Doina
Judecători:Trif Doina, Moșincat Eugenia, Stan Aurelia

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1676/2008. Curtea de Apel Oradea