Pretentii civile. Speta. Decizia 1806/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr.1806/R/2008
Ședința publică din data de 30 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Adrian Repede
JUDECĂTOR 2: Gabriella Purja vicepreședinte instanță
JUDECĂTOR 3: Marta Carmen
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta recurentă ȘCOALA DE ARTE ȘI MESERII împotriva sentinței civile nr. 686 din 2 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr-, privind și pe reclamantul intimat SINDICATUL LIBER DIN ÎNVĂȚĂMÂNT și pe pârâtul intimat CONSILIUL LOCAL, având ca obiect litigiu de muncă - drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este realizată.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că reclamantul intimat a formulat și depus la dosar întâmpinare, înregistrată la data de 15 2008, solicitând respingerea ca nefondat a recursului.
Instanța, verificând actele dosarului, având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, apreciază că aceasta se află în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 686 din 2.06.2008 Tribunalului Maramureș s- admis acțiunea civilă formulată de reclamantul Sindicatul Liber din Învățământ, în contradictoriu cu pârâții Școala și Primarul comunei și, în consecință:
Au fost obligați pârâții să plătească membrului de sindicat, suma de 720 lei, reprezentând contravaloarea biletelor de călătorie pe ruta -.
S-a respins acțiunea față de pârâtul Consiliul Local.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul reținut următoarele:
de sindicat este învățătoare la Școala de Arte și Meserii, jud.
Aceasta are domiciliul în comuna și, potrivit actelor de la dosar face naveta la, taxa de transport fiind de 6 lei pe zi.
În conformitate cu prev. art. 104 pct. 3 din Statutul personalului didactic aprobat prin Legea 128/1997, personalului didactic titular în mediu rural care nu dispune de locuință corespunzătoare în localitatea unde are postul didactic, i se vor deconta de către administrația locală cheltuielile pe mijloacele de transport în comun, la și de la locul de muncă.
Pârâta Școala de Arte și Meserii, în sarcina căreia incumbă probațiunea, nu a făcut dovada că membrul de sindicat ar dispune de locuință în. Susținerea acesteia că în locuiesc părinții învățătoarei, nu constituie o dovadă în înțelesul legii, aceeași pârâtă arată că locuința din constituie proprietatea părinților membrului de sindicat.
Față de această stare de fapt, tribunalul constatat că membrul de sindicat beneficiază de prevederile art. 104 pct. 3 din Legea 128/1997, prin urmare este îndreptățită la decontarea cheltuielilor de transport, astfel că a admis acțiunea.
Împotriva acestei sentințe declarat recurs în termen legal pârâta Școala de Arte și meserii, solicitând modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea recursului, recurenta invocat faptul că angajata nu depus cerere scrisă pentru decontarea navetei decât în luna martie 2008 și nu a depus bilete de transport sau abonament pentru perioada solicitată.
recurentei și soțul său locuiesc în comuna, amândoi având locul de muncă în această localitate.
, locuiește efectiv în comuna, chiar dacă în actul de identitate se menționează că domiciliul este în localitatea, astfel încât nu poate beneficia de decontarea cheltuielilor de navetă în temeiul art.104 alin.3 din Legea nr. 128/1997.
Prin întâmpinarea formulată, reclamantul solicitat respingerea recursului ca nefondat.
În motivarea întâmpinării s- arătat că nu există dovada că angajata deține locuință proprietate personală în, iar faptul că depus cerere pentru decontarea cheltuielilor de transport numai în luna martie 2008, se datorează faptului că în repetate rânduri i s-a spus că nu are dreptul la această decontare.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acesta este fondat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente:
îndeplinește funcția de învățătoare la Scoala.
Conform actului de identitate (26 dosar fond), domiciliază în comuna.
Conform art.104 alin.3 din Legea nr. 128/1997, modificată succesiv prin Legea nr. 223/2005 și Legea nr. 108/2007, personalul didactic din unitățile de învățământ de stat care nu dispune de locuință și căruia nu i se poate oferi o locuință corespunzătoare în localitatea unde are postul, i se vor deconta cheltuielile pe mijloacele de transport în comun din localitatea de reședință la locul de muncă și de la locul de muncă în localitatea de reședință, în baza solicitărilor adresate autorităților administrației publice locale.
Textul legal evocat condiționează decontarea transportului de faptul ca angajatul să nu dispună de locuință în localitatea unde are postul.
În accepțiunea legii, sintagma "nu dispune de locuință" se impune a fi interpretată în sensul că angajatul nu are posibilitatea să locuiască în localitatea unde are postul nu în sensul că nu deține locuință proprietate personală.
Recurenta afirmă că angajata locuiește efectiv în comuna împreună cu soțul, aspect menționat și în procesul verbal încheiat la data de 4 martie 2008 cu ocazia ședinței Consiliului de administrație al Scolii de arte și meserii din localitatea (41 dosar fond).
Cu ocazia soluționării fondului, prima instanță nu administrat probe pentru a dovedi domiciliul efectiv al angajatei, care constituie o stare de fapt, susceptibilă de a fi dovedită prin orice mijloc de probă.
Întrucât contradicția dintre afirmația angajatei că face naveta - și afirmația recurentei că aceasta locuiește în localitatea unde are postul nu fost clarificată, iar acest aspect este esențial în soluționarea cauzei, curtea constată că prezentul litigiu nu a fost soluționat pe fond, instanța nepronunțându-se asupra tuturor aspectelor relevante în cauză.
Având în vedere cele arătate, în baza art. 312 alin.5 Cod proc.civ. raportat la art.81 alin.2 din Legea nr. 168/1999, coroborat cu Decizia nr.XXI/2006 Înaltei Curți de Casație și Justiție, curtea va admite recursul declarat de pârâtă, va casa sentința și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Cu ocazia rejudecării tribunalul va administra probele necesare stabilirii domiciliului real al angajatei: probe testimoniale, înscrisuri, va verifica susținerea recurentei conform căreia atât reclamanta cât și soțul acesteia își desfășoară activitatea în comuna, motiv pentru care ambii locuiesc efectiv în această localitate și va administra orice alte probe a căror necesitate și pertinență va reieși în cursul dezbaterilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de pârâta ȘCOALA DE ARTE ȘI MESERII împotriva sentinței civile nr. 686 din 2 iunie 2008 Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosar nr-, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 30 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - -
Red. MV dact. GC
3 ex/16.10.2008
Jud.primă instanță:,
Președinte:Adrian RepedeJudecători:Adrian Repede, Gabriella Purja, Marta Carmen
