Pretentii civile. Speta. Decizia 18/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
Secția Litigii de Muncă
și Asigurări Sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 18
Ședința publică din 12 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Dumitru Popescu
JUDECĂTOR 2: Aurelia Schnepf
JUDECĂTOR 3: Raluca Panaitescu
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursurilor declarate de pârâții Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad, împotriva sentinței civile nr. 1471/22.10.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanții intimați, G, Prin, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă pentru pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, consilier juridic, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile declarate sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra recursurilor.
Reprezentanta pârâtului Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara solicită admiterea recursurilor și modificarea sentinței civile recurate în sensul respingerii acțiunii introductive, pentru motivele arătate în scris.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 1471 din 22.10.2009, Tribunalul Arada respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor, și excepția de inadmisibilitate a acțiunii, invocată de pârâtul PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL Timișoara, ca neîntemeiată. A admis excepția de prescripție invocată de pârâtul Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de către Ministerul Economiei și Finanțelor și respinge acțiunea reclamanților pentru drepturile salariale solicitate pentru perioada anul 2004 - 14.02.2005, ca fiind prescrisă. Prin aceiași sentință a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanții, G, prin moștenitoarea, toți cu domiciliul procesual ales în municipiul C,-, județul C S, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE INALTA C DE CASATIE SI JUSTITIE, cu sediul în municipiul B,--14, sector 5, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL C S, cu sediul în localitatea Reșița,--4, județul C S, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL Timișoara, cu sediul în municipiul T,-, județul T și MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR cu sediul în municipiul B,-, sector 5 și s-a dispus obligarea pârâților la plata către reclamanți a drepturilor salariale reprezentând spor de confidențialitate în procent de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, începând cu data 15.02.2005 precum și pentru viitor, actualizate cu indicii de inflație la data plății. A fost de asemenea cererea de chemare în garanție a MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR, ca inadmisibilă.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Ministerul Finanțelor Publice, MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE INALTA C DE CASATIE SI JUSTITIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL C S și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL Timișoara.
În motivarea recursului declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, acesta a reiterat excepția lipsei calității procesuale pasive a sa, arătând că între Ministerul Finanțelor și Ministerul Public nu există nici o obligație, iar faptul că ordonatorul principal de credite nu a corectat periodic indemnizațiile cuvenite de drept reclamanților, nu îi conferă acestuia nici o garanție legală din partea Ministerului Finanțelor Publice.
Recurenții pârâți Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Inalta C de Casatie si Justitie, Parchetul de pe lângă Tribunalul C S și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara au invocat în recursul declarat Decizia nr. 821 din 03.07.2008 a Curții Constituționale privind declararea ca neconstituționale a art. 2 alin. 1 și alin. 11, precum și art. 27 din OG 137/2000, faptul că personalul conex pentru perioada 15.02.2005 - 03.02.2007 nu este asimilată personalului auxiliar de specialitate din punct de vedere al salarizării. S-a mai invocat faptul că plata pentru viitor a drepturilor salariale adaugă la legea de salarizare.
S-a mai criticat sentința recurată prin prisma respingerii cererii de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice, arătându-se că rolul Ministerului Economiei și Finanțelor este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea constată următoarele:
Ministerul Finanțelor Publice, a fost obligat în solidar la plata sporului de confidențialitate către reclamanți și intervenienți, fără a avea calitatea de angajator al acestora. Curtea constată că Ministerul Finanțelor Publice nu poate să fie obligat direct la plata unor sume de bani reprezentând drepturi salariale, către angajații altui ordonator de credite, el având calitate doar pentru alocarea unor astfel de sume în temeiul Legii 500/2002.
Pe fondul cauzei, se constată că prestarea muncii se realizează în cadrul unor raporturi sociale care, odată reglementate prin norme de drept, devin, de regulă, raporturi juridice de muncă.
În această categorie intră raporturile de muncă (de serviciu) ale funcționarilor publici civili sau militari, ale soldaților și gradaților, ale persoanelor care dețin demnități publice, ale magistraților și magistraților asistenți, ale personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor de pe lângă acestea, ale membrilor cooperatori și raporturile juridice de muncă născute în baza încheierii contractului individual de muncă.
Magistrații constituie o categorie specială de personal care își desfășoară activitatea în temeiul unui raport de muncăsuigeneris.
Este un raport juridic care are la bază un acord de voință, un contract nenumit, de drept public încheiat cu însuși statul, reprezentat de Președintele României și de Consiliul Superior al Magistraturii.
atribuții clasice ale angajatorului, chiar esențiale, sunt exercitate de către Președintele României și Consiliul Superior al Magistraturii, deci de alte autorități decât persoanele juridice parte în raporturile de muncă ale magistraților.
Drepturile și obligațiile acestor categorii de personal sunt reglementate de Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii și Legea nr.304/2004. privind organizarea judiciară.
Cea este comun magistraților, magistraților asistenți și personalului auxiliar de specialitate, în ceea ce privește problema pusă în discuție de recursul în interesul legii, este faptul că atribuțiile și responsabilitățile fiecărui post, condițiile de muncă, cât și cuantumul indemnizațiilor/salariilor nu pot fi negociate în mod individual, deoarece ele sunt stabilite de lege sau de regulamentele aprobate de Consiliul Superior al Magistraturii.
Codul muncii dispune în art.39 alin.2 lit.f că salariatului îi revine obligația de a respecta secretul de serviciu.
La rândul ei, Legea nr.182/2002 privind protecția informațiilor clasificate stabilește la art.36 alin.3 că persoana care urmează să desfășoare o activitate sau să fie încadrată la un loc de muncă ce presupune accesul la informații clasificate trebuie sa prezinte conducătorului unității un angajament scris de păstrare a secretului de stat sau de serviciu. Textul legal reglementează două ipoteze privind acest angajament și anume: la încadrarea în muncă (la încheierea contractului individual de muncă sau la nașterea raportului de serviciu) sau la trecerea într-o altă muncă în cadrul aceleiași unități (la același angajator).
Conform art.78 alin.1 din Legea nr.567/2004 și art.9 din Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, aprobat prin Hotărârea nr. 145/2005 a Consiliului Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial nr.382 din 5 mai 2005, personalul auxiliar de specialitate este obligat să păstreze secretul profesional, confidențialitatea, în legătură cu faptele și informațiile despre care ia cunoștință în executarea funcției, cu privire la procese aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.
În conformitate cu prevederile art.3 din Ordonanța Guvernului nr. 19/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, aprobată prin Legea nr.444/2006 publicată în Monitorul Oficial nr.978 din 7 decembrie 2006, pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, în funcție de certificatul/avizul de securitate deținut, cadrele militare în activitate. Funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională beneficiază de un spor lunar de până la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază cu încadrarea în limitele bugetelor aprobate. Unitățile, categoriile de personal, condițiile de acordare și cuantumul sporului de confidențialitate se stabilesc prin ordin al ministrului sau al conducătorului instituției centrale din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.
De asemenea, prin dispozițiile art.15 din Ordonanța Guvernului nr.6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007, act normativ care se aplică numai celor numiți în temeiul Legii nr. 188/1999 se prevede că sporul de confidențialitate se acordă funcționarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului în cuantum de până la 15% din salariul de bază, precum și funcționarilor publici din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, direcțiilor subordonate ministrului delegat pentru comerț din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ.
Categoriile de funcționari publici, cuantumurile sporului de confidențialitate și condițiile de acordare se stabilesc, în limitele prevăzute de lege, prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat.
Potrivit art.27 alin.1 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 persoana care se consideră discriminată poate formula, în fața instanței de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri și stabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun. Cererea este scutită de taxă judiciară de timbru și nu este condiționată de sesizarea Consiliului.
Ca atare, magistrații, magistrații asistenți și personalul auxiliar de specialitate care nu primesc spor de confidențialitate pe motiv că actele normative care reglementează salarizarea și alte drepturi ale acestor categorii de personal nu prevăd acordarea acestui spor au dreptul la despăgubiri în temeiul dispoziției legale amintite mai sus.
Aceste despăgubiri nu trebuie stabilite prin apreciere, ci raportat la sporul de confidențialitate de 15% calculat la salariul (indemnizația) de bază prevăzut de marea majoritate a actelor normative care reglementează acest spor acordat altor categorii de personal, despăgubirile trebuie să fie date cu caracter temporar până la încetarea situației de discriminare.
În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție, care prin decizia 46 din 15.12.2008, a admis recursul în interesul legii promovat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, și a stabilit că personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la despăgubiri constând în sporul de confidențialitate de 15% calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar.
Curtea mai constată faptul că începând cu data de 12.11.2009 a intrat în vigoare Legea 330 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, astfel încât de la această dată, salarizarea se face în concordanță cu această lege, care prevede pentru personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, judecătorii, procurorii, magistrații asistenți acordarea sporului de confidențialitate.
Având în vedere cele expuse, în temeiul art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursurile declarate de pârâții pârâți Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Inalta C de Casatie si Justitie, Parchetul de pe lângă Tribunalul C S și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara și Ministerul Finanțelor Publice și va modifica în parte sentința recurată în sensul înlăturării obligației de plată a drepturilor bănești de către Ministerul Finanțelor Publice către reclamant, și va acorda drepturile doar până la 12.11.2009.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâții Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad, împotriva sentinței civile nr. 1471/22.10.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.
Modifică în parte sentința recurată în sensul înlăturării obligației principale Ministerului Finanțelor Publice de a achita drepturile salariale, pentru lipsa calității procesuale pasive.
Acordă drepturile salariale până la data de 12.11.2009.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. /04.02. 2010
Tehnored / 04.02.2010/2 ex
Prima instanță: și
Tribunalul Arad
Președinte:Dumitru PopescuJudecători:Dumitru Popescu, Aurelia Schnepf, Raluca Panaitescu
